Cereri. Sentința nr. 847/2013. Tribunalul HUNEDOARA
Comentarii |
|
Sentința nr. 847/2013 pronunțată de Tribunalul HUNEDOARA la data de 08-11-2013 în dosarul nr. 1409/243/2013
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 208/A/2013
Ședința publică din data de 08 noiembrie 2013
Instanța constituită din:
Președinte: - R. I. - vicepreședinte Tribunal
- I. M. - judecător
- Ș. R. - grefier
Pe rol fiind judecarea apelului civil introdus de către reclamantul S. V. împotriva sentinței civile nr. 847/2013 pronunțată de Judecătoria Hunedoara în dosarul nr._ (judecător fond H. C. D.).
La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns apelantul-reclamant S. V., lipsind intimata-pârâtă S. G..
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefier, după care:
Apelantul-reclamant a învederat instanței că menține apelul formulat în cauză, neavând alte cereri de formulat în cauză.
Instanța, constatând cauza în stare de judecată, a acordat cuvântul în susținerea apelului.
Apelantul-reclamant a solicitat admiterea apelului astfel cum a fost formulat, cu consecința schimbării hotărârii în sensul admiterii acțiunii sale, respectiv a se dispune ca fiica sa să nu-i mai poarte numele și să nu mai poată lua decizii în numele său. A arătat că fiica sa a obținut un ordin de restricție, afirmând că este violent, a încercat să îl otrăvească și l-a internat în spitalul de nebuni.
TRIBUNALUL
Deliberând constată:
Asupra recursului de față:
Prin sentința civilă nr. 847/17 mai 2013 pronunțată de Judecătoria Hunedoara s-a respins acțiunea formulată de reclamantul S. V. în contradictoriu cu pârâta S. G..
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că din certificatul de căsătorie depus la fila 14 a dosarului, a rezultat că reclamantul S. V. s-a căsătorit la data de 11.02.1989 cu numita N. M., aceasta numindu-se „S.” după căsătorie, iar din certificatul de naștere al pârâtei S. G. a rezultat că aceasta este fiica rezultată din căsătoria reclamantului cu numita N. M., pârâta fiind născută la data de 18.04.1990.
Instanța a mai reținut că potrivit art. 82 cod civil „ orice persoana are dreptul la numele stabilit sau dobândit, potrivit legii”, iar art. 83 din Codul civil dispune în sensul că „numele cuprinde numele de familie și prenumele”. La art. 84 alin. 1 din Codul civil se stipulează că „numele de familie se dobândește prin efectul filiației și poate fi modificat prin efectul schimbării stării civile, în condițiile prevăzute de lege”. Prin aceste dispoziții legale se consfințește dreptul oricărei persoane la nume, incluzând atât prenumele, cât și numele de familie, aceasta indiferent de un anumit comportament al său față de părinți sau față de alte persoane.
În speță, s-a reținut că numele de familie al paratei a fost dobândit prin efectul filiației, fiind fiica din căsătorie a reclamantului, precum și faptul că prin dispozițiile legale citate, se stabilește posibilitatea ca numele de familie să poată fi modificat prin efectul schimbării stării civile, în condițiile prevăzute de lege, însă niciun text de lege nu prevede posibilitatea ca numele de familie stabilit sau dobândit în condițiile legii, să poată fi pierdut de titular, în anumite condiții, cum ar fi un comportament necorespunzător față de unul dintre părinți. În consecință, s-a constatat că este neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantul S. V. în contradictoriu cu pârâta S. G.. Totodată, instanța a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe, în termen și motivat, a formulat apel reclamantul S. V..
În fapt, a arătat că a chemat-o în judecată pe fiica sa pentru a o renega ca și copil, întrucât după divorțul de mama ei, aceasta a adoptat un comportament necorespunzător față de el în sensul că a încercat să-l interneze într-un spital de psihiatrie pe motiv că ar prezenta unele maladii, că a încercat să-i suprime viața prin otrăvire și că ar fi promovat împotriva sa unele litigii pentru a obține ordine de restricție.
Față de această stare de fapt, a precizat că înțelege să solicite ca pârâta să nu-i mai poarte numele de familie și să nu mai aibă dreptul asupra sa ca și fiică.
Apelul nu a fost motivat în drept.
Pârâta intimată nu a formulat întâmpinare.
Examinând hotărârea atacată și probele administrate, în condițiile art. 476 Cod procedură civilă, tribunalul reține că apelul este nefondat, pentru următoarele considerente:
În mod corect, prima instanță, a respins acțiunea promovată de reclamant reținând că numele de familie dobândit ca urmare a stabilirii filiației față de tată nu poate fi schimbat decât în anumite condiții prevăzute de lege. Mai exact, tribunalul constată că motivele invocate în susținerea acțiunii, nu pot conduce la încuviințarea ca pârâta să nu mai poarte numele de familie dobândit la naștere, și aceasta întrucât, potrivit art. 449 Cod civil copilul din căsătorie ia numele de familie comun al părinților săi, iar potrivit art. 84 alin. 1 din Codul civil numele de familie se dobândește prin efectul filiației și poate fi modificat prin efectul schimbării stării civile, în condițiile prevăzute de lege.
Ori, atâta timp cât numele unei persoane este un mijloc de identificare personală și familială, ce ține de exercitarea dreptului său la viața privată și de familie, drept recunoscut de art. 8 din Convenția EDO, în mod judicios prima instanță a respins acțiunea ca neîntemeiată, apreciind că motivele invocate de reclamant nu sunt prevăzute de lege ca temei pentru schimbarea numelui de familie al unui copil dobândit ca efect al stabilirii filiației față de părinții săi.
Prin urmare, în raport de actele și lucrările dosarului, în temeiul art.480 alin. 1 Cod procedură civilă, urmează a fi respins ca nefondat apelul promovat, fiind menținută ca legală și temeinică hotărârea atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de către reclamantul S. V. împotriva sentinței civile nr. 847/2013 pronunțată de Judecătoria Hunedoara, județul Hunedoara.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 08 noiembrie 2013.
PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,
R. I. I. M.
GREFIER,
Ș. R.
RI/ȘR/4 ex./17.03.2014
Jud. fond H. C. D.
← Partaj judiciar. Decizia nr. 255/2013. Tribunalul HUNEDOARA | Acţiune în constatare. Decizia nr. 4/2013. Tribunalul HUNEDOARA → |
---|