Fond funciar. Decizia nr. 252/2013. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 252/2013 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 31-01-2013 în dosarul nr. 16340/318/2011
Dosar nr._
Cod operator: 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 252
Ședința publică de la 31 Ianuarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE N. U.
Judecător V. N.
Judecător M. T.
Grefier Firuța Ș.
Pe rol fiind judecarea recursului civil declarat de recurenta reclamantă R. R. Direcția S. M. împotriva sentinței civile nr._ din 19.10.2012 pronunțată de Judecătoria Tg – J. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți Obștea Moșnenilor Isvărneni și G. P D. și intimatele C. L. Tismana de Fond Funciar, C. Județeană Gorj de Fond Funciar și Direcția S. Gorj.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns pentru intimata pârâtă Obștea Moșnenilor Izvărneni G. I., președinte G. I. și avocat G. C., lipsă fiind recurenta reclamantă R. R. Direcția S. M., intimatul pârât G. P D. și intimatele C. L. Tismana de Fond Funciar, C. Județeană Gorj de Fond Funciar și Direcția S. Gorj.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, s-a constatat depus la dosar la data de 24.01.2013 prin serviciul registratură copia actului de constituire al Asociației Obștea Moșnenilor Izvărneni, după care, nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat s-a acordat cuvântul asupra recursului de față.
Avocat G. C., pentru recurenta intimată, a solicitat respingerea recursului ca nefundat și menținerea soluției instanței ca legală și temeinică, susținând că au făcut dovada îndreptățirii privind dreptul de proprietate pentru terenul din litigiu cu proba cu înscrisuri în raport cu dispozițiile art.6 din Legea 1/2000, iar prin sentința civilă nr. 5670/23.03.2012 pronunțată de Judecătoria Tg-J. rămasă irevocabilă, s-a stabilit că sunt îndreptățiți la terenul în suprafață de 1106 mp, 4637 ha, cu vegetație forestieră și 359,7196 ha teren pășune alpină. A depus concluzii scrise.
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față.
Prin plângerea înregistrată sub nr._ pe rolul Judecătoriei Tg-J., petiționara Obștea Moșnenilor Isvărneni a contestat HCJ nr.5464/16.04.2010 și a solicitat instanței ca, prin sentința ce se va pronunța, în contradictoriu cu intimatele C. locală Tismana pentru aplicarea Legii 18/1991, C. județeană Gorj pentru aplicarea Legii 18/1991 și Direcția S. Gorj, să se dispună anularea acesteia și reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 1078,6393 ha, teren cu vegetație forestieră și 414,2440 ha, teren agricol.
În motivarea plângerii petiționara a arătat că a formulat cerere de reconstituire în temeiul Legii 247/2005, prin reprezentantul legal al formei asociative, G. I. I., acesta fiind împuternicit în acest sens prin procesul verbal de constituire a comitetului ad-hoc, cererea fiind înregistrată sub nr.16/16.08.2005.
A mai susținut petenta că organul local a procedat la identificarea terenului solicitat conform procesului verbal din data de 11.11.2009, amplasamentele fiind vizate de OCPI Gorj ca fiind libere, iar ulterior s-a înaintat propunerea de validare organului județean, pentru suprafețele identificate.
Că, prin adresa nr.5388/03.05.2010 organul județean i-a comunicat HCJ nr.5464/16.04.2010, prin care propunerea Comisiei locale Tismana a fost invalidată, reținându-se că în anexa 39 nu s-a menționat numele și prenumele, forma asociativă și suprafața în indiviziune, numele persoanelor solicitante, cererile formulate de membrii persoanei juridice, dar și faptul că cererea a fost formulată de o persoană fără calitate de persoană îndreptățită.
Referitor la cererile de reconstituire formulate de membrii obștii, s-a arătat că, potrivit art.63 alin.3 din HG 890/2005, cererea de reconstituire pentru aceste forme asociative se formulează de comisia ad-hoc a acesteia, cu atât mai mult cu cât G. I. fusese împuternicit de membrii obștii să demareze procedura de reconstituire.
În drept, petenta a invocat dispozițiile art.53 din Legea 18/1991, Legea 247/2005 și art.274 C.p.c.
Intimata Direcția S. Gorj a formulat întâmpinare, solicitând respingerea plângerii, invocând excepția de tardivitate, arătându-se că plângerea a fost formulată peste termenul de 30 zile prevăzut de art.53 din Legea 18/1991.
Pe fondul cauzei, s-a susținut că cererea de reconstituire nu a fost formulată de reprezentantul legal al obștii întrucât la data de 16.08.2005 aceasta nu era înființată ca persoană juridică pentru a putea fi formulată o singură cerere de reconstituire și că această cerere trebuia formulată de comisia ad-hoc a formei asociative și nu de reprezentantul acesteia, aspect recunoscut chiar de către petentă.
S-a mai arătat că nu s-a solicitat judecătoriei recunoașterea formei asociative în termenul de 90 de zile de la data intrării în vigoarea a legii 1/2000, astfel că aceasta este decăzută din dreptul de a cere reconstituirea dreptului de proprietate și de a fi recunoscută ca persoană juridică, încheierea de ședință nr.86/2008 fiind nulă.
În cauză a formulat cerere de intervenție Asociația Moșnenilor Sodoleni, iar prin cererea depusă la fila 150 a precizat că renunță la judecarea cererii.
Cerere de intervenție în interes propriu a formulat și intervenientul G. P.D., solicitând să se constate că petenta nu este îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate pentru o suprafață de 26,7200 ha, teren situat în muntele S., urmând a fi menținută hotărârea contestată, arătând că prin actul de vânzare din data de 22.11.1921 străbunicul său I. I. G., împreună cu alte persoane, a dobândit toate drepturile vânzătorilor din muntele S., iar la data de 23.06.1933 s-au partajat voluntar, autorilor săi revenindu-le suprafața de 26,7200ha, pentru care a depus la comisia locală cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, numai că soluționarea acesteia a fost suspendată până la soluționarea plângerii de față.
Petenta a formulat întâmpinare la cererea de intervenție a intervenientului G. P. D., prin care a arătat că recunoaște dreptul de proprietate al acestuia pentru suprafața de 26,7200 ha, precizându-și plângerea în sensul reconstituirii dreptului de proprietate pentru suprafața de 1051,9193ha, teren forestier și 414,2400 ha, teren agricol.
În ședința publică din data de 30.09.2010 a fost pusă în discuția părților excepția tardivității plângerii invocată de intimata Direcția S. Gorj, iar prin încheierea de ședință pronunțată la termenul respectiv a fost respinsă, pentru considerentele expuse în cuprinsul acesteia.
Prin sentința civilă nr. 8918/20.12.2010 Judecătoria Tg-J. s-a admis cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenientul G. P. D., a luat act de renunțarea la judecarea cererii de intervenție formulată de intervenienta Asociația Moșnenilor Soholeni, a admis plângerea formulată de petenta Asociația Moșnenilor Isvărneni împotriva HCJ nr.5464/2010 în contradictoriu cu intimatele C. locală Tismana pentru aplicarea Legii 18/1991, C. județeană Gorj pentru aplicarea Legii 18/1991, Direcția S. Gorj, cu precizarea ulterioară, a anulat HCJ nr.5464/2010 și a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 1051,9193ha, teren forestier și 414,2437ha, teren agricol, pentru Obștea Moșnenilor Isvărneni, pe amplasamentul identificat de comisia locală conform planurilor întocmite și avizate de OCPI Gorj.
Împotriva sentinței a declarat recurs recurenta-intimată R. R. - Direcția S. Gorj, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând nelegalitatea sentinței pe motiv că instanța nu s-a pronunțat pe excepția inadmisibilității cererii dată de faptul că reclamanta nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate prin comisia ad-hoc, așa cum dispune art. 63 alin. 2 și 3 din HG nr. 890/2005.
Prin decizia civilă nr. 1160/04.05.2011 Tribunalul Gorj-Secția Civilă a admis recursul declarat, a casat sentința și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
S-a reținut că instanța de fond a arătat că în cauză sunt incidente disp. art. 63 lit. b din HG nr. 890/2005, potrivit cărora în cazul formelor asociative care se înființează după . regulamentului, cererea de reconstituire se formulează de C. Ad- Hoc a formei asociative și că, în speță, prin procesul verbal din 14.08.2005 al Obștii Moșnenilor Izvăreni a fost mandatat numitul G. I. să formuleze cererea de reconstituire. Din cuprinsul procesului verbal încheiat la 14.08.2005 rezultă că membrii Obștii, prezenți au hotărât ca domnul G. I I. să reprezinte legal obștea” la notariat, la bancă, judecătorie și în fața altor foruri de stat”, deci nu există un mandat special în sensul ca acesta să formuleze cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenurile ce au aparținut Obștii.
În această situație, instanța trebuia să pună în discuția părților cererea de reconstituire și calitatea de reprezentant al numitului G. I., față de disp. art. 63 alin. 3 din HG nr. 890/2005, respectiv să verifice dacă mai există și un alt mandat al acestuia, special pentru formularea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate.
În al doilea rând, din interpretarea dispozițiilor art. 63 alin. 1 din HG nr.890/2005 rezultă că Obștea de Moșneni este îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate numai asupra terenurilor care au constituit proprietatea sa.
Instanța de fond a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea obștii exact pe suprafața solicitată respectiv 1051, 9193 ha teren forestier și 414,2437 ha teren agricol, reținând că s-a făcut dovada dreptului de proprietate”cu așezământul Obștii”, dar nu a făcut nici o verificare dacă suprafața solicitată este cea dovedită cu acest înscris.
Prin sentința civilă nr. 5670/23.03.2012 instanța a respins excepțiile formulate de către Direcția S. Gorj, respectiv excepția lipsei calității de reprezentant al numitului G. I. privind petenta, excepția decăderii din dreptul de a solicita retrocedarea pentru lipsa unei cereri de reconstituire formulată în baza art.63 alin.3 din HG 890/2005, excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată formulată de către petentă, excepția prematurității acesteia, precum și excepția nulității raportului de expertiză efectuat în cauză, a respins cererea de intervenție în interes propriu formulată de către intervenientul Gălețescu I., a disjuns cererea de intervenție formulată de către Gălețescu E. M. și s-a dispus formarea unui dosar cu termen de judecată la data de 27.04.2012, a luat act de renunțarea la judecarea cererii de intervenție formulată de intervenienta Asociația Moșnenilor Sodoleni, a admis cererea de intervenție în interes propriu formulată de către intervenientul G. P. D., a admis plângerea cu precizarea ulterioară formulată de către petenta Obștea Moșnenilor Isvărneni în contradictoriu cu intimatele C. L. Tismana de fond funciar, C. Județeană Gorj de fond funciar, și Direcția S. Gorj, a anulat parțial HCJ nr. 5464/2010 cu referire la petentă, a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea petentei pentru suprafața de 1106,4637 ha teren cu vegetație forestieră și pentru suprafața de 359,7196 ha teren pășune alpină potrivit raportului de expertiză efectuat de expert M. V. și a obligat C. L. Tismana de fond funciar și C. Județeană Gorj de fond funciar să plătească petentei suma de 700 lei cheltuieli de judecată.
A reținut instanța că din procesul verbal încheiat la data de 14.08.2005 cu ocazia constituirii Obștii Moșnenilor Isvărneni și alegerea persoanei care să reprezinte obștea, depus la fila 11 din dosar, la rejudecare, instanța a constatat că pentru funcția de președinte a fost propus și ales în unanimitate numitul G. I. I., împuternicindu-l pe acesta să formuleze cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenurile cu vegetație forestieră și de altă natură și de asemenea să reprezinte obștea înființată în procedura de reconstituire a dreptului de proprietate.
Totodată, instanța a constatat că la fila 13 din dosarul din primul ciclu procesual se află cererea de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenurile cu vegetație forestieră și terenurile cu altă destinație care au aparținut obștii, cerere înregistrată sub nr. 16/16.08.2005, cerere formulată în numele obștii de către G. I. în calitate de reprezentant al acesteia, în baza mandatului dat acestuia prin procesul verbal de constituire al obștii din data de 14.08.2005, iar art.63 din HG 890/2005 nu prevede că cererile de reconstituire se formulează de fiecare membru al formei asociative.
Instanța a constatat că la dosar au fost depuse acte de filiație și declarații cu privire calitatea de moștenitor a membrilor obștii, așa cum au fost menționați în tabelul depus la fila10 din dosar, iar în ceea ce privește lipsa cerilor de reconstituire formulate de persoanele solicitante, instanța reține că persoanele solicitante sunt cele menționate în tabelul amintit, de vreme ce au consimțit la constituirea formei asociative, numai că acestea au formulat cererea prin împuternicitul G. I., deci nu se poate susține că membri obștii nu au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate în cadrul acesteia.
Cu privire la recunoașterea formei asociative ca persoană juridică, instanța a reținut că aceste aspecte au făcut obiectul analizei în cadrul dosarului nr._, astfel că nu pot fi avute în vedere la reconstituirea dreptului de proprietate, de vreme ce petenta a fost înființată ca persoană juridică prin încheierea nr. 86/2008 a Judecătoriei Tg-J..
În cauză a formulat și cerere de intervenție în interes propriu R. R.-Direcția S. Drobeta Turnu Severin, prin încheierea de ședință din data de 21.10.2011 constatându-se că judecata cererii principale ar fi întârziată prin intervenția în interes propriu, văzând și disp. art. 55 C.proc.civ., instanța a disjuns această cerere de intervenție și a dispus formarea unui alt dosar.
Pentru justa soluționare a cauzei s-a numit expert D. G. care a fost înlocuit ulterior cu expertul M. V. care a precizat că terenul identificat prin măsurători pe punctele toponimice descrise în AȘEZĂMÂNTUL OBSTII-COMPOSESORULUI DE P. a Munților Moșnenilor Isvărneni aprobat prin decizia ministeriala 2793/28.03.1945 se compune din suprafața de 1108,2541 Ha teren cu vegetație forestiera si 384,6492 Ha teren pasuni alpine. Suprafețele sunt defalcate pe trupuri conform anexelor 2-9 descrise pe planul general anexa 1. Datorită diferenței de forma si amplasare cit si de suprafețe intre planul amenajistic si cel cadastral, pentru a nu introduce erori in prezentul raport de expertiza, stabilirea unități amenajistice si unităților parcelare se va efectua cu reprezentatul ocolului silvic BAIA DE A., respectiv PADES la întocmirea documentației pentru punerea in posesie.
La obiectivul nr. 2 expertul a precizat că terenul identificat la punctul numărul 1 este liber, nu s-a eliberat titlu de proprietate pana in prezent altor persoane, fapt ce rezulta si din avizul OCPI GORJ. In schimb pe terenul identificat la obiectivul numărul 1 se afla o suprafața de teren totala de 26,7200 Ha ce ar aparține intervenientului G. P. D. conform raportului de expertiza întocmit de expert TOACSEN I. . Suprafețele respective au fost menționate si pe schițele anexa 2 si 3. Daca se scad suprafețele de pasune alpina si teren cu vegetație forestiera ale intervenientului din suprafețele rezultate rămân următoarele suprafețe totale: suprafața totala pasuni alpine rămasa 359,7196 Ha, suprafața totala teren cu vegetație forestiera rămasa fiind de 1106,4637 Ha.
La obiectivul nr.3 expertul a precizat că după cum rezulta din actele depuse la dosar terenul individualizat este pe ansamblu intreg terenul membrilor OBȘTII MOȘNENILOR ISVARNENI, respectiv al autorilor acestora cu drepturi în indiviziune și că din actele depuse la dosar, din identificările făcute cit si din discuțiile purtate la nivelul Comisiei Locale de Fond Funciar Tismana pe amplasamentele individualizate prin schitele anexe 2-9 nu se găsește nici o suprafața de teren ce ar aparține Asociației Moșnenilor Sodoleni.
In ceea ce privește limitarea hotarelor acestea au fost stabilite ținând cont de identificarea la teren, punctele toponimice si descrierea întinderii obștii conform așezământului aprobat prin decizia ministeriala nr. 2793 din 28.03.1945.
S-a considerat că obștea fiind o formă asociativă în care fiecare membru a venit cu un număr de drepturi stabilite, la momentul respectiv expertul nu a avut de unde să poată individualiza suprafețele pentru fiecare membru în parte. In acest caz ar fi fost necesar un act autentic de ieșire din indiviziune în care membrii obstei și autorii acestora să transforme aceste drepturi cuprinse în forma asociativă in suprafețe de teren pentru fiecare în parte cu dimensiuni si învecinări.
Cu privire la excepția prematurității introducerii cererii și a inadmisibilității introducerii acesteia, excepție invocată de către Direcția S. Gorj, instanța a respins-o cu motivarea că nu se poate susține că petenta nu ar fi contestat propunerea de invalidare a CLFF Tismana deoarece în lipsa unei asemenea contestații nu s-ar mai fi ajuns la emiterea HCJ nr.5464/2010 prin care să fie respinsă contestația petentei împotriva propunerii de invalidare.
Petenta a urmat întocmai procedura specială prevăzută de Legea fondului funciar, iar în temeiul art.53 alin.2 din această lege a contestat în termen de 30 de zile de la comunicare acest HCJ.
Cu privire la excepția nulității raportului de expertiză efectuat în cauză de către expert M. V. în baza art. 208 C.proc.civ. ca urmare a necitării tuturor părților din proces, respective a necitării Asociației Moșnenilor Sodoleni, instanța a respins această excepție formulată de către Direcția S. Gorj cu motivarea că încă din primul ciclu procesual s-a luat act de renunțarea la judecarea cererii de intervenție formulată de intervenienta Asociația Moșnenilor Sodoleni.
Cu privire la cererea de intervenție în interes propriu formulată de către intervenientul Gălețescu I., instanța a respins această cerere de intervenție cu motivarea că aceasta nu cuprinde o solicitare proprie, ci doar argumente în favoarea respingerii cererii petentei, nefiind astfel îndeplinite condițiile cerute de art.49 alin.2 și art. 50 C.proc.civ. Dacă acest intervenient pretinde că ar avea vreo suprafață de teren în punctul respectiv, deși acesta nu dovedește acest lucru, are la îndemână alte mijloace procedurale să-și valorifice dreptul său.
Instanța a disjuns cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenientul Gălețescu E. M. și a dispune formarea unui nou dosar cu termen de judecată la data de 27.04.2012.
În cauză a formulat și cerere de intervenție în interes propriu R. R.-Direcția S. Drobeta Turnu Severin, prin încheierea de ședință din data de 21.10.2011 constatându-se că judecata cererii principale ar fi întârziată prin intervenția în interes propriu, instanța disjungând această cerere de intervenție și dispunând formarea unui alt dosar, acesta fiind înregistrat sub nr._ .
Prin sentința civilă nr._/19.10.2012 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ a fost respinsă cererea de intervenție în interes propriu formulată de reclamanta R. R.- Direcția S. M. în contradictoriu cu pârâții Obștea Moșnenilor Isvărneni, C. L. Tismana de fond funciar, C. Județeană Gorj de fond funciar, Direcția S. Gorj și G. P. D.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că prin cererea de intervenție s-a solicitat respingerea plângerii formulată de petenta Obștea Moșnenilor Isvărneni prin care solicită reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul cu vegetație forestieră în contradictoriu cu C. L. Tismana de fond funciar și C. Județeană Gorj de fond funciar, plângerea formulată de petenta Obștea Moșenilor Isvărneni fiind admisă cu precizarea ulterioară, anulându-se parțial HCJ nr.5464/2010 cu referire la petentă și dispunându-se reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea petentei pentru suprafața de 1106,4637 ha teren cu vegetație forestieră și pentru suprafața de 359,7196 ha teren pășune alpină potrivit raportului de expertiză efectuat de expert M. V., prin sentința civilă nr. 5670/23.03.2012 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ *, fiind irevocabilă.
Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs recurenta reclamantă R. R. Direcția S. M., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, în sensul că în mod greșit instanța a respins cererea de intervenție, întrucât justifică un interes legitim în cauză, acela de a asigura integritatea fondului forestier, proprietate publică a statului, împotriva diminuării acestuia în mod ilegal, în conformitate cu prevederile art. 35 din Legea nr. 46/2008 – Codul Silvic.
Că, reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile cu vegetație forestieră se face numai în baza actelor de proprietate sau alte înscrisuri din perioada anilor 1948-1949 când a început colectivizarea și preluarea în mod abuziv a terenurilor de către stat și, întrucât petentei nu i-a fost luată nicio o suprafață de teren cu vegetație forestieră, aceasta nu este îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafețe împădurite.
S-au invocat dispozițiile art.6 din Legea 1/2000, art.9 alin.5 și art. 11 din Legea 19/1991 precum și art.26 alin.1 coroborate cu prevederile art.61 alin.1 din Regulamentul de funcționare a Comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, aprobat prin HG 890/2005.
S-a depus la dosarul cauzei, xerocopie după actul de partaj voluntar din mai 1930.
Tribunalul, analizând motivele de recurs invocate de recurenta reclamantă, constată că recursul nu este fondat, pentru următoarele considerente:
Prin încheierea de ședință din 21.10.2011 pronunțată în dosarul nr._ * s-a dispus disjungerea cererii de intervenție în interes propriu formulată de R. R.- Direcția S. Dr. T. S. și s-a dispus formarea unui nou dosar.
S-a formulat de către R. R. Direcția S. Dr.Tr. S. cerere de intervenție în interes propriu, susținându-se că justifică un interes legitim în cauză, acela de a asigura integritatea fondului forestier, proprietate publică a statului, împotriva diminuării acestuia în mod ilegal în conformitate cu prevederile art. 35 din Legea nr. 46/2008- Codul Silvic și interesul lor este dat de dreptul de a administrare conferit de lege.
S-a precizat în cererea de intervenție că Obștea Moșnenilor Izvăreni s-a desființat la nivelul anilor 1930 și, în mod corect cele două comisii de reconstituire a dreptului de proprietate au respins cererea formulată de aceasta, întrucât petenta nu este îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafețe împădurite.
Prin sentința civilă nr.5670/23.03.2012 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ *, instanța a respins excepțiile formulate de către Direcția S. Gorj, respectiv excepția lipsei calității de reprezentant al numitului G. I. privind petenta, excepția decăderii din dreptul de a solicita retrocedarea pentru lipsa unei cereri de reconstituire formulată în baza art.63 alin.3 din HG 890/2005, excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată formulată de către petentă, excepția prematurității acesteia, precum și excepția nulității raportului de expertiză efectuat în cauză, a respins cererea de intervenție în interes propriu formulată de către intervenientul Gălețescu I., a disjuns cererea de intervenție formulată de către Gălețescu E. M. și s-a dispus formarea unui dosar cu termen de judecată la data de 27.04.2012, a luat act de renunțarea la judecarea cererii de intervenție formulată de intervenienta Asociația Moșnenilor Sodoleni, a admis cererea de intervenție în interes propriu formulată de către intervenientul G. P. D..
Totodată, a fost admisă plângerea cu precizarea ulterioară formulată de către petenta Obștea Moșnenilor Isvărneni în contradictoriu cu intimatele C. L. Tismana de fond funciar, C. Județeană Gorj de fond funciar, și Direcția S. Gorj, a anulat parțial HCJ nr.5464/2010 cu referire la petentă, a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea petentei pentru suprafața de 1106,4637 ha teren cu vegetație forestieră și pentru suprafața de 359,7196 ha teren pășune alpină potrivit raportului de expertiză efectuat de expert M. V. și a obligat C. L. Tismana de fond funciar și C. Județeană Gorj de fond funciar să plătească petentei suma de 700 lei cheltuieli de judecată, hotărâre rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr.2756/27.09.2012 pronunțată de Tribunalul Gorj prin respingerea recursurilor ca nefondate.
Deci, s-a reținut în considerentele sentinței că cererea de reconstituire a dreptului de proprietate asupra suprafețelor de teren ale petentei Obștea Moșnenilor Isvăreni a fost făcută în numele acesteia de către președintele Comisiei Ad-hoc a acesteia, dl. G. I., în temeiul art. 63 alin.3 din HG 890/2005 pe baza mandatului dat de membrii fondatori ai Obștei, prin procesul verbal de constituire al acestei forme asociative din 14.08.2005, cererea de reconstituire fiind formulată în termen legal și că s-au depus la dosar actele de filiație și declarațiile cu privire la calitatea de moștenitori a membrilor Obștei, tabelul cu persoanele ce compun această formă asociativă.
Totodată, s-a constatat că petenta a probat cu planurile cadastrale vizate de OCPI Gorj și amenajamentele silvice, amplasamentul și întinderea dreptului de proprietate al petentei, acte pe baza cărora s-a întocmit și raportul de expertiză în cauză.
Potrivit disp. art. 49 alin.1Cpr.civ. oricine are interes poate interveni într-o pricină ce se urmează între alte persoane și potrivit alin.2 intervenția este în interes propriu când cel care intervine invocă un drept al său.
Intervenția principală constituie în primul rând un incident procedural de natură a amplifica cadrul inițial cu privire la părțile din proces și un asemenea incident este determinat de inițiativa unei terțe persoane.
Deci, din punct de vedere tehnic procedural, intervenția în interes propriu sau intervenția principală presupune ca intervenientul să pretindă ca prin hotărârea ce se pronunță să i se recunoască lui și nu reclamantului dreptul dedus judecății.
Astfel, în mod corect instanța a respins cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienta R. R. Direcția S. Drobeta Turnu Severin prin care s-a solicitat respingerea plângerii formulată de Obștea Moșnenilor Isvăreni, având în vedere că prin sentința civilă nr.5670/23.03.2012 pronunțată de Judecătoria Tg-J., rămasă irevocabilă s-a dispus reconstituire a dreptului de proprietate în favoarea petentei pentru suprafața de 1106,4637 ha teren cu vegetație forestieră și pentru suprafața de 359,7196 ha teren pășune alpină potrivit raportului de expertiză efectuat de expert M. V..
Mai mult, tribunalul constată că motivele de recurs invocate de recurentă sunt de fapt aceleași motive invocate prin cererea de intervenție formulată în cauză, susținându-se în esență că petenta nu este îndreptățită la reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafețe împădurite.
În considerarea celor expuse, tribunalul constată că instanța de fond a pronunțat o sentință legală și temeinică motivată în drept și în fapt, motiv pentru care, urmează a respinge recursul ca nefondat.
Văzând art. 312 și art. 274 Cpr.civ.,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul civil declarat de recurenta reclamantă R. R. Direcția S. M. împotriva sentinței civile nr._ din 19.10.2012 pronunțată de Judecătoria Tg- J. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți Obștea Moșnenilor Isvărneni și G. P D. și intimatele C. L. Tismana de Fond Funciar, C. Județeană Gorj de Fond Funciar și Direcția S. Gorj, ca nefondat.
Obligă recurenta reclamntă la 1000 lei cheltuieli de judecată în recurs către intimata pârâtă Obștea Moșnenilor Isvărneni.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 31 Ianuarie 2013 la Tribunalul Gorj.
Președinte, N. U. | Judecător, V. N. | Judecător, M. T. |
Grefier, Firuța Ș. |
Red N.U. /tehn.E.C./ 2 ex./05.02.2013/ Jud fond M. D.
| ← Contestaţie la executare. Hotărâre din 04-03-2013, Tribunalul... | Partaj judiciar. Decizia nr. 1668/2013. Tribunalul GORJ → |
|---|
