Fond funciar. Hotărâre din 12-03-2014, Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 12-03-2014 în dosarul nr. 7856/318/2012*
Dosar nr._
Cod operator: 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 441/2014
Ședința publică de la 12 Martie 2014
Completul compus din:
Președinte M. G.
Judecător N. U.
Judecător M. A. C.
Grefier C. B.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de recurent reclamant C. G. împotriva sentinței civile nr. 8053 din data de 18.11.2013 pronunțată de Judecătoria TG.J. în dosar nr._ în contradictoriu cu intimații pârâți C. L., C. L. de Fond Funciar Dănești și C. Județeană Gorj de Fond Funciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a prezentat recurentul reclamant C. G., asistat de avocat A. G., lipsă fiind intimatul pârât C. L. reprezentat de avocat Măgdoiu S., intimata C. L. de Fond Funciar Dănești reprezentată prin inginer cadastru P. I. și C. Județeană Gorj de Fond Funciar.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care constatând cauza în stare de judecată s-a acordat cuvântul.
Avocat A. G. a susținut motivele de recurs formulate în scris și a solicitat admiterea recursului și modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată. În dezvoltarea motivelor de recurs a arătat că elementele ce trebuiau verificate de instanța de fond au fost stabilite prin decizia de casare, însă instanța nu a avut în vedere, la pronunțarea sentinței decât concluziile expertizei referitoare la falsul semnăturii de pe contractul de schimb. Probele de la dosar au demonstrat înțelegerea părților cu privire la schimbul de terenuri,iar în ce privește autorul pârâtului, acesta nu a deținut terenul în litigiu, nu l-a înscris la registrul agricol și nici nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate .
În drept au fost invocate dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 c.pr.civ.
Avocat Măgdoiu S. a solicitat respingerea recursului ca nefondat pentru motivele arătate în întâmpinare și a arătat că nu solicită cheltuieli de judecată.
Reprezentantul intimatei C. L. de Fond Funciar Dănești, inginer cadastru P. I. solicită admiterea recursului declarat de reclamant, pe motiv că acesta a făcut dovada dreptului de proprietate asupra terenului în litigiu.
TRIBUNALUL
Asupra recursului de față.
Prin cererea înregistrată la această instanță la data de 18.05.2012, reclamantul C. G. a chemat în judecată pârâții C. L., C. L. de aplicare a Legii 18/1991 Dănești și C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Gorj, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună anularea parțială a titlului de proprietate nr._/20.11.2007 emis pe numele paratului si al mamei sale, C. A. (decedată) ca moștenitori si succesori ai autorului C. Gr.I., precum si actelor premergătoare emiterii acestui titlu, pentru suprafața de 2500 mp arabil intravilan situați in . pe schița anexa la procesul verbal in tarlaua 12, . N-DC 380, E-moșt.C. V., S-most. C. G., V-most.C. G..
În motivarea cererii reclamantul a arătat că acest teren de 2500 mp face parte din terenul de 5000 mp cedat prin schimb de autorul paratului C. GR.I., cel care primește prin același schimb tot 5000 mp de la tatăl si unchiul lui. S-a mai arătat că din acești 5000 mp cedați la schimb de autorul paratului, tatăl său a primit doar 2500 mp potrivit ultimei fraze din acel act, teren care are aceiași vecini cu cei trecuți in titlul paratului, care în acel punct are suprafața de 3319 mp.
Că, autorii lor au făcut un schimb de terenuri lăsate si împărțite de tatăl lor, potrivit voinței acestuia, schimb ce a avut loc in anul 1991 si legalizat la notariatul de Stat in 1995 ce a consfințit practic învoiala acestora, de la acel moment terenul ieșind din proprietatea autorului paratului a trecut în proprietatea autorului reclamantului ce l-a înscris la registru agricol la pct. S. II ca provenind din acel schimb si cedat de frații săi ,V. si I..
S-a mai susținut că, acest schimb este recunoscut de soția autorului paratului si mama acestuia, C. A., prin declarația nr.2239/2008 data la notar, care arata că, C. G. a primit de la soțul ei suprafața de 2500 mp in urma acestui schimb, cu vecinătățile arătate.
S-a arătat de asemenea că reclamantul deține un titlu emis autorului său C. G., tot in 2007, in care figurează cu suprafață de 1046 mp intravilan curți construcții identificați si incluși in același taz în titlul pârâtului, dar acest teren in litigiu este limitrof terenului din titlul său (pe care are casa) si este împrejmuit de acesta.
Că pe acest teren in litigiu se mai afla si o . construcții făcute înainte de anul 1990 de către tatăl său (patul, magazie, fanar), pentru ca acesta a fost si motivul pentru care a fost încheiat schimbul .
S-a mai precizat că autorul pârâtului nu a solicitat acest teren pentru reconstituirea dreptului de proprietate, nu l-a mai înscris în registrul agricol și că pârâtul și mama sa au cunoștință despre actul de schimb.
A arătat că interesul său în anularea parțială a titlului de proprietate emis pârâtului este unul evident, în contextul în care reclamantul folosește terenul ce se afla în patrimoniul autorului său din momentul decesului .
În drept, cererea a fost întemeiată pe disp. art.III lit.a din legea 169/1997.
Prin întâmpinare pârâtul C. L. a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, determinată de lipsa interesului în anularea parțială a actelor de proprietate pentru terenul în suprafață de 2500 mp și excepția prescripției dreptului la acțiune iar pe fond - respingerea ca neîntemeiată a cererii de chemare în judecată arătând că nu recunoaște antecontractul de vânzare – cumpărare în baza căruia reclamantul arată că este proprietarul terenului în litigiu, consideră că acesta a fost întocmit după decesul tatălui său de către frații acestuia C. Vistor și C. G., susținând că pe respectivul înscris nu este semnătura autorului său.
Mai mult, s-a arătat că respectivul antecontract nu putea crea pentru părți decât cel mult obligația întocmirii unui act autentic, care să legalizeze promisiunea de vânzare – cumpărare ori schimbul la care se refereau părțile. S-a precizat de asemenea că în cauza nr._/318/2007 sora reclamantului C. F. a solicitat să-i permită pârâtul să-și ridice construcțiile de pe terenul respectiv întrucât schimbul nu s-a materializat.
S-a atașat întâmpinării adresa nr. 5357/28.11.2007 a Primăriei Comunei Dănești, cererea de reconstituire nr. 22/01.02.1991, HCJ nr. 65/1992, împreună cu anexa, procesul verbal de punere în posesie nr. 4669/2007, sentința civilă nr.8837/13.12.2007 pronunțată în dosarul nr._/318/2007.
La data de 19.06.2012, reclamantul a depus răspuns la întâmpinare (fila 58) arătând că temeiul de drept invocat este art.3 lit.a din L.169/1997 în raport de care se impune constatarea nulității absolute parțiale a titlului pârâtului determinată de neîndreptățirea acestuia la reconstituirea dreptului de proprietate, astfel că nu subzistă excepția prescripției dreptului la acțiune, iar în ceea ce privește interesul de a formula cererea de față a precizat că este dat de actul de schimb din anul 1991 potrivit căruia terenul îi revine autorului său ce a și formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate .
A mai precizat că schimbul a fost efectuat anterior anului 1962 deși s-a materializat prin înscris abia în anul 1991, ipoteză confirmată de C. A. soția autorului C. I..
Pe de altă parte, s-a arătat că l-a cererea de reconstituire C. I. și-a prezentat schița terenurilor solicitate și înscrise la registrul agricol, printre acestea neregăsindu-se suprafața în litigiu.
Prin sentința civilă nr.9857/05.07.2012 pronunțată de Judecătoria Tg-J. a fost admisă excepția lipsei de interes invocată de pârât și respinsă acțiunea cu această mențiune, reținându-se de către instanța de fond că reclamantul nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenul în litigiu și că eventuala anulare parțială a titlului contestat în speță nu are cum să-i profite.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul C. G., care a fost admis prin decizia nr.3258/07.11.2012 a Tribunalului Gorj, sentința fiind casată, iar cauza a fost trimisă spre rejudecare la aceeași instanță de fond.
În considerentele deciziei pronunțată de instanța de control judiciar s-a arătat că este evident că reclamantul prezintă interes în promovarea prezentei acțiuni în condițiile în care există acte doveditoare cu privire la proprietatea terenului, cât și cu privire la schimbul intervenit între autorii părților, iar pe de altă parte există cerere de reconstituire formulată de autorul reclamantului ce dovedește interesul acestuia chiar dacă nu a fost soluționată printr-o hotărâre a comisiei județene, ea putând fi analizată direct în instanță datorită intervalului mare de timp de la data formulării, respectiv 10.02.1991, cu îndrumarea de a se soluționa fondul cauzei.
La rejudecare cauza a fost reînregistrată sub nr._ .
Prin sentința civilă nr. 8053 din data de 18.11.2013 pronunțată de Judecătoria TG.J. în dosar nr._ a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul C. G., domiciliat în comuna Dănești, . împotriva pârâților C. L., domiciliat în comuna Dănești, ., C. L. de aplicare a Legii 18/1991 Dănești și C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Gorj .
A fost obligat reclamantul la 1950 lei cheltuieli de judecată către pârât.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că reclamantul și-a motivat acțiunea pe existența unui contract de schimb de terenuri, care a avut loc anterior anului 1962 între autorul său C. G. și autorul pârâtului - C. Gr. I. .
Instanța a reținut că în anul 1995, când înscrisul a fost prezentat pentru a primi dată certă, autorul C. Gr. I. decedase, iar în ceea ce privește acest înscris contestat de către pârât, potrivit raportului de expertiză criminalistică nr._/30.05.2012, semnătura reprodusă pe act nu aparține autorului respectiv.
Referitor la alte dovezi ale schimbului și la declarațiile notariale ale soției autorului C. Gr I., autentificate sub nr. 2239/05.09.2008 și nr. 5345/02.11.2006, instanța a reținut că această din urmă declarație se referă la un schimb ce a avut loc între C. I. și C. V. (ambii frați și cu autorul reclamantului C. G.), astfel că recunoașterea respectivă nu poate fi reținută ca probă în dosar, iar conform raportului de expertiză topografică, date fiind vecinătățile menționate în cealaltă declarație, respectiv cea cu numărul 2239/05.09.2008, nu se poate stabili dacă suprafața de 2500 mp. arătată ca fiind dată de C. I. autorul lui C. G., face parte din suprafața de 3319 mp..
S-a avut în vedere și sentința civilă nr. 8837/2007 pronunțată de Judecătoria Tg J. într-o cauză având ca reclamantă pe fiica autorului C. G. și pârâți - moștenitorii autorului C. I., din care s-a reținut că înțelegerea dintre tatăl reclamantului și cel al pârâtului pentru schimbul de terenuri nu s-a materializat.
S-a reținut pe baza concluziilor raportului de expertiză topografică și a răspunsului la obiecțiuni că suprafața atribuită pârâtului prin titlu de proprietate contestat în speță nu face parte din suprafața existentă la rolul autorului C. G., anterior anului 1962.
De asemenea s-a constatat că acest titlu de proprietate a fost eliberat moștenitorilor autorului C. I., având la bază HCJ 65/1992, prin care a fost validată întreaga suprafață de 3,30 ha înscrisă în registrul agricol al acestuia pe perioada 1959-1962.
În ceea ce privește terenul în litigiu, s-a arătat de către expert, că reconstituirea s-a făcut pe un alt amplasament decât cel avut de autor înainte de anul 1962, însă așa cum rezultă din declarația martorului B. M. – fost președinte al CLFF Dănești, retrocedarea terenurilor pe vechiul amplasament nu mai era posibilă și că delimitarea terenurilor s-a făcut potrivit înțelegeri dintre frați.
Împotriva sentinței a declarat recurs reclamantul C. G., criticând-o ca netemeinică și nelegală, pentru următoarele motive ;
Motivarea sentinței este contradictorie și se bazează pe o interpretare greșită a probelor administrate. Astfel, deși în mod greșit nu s-a dat eficiență actului de schimb, instanța trebuia să analizeze celelalte probe din dosar, care conduc la ideea că terenul în litigiu a fost proprietatea autorului reclamantului, acesta fiind singurul care a solicitat prin cererea de reconstituire teren în punctul ,,Vatra satului”, autorul pârâtului nesolicitând teren în acest punct.
În mod greșit C. locală de fond funciar nu a ținut seama de actul de schimb încheiat între autorul părților, de aici rezultând și greșelile făcute de primărie la punerea în posesie.
În registrul agricol al tatălui reclamantului se regăsește acest teren, în schimb autorul pârâtului nu l-a avut înregistrat la registrul agricol și nici nu a formulat cerere de reconstruire.
Este edificatoare declarația dată de mama pârâtului, C. A., din care rezultă existența schimbului de terenuri, însă instanța în mod greșit a înlăturat-o ca și probă în dovedirea acțiunii reclamantului .
În mod greșit a fost apreciată de către instanță declarația surorii reclamantului extrase din considerentele sentinței civile nr. 8837/2007, deoarece în acea sentință se face referire la punctul ,,Peretu” și nu ,,Vatra Satului”, care sunt puncte diferite, iar aprecierile acesteia cu privire la actul de schimb sunt subiective.
Recurentul a solicitat admiterea recursului și schimbarea sentinței în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată.
În drept a invocat dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 c.pr.civ.
Intimatul C. L. a formulat întâmpinare ,prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat .
Reexaminând actele și lucrările dosarului, prin prisma criticilor formulate, tribunalul constată că recursul este nefondat.
Reclamantul C. G. a solicitat anularea parțială a titlului de proprietate nr._/2007 emis pe numele pârâtului C. L. și al mamei acesteia, C. A., în prezent decedată, ca moștenitori ai autorului C. Gr.I., pentru suprafața de 2500 mp teren arabil, cu motivarea că acest teren face parte din suprafața de 5000 mp ce a făcut obiectul unui schimb de terenuri între tatăl reclamantului și tatăl pârâtului .
Asupra valabilității actului de schimb instanța s-a mai pronunțat prin sentința civilă 8837/143 dec. 2007 a Judecătoriei Tg-J., reținându-se că la data de 1.04.1991 când s-a încheiat actul sub semnătură privată intitulat ,, act de schimb” acesta trebuia să îndeplinească, pentru validitate, cerința întocmirii în formă autentică, lipsa acestei forme atrăgând nevalabilitatea contractului .
În cursul cercetării judecătorești din cauza de față, s-a efectuat o expertiză criminalistică și potrivit concluziilor acesteia, semnătura reprodusă pe acest act nu aparține autorului C. Gr.I..
Față de aceste aspecte, în mod corect instanța de fond a reținut că actul de schimb nu face dovada dreptului de proprietate al reclamantului asupra terenului din litigiu.
Nici celelalte probe administrate în cauză nu conduc la ideea că terenul în litigiu este proprietatea reclamantului .
Critica recurentului în sensul că instanța nu a acordat eficiență probatorie declarației dată de soția autorului C. Gr.I. este nefondată, deoarece această declarație nu poate fi luată în considerare decât coroborată cu alte probe din dosar, ori, din expertiza efectuată în cauză, față de vecinătățile terenului menționate în declarație, rezultă că nu s-a putut stabili dacă suprafața de 2500 mp face parte din suprafața de 3319 mp.
Recurentul susține că chiar nevalorificând actul de schimb instanța trebuia să constate că terenul a figurat la rolul agricol al autorului său, dar nici această critică nu este întemeiată, deoarece din raportul de expertiză topografică întocmit de expertul N. P. rezultă că suprafața deținută de autorul reclamantului la rolul agricol, anterior anului 1962 nu putea să facă parte din suprafața atribuită pârâtului prin titlul de proprietate.
Criticile referitoare la greșelile efectuate de C. locală de fond funciar în momentul punerii în posesie sunt de asemenea nefondate, instanța reținând atât din concluziile expertizei, cât și din declarația martorului B. M. –fost președinte al Comisiei Locale Dănești, că reconstituirea dreptului de proprietate s-a făcut pe alt amplasament decât cel deținut de autor în anul 1962, deoarece retrocedarea terenurilor pe vechiul amplasament nu mai era posibilă.
De asemenea, susținerea recurentului în sensul că autorul pârâtului nu a avut teren în punctul ,,Vatra satului” și nici nu a solicitat teren în acest punct, ci în punctul,, Peret” nu este întemeiată, deoarece în cererea de reconstituire formulată de autorul pârâtului se identifică punctul ,,Peret”,iar din concluziile expertizei topografice rezultă că punctul ,,Peret” este unul și același cu punctul ,, Vatra satului”.
În consecință pentru considerentele arătate, tribunalul constată criticile reclamantului ca nefondate, motiv pentru care în baza art. 312 c.pr.civ. recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurent reclamant C. G. împotriva sentinței civile nr. 8053 din data de 18.11.2013 pronunțată de Judecătoria TG.J. în dosar nr._ în contradictoriu cu intimații pârâți C. L., C. L. de Fond Funciar Dănești și C. Județeană Gorj de Fond Funciar.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 12 Martie 2014 la Tribunalul Gorj .
Președinte, M. G. | Judecător, N. U. | Judecător, M. A. C. |
Grefier, C. B. |
Red. AC
j.f.S. S.
ex. 2
SL 17 Martie 2014
| ← Fond funciar. Sentința nr. 839/2014. Tribunalul GORJ | Pretenţii. Hotărâre din 29-05-2014, Tribunalul GORJ → |
|---|
