Fond funciar. Decizia nr. 969/2015. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 969/2015 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 06-07-2015 în dosarul nr. 19000/245/2014
Acesta nu este document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 06 Iulie 2015
Președinte - G. C.
Judecător O. L.
Grefier A. M.
DECIZIE CIVILĂ Nr. 969/2015
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe apelanții C. M. DE FOND FUNCIAR IAȘI, P. M. IAȘI și pe intimații C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR IAȘI, D. M., având ca obiect fond funciar constatare nulitate absolută Hot..>
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 29.06.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru astăzi, când,
INSTANȚA
Asupra apelurilor de față:
Prin sentința civilă nr.1145 din 29.01.2015 a Judecătoriei Iași s-au dispus următoarele:
Respinge acțiunea civilă formulată de către reclamanții C. M. DE FOND FUNCIAR IAȘI și P. M. IAȘI cu sediul în Iași, . și Sfânt nr. 11 în contradictoriu cu pârâții C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR IAȘI cu sediul în Iași, .. 60 și D. M. domiciliat în ., ca nefondată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a constatat că următoarele:
Prin încheierea nr. 3074/25.08.1966 a notariatului de Stat Regional Iași a fost autentificat actul de vânzare-cumpărare încheiat între Ulrich A., personal și în calitate de mandatar al numitei Patrulius E. M. în calitate de vânzători și Dubaliu M., în calitate de cumpărător, cu privire la imobilul situat în Iași, .. 9, compus din 850 mp. teren construit și neconstruit și o casă construită din vălătuci și acoperită cu tablă și caton (copie – fl. 10 ds.).
Pârâtul este moștenitorul numiților D. M. și D. Eulampia, conform certificatului de moștenitor nr. 32/30.07.2002, în masa de partaj rămasă după cei doi defuncți intrând imobilul anterior menționat (copie – fl. 37 ds.).
Prin hotărârea nr. 1692/862 din 28.07.1992, a fost admisă contestația numitei D. O., cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 3060 mp., situat în Iași, .. 9, avându-se în vedere actul de vânzare-cumpărare autentificat cu nr. 325/22.08.1966, planul de situație din 1966, declarațiile martorilor și referatul întocmit de către topometrist (copie – fl. 21 ds.).
Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 5578/14.10.2002, D. M., în calitate de vânzător, a înstrăinat către D. E., în calitate de cumpărătoare, imobilul situat în Iași, .. 9, compus dintr-o casă, o anexă și suprafața de 360 mp. teren (copie – fl. 59-60 ds.).
Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 8454/11.09.2002, B. A. și B. L., în calitate de vânzători, au înstrăinat către D. E., în calitate de cumpărătoare, suprafața de 500 mp. teren extravilan, situată în Iași, .. 9, anterior, terenul fiind cumpărat de către vânzători de la D. M. (copie – fl. 64-65 ds.).
Prin sent. civ. nr. 8749/01.06.2010 pronunțată de Judecătoria Iași în ds. nr._, devenită irevocabilă, a fost obligată C. M. de Fond Funciar Iași să îndeplinească procedura punerii în posesie a reclamantului D. M., cu suprafața de 3060 mp. teren, iar C. Județeană de Fond Funciar Iași să emită titlul de proprietate.
S-a reținut, cu putere de lucru judecat, în considerentele hotărârii, că întrucât reclamantul deține o hotărâre de validare a dreptului de proprietate al autoarei sale, validare care nu a fost anulată dar nici respectată, în cf. cu prev. art. 5 din H.G. 890/2005, C. M. de Fond Funciar Iași avea obligația de a proceda la punerea în posesie a reclamantului cu suprafața de teren validată (cu referire la hotărârea_/1992) – copie – fl. 85-86 ds.
Prin urmare, atât timp cât există o hotărâre definitivă și irevocabilă, prin care se dispune obligarea Comisiei Municipale de Fond Funciar Iași să îndeplinească procedura punerii în posesie a reclamantului D. M., cu suprafața de 3060 mp. teren și a Comisiei Județene de Fond Funciar Iași să emită titlul de proprietate, la pronunțarea căreia a fost avută în vedere tocmai hotărârea contestată prin prezenta cerere de chemare în judecată, nu mai poate fi pusă în discuție validitatea acesteia din urmă, motiv pentru care acțiunea va fi respinsă, ca nefondată.
Prin titlul de proprietate nr._/1994 din data de 21.12.1994, numiților B. I. M., B. V., I. M. și R. T. le-a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața totală de 4,26 ha teren agricol situat pe raza localității Răducăneni, jud. Iași, din care suprafața totală de 1.544 mp. teren situat în intravilan cuprinde și suprafața de 281 mp. teren arabil în T142, P4172 și suprafața de 363 mp. teren curți, construcții în T142, P4171 cu vecinătăți la nord – D. I., la est – Ds 4191, la sud – Ds 4190 și la vest – R. E.
Reconstituirea dreptului de proprietate prin titlul de proprietate anterior menționat s-a făcut la cererea titularilor titlului, care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de teren de 6,98 ha. teren, arătând că acest teren a fost adus în C.A.P. în anul 1962 de către B. I. M. și soțul acesteia B. P.P. I., decedat în anul 1987, terenurile fiind situate în extravilan Răducăneni, cu excepția suprafeței de 0,10 ha. teren situat în vatra satului. Cererea a fost înregistrată la C. locală Răducăneni de fond funciar la data de 16.03.1991, sub nr.7029, și a fost parțial admisă, dreptul de proprietate fiind validat pentru suprafața totală de 4,26 ha teren, din care suprafața de 0,16 ha. situat în intravilan Răducăneni, contestația formulată împotriva hotărârii de validare fiind respinsă prin Hotărârea Comisiei Județene Iași nr.6819/25.07.1991.
La data de 05.07.1992, numita B. I. M. a decedat, moștenitorii acesteia fiind, conform certificatului de moștenitor nr.1880/1993 din 02.12.1993, B. V., I. M. și R. T.. La data de 24.04.2009, a decedat și B. I. V., moștenitorul acestuia, fiind, conform certificatului de moștenitor nr.78/2009 din 12.10.2009 – BNP S. T. și C. I.-O., pârâtul B. P. A..
Prin sentința civilă nr.494 din 11.12.2007, pronunțată în dosarul nr.1095/286/206 al Judecătoriei Răducăneni, din titlul pârâților a fost radiată suprafața de 363 mp. teren curți, construcții, instanța reținând că această suprafață corespunde cu suprafața cumpărată de către B. I. V. prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1572/03.06.1974. Deși sentința civilă a rămas definitivă și irevocabilă prin nerecurare, nu fost pusă în executare.
Prin prezenta acțiune reclamanții au solicitat ca instanța să constate nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr._/1994 cu privire la suprafața de teren situată în T142, P4172 invocându-se faptul că acest teren se suprapune cu suprafața reconstituită prin titlul de proprietate nr._ eliberat la data de 05.10.1994 reclamanților ca urmare a faptului că în procedura de reconstituire nu a fost respectat actul de partaj testamentar întocmit de către A. T., tatăl defunctelor B. I. M. și R. I. A., mama reclamanților.
Analizând documentația ce a stat la baza emiterii titlului de proprietate nr._/1994 aparținând reclamanților, instanța reține că, prin cererea înregistrată la C. locală Răducăneni de fond funciar la data de 19.03.1991, sub nr.7572, aceștia au solicitat, în calitate de moștenitori ai părinților R. A.A. I. și R. A., suprafața totală de 4,76 ha teren agricol, din care suprafața de 0,10 ha situat în vatra satului cu destinația curți, construcții (filele 39-40 vol.II).
C. județeană Iași pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a validat dreptul de proprietate pentru suprafața totală de 4,29 ha teren, din care suprafața de 0,10 ha. situat în intravilan Răducăneni, iar la data de 05.10.1994 reclamanților le-a fost emis titlul de proprietate nr._/1994 pentru suprafața validată.
Potrivit titlului de proprietate, în intravilan Răducăneni, reclamanții au primit o suprafață totală de 1.800 m.p., cu 800 m.p. mai mult decât suprafața validată în intravilan prin anexa la hotărârea nr.7/09.08.1991, terenul fiind situat astfel: suprafața de 500 m.p. teren arabil situat în tarlaua 142 . de 300 m.p. teren cu vii situat în T147, P4231, suprafața de 200 m.p. teren cu livezi situat în T147, P4230, suprafața de 400 mp. teren curți construcții, situat în T142, P4173 cu vecinătățile la nord – D. I., la est – B. V., la sud – Ds.4190 și la vest – T. L și suprafața de 400 m.p. teren curți, construcții situat în T147, P4229 cu vecinătățile la nord P. I., la est Ds4296, la sud Ds 4255 și la vest D. V.
Prin sentința civilă nr.104 din 26.02.2013, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Răducăneni, Instanța a dispus modificarea acestui titlu în sensul înscrierii în . suprafeței de 350 m.p. în loc de suprafața de 400 mp în CC4173 și în . suprafeței de 271 mp. în loc de suprafața de 500 mp. în A4173/1, în urma acestei modificări, părțile rămânând proprietari în intravilan pentru suprafața totală de 1.521 m.p. Deși această sentință civilă a rămas definitivă și irevocabilă la data de 09.09.2013 prin respingerea recursului prin decizia civilă nr.1784/2013 a Tribunalului Iași, nu a fost pusă în executare și, în consecință, nu s-a realizat punerea în posesie a reclamanților cu privire la cele două suprafețe de teren astfel cum au fost individualizate prin hotărârea judecătorească.
Analizând indicii cadastrali ai suprafețelor de teren situate în intravilan, instanța constată că nicio suprafață de teren cuprinsă în titlul de proprietate al reclamanților nu este individualizată cu indicii cadastrali T142 P4172 caracteristici suprafeței de 281 mp. teren cuprinsă în titlul nr._/1994 aparținând pârâților, reclamanții deținând teren în T142, P4173.
Din precizările depuse la dosar în cursul judecății, rezultă că reclamanții invocă faptul că această suprafață de 281 mp. teren situat în T142, P4172 a fost reconstituită pârâților cu încălcarea actului de partaj testamentar întocmit de autorul comun T. A., act prin care B. I. M. și R. A. A., în calitate de fiice ale testatorului, au primit câte o suprafață egală de teren situat în intravilan Răducăneni, iar prin titlul de proprietate eliberat pârâților a fost reconstituită o suprafață mai mare decât cea moștenită conform testamentului.
Față de această susținere, instanța reține că prin actul de partaj testamentar din 01.02.1946, numitul A. T. a lăsat fiicelor sale B. I. M. și R. I. A., mama reclamanților, câte o suprafață egală de 6 ari și 21 c.ari „pământ loc de grădină”, respectiv câte o suprafață de 621 m.p. pentru fiecare, teren situat în intravilan Răducăneni. Astfel, din actul de partaj rezultă că la momentul întocmirii, autorul deținea suprafața de 1.242 mp. teren, dar, potrivit măsurătorilor efectuate pe baza planului fotogrametric de către expert, în anul 1968, suprafața terenului ar fi fost de 1.024 mp., astfel încât loturile egale primite de cele două fiice nu ar fi putut depăși suprafața de 512 mp. fiecare, conform susținerilor expertului.
Din contractul de vindere-cumpărare autentificat prin încheierea nr.3876/1974 la data de 03.06.1974, rezultă că în anul 1974 întreaga suprafață ce a făcut obiectul testamentului se afla în proprietatea C.A.P. Răducăneni, care a înstrăinat lui B. V., prin act autentic, suprafața de 496 mp. teren loc de casă. Ulterior, în registrul posesorilor din anul 1977-1978 B. V. figurează cu suprafața de 363 mp. teren curți construcții, precum și cu un lot în folosință de 281 mp. teren arabil.
Aceste două suprafețe de teren au fost incluse în titlul de proprietate contestat, iar ulterior, prin sentința civilă nr.494 din 11.12.2007, s-a dispus radierea suprafeței de 363 mp., rămânând în titlu doar suprafața de 281 mp. teren situat în T142, P4172 cu privire la care reclamanții susțin că li se cuvine în baza actului de partaj întocmit de A. T..
Față de această susținere, instanța constată că, deși reclamanții invocă faptul că validarea și reconstituirea dreptului de proprietate s-a realizat cu încălcarea acestui act, niciuna din părți, în momentul formulării cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate, nu au invocat ca temei al cererii actul de partaj testamentar întocmit de A. T., ci rolurile agricole, arătând că terenul solicitat este terenul adus de părinți în C.A.P.
În consecință, conform rolurilor agricole ale autorilor, validarea dreptului de proprietate s-a realizat pentru suprafața de 0,10 ha în intravilan, dar prin titlurile de proprietate, terenul primit în intravilan de părți este mai mare. De asemenea, instanța reține că părțile nu au contestat punerea în posesie și au semnat fișele suprafețelor primite în proprietate fără obiecțiuni. Ulterior, prin hotărâri judecătorești, cele două titluri au suferit modificări în ceea ce privește suprafețele de teren din intravilan și, deși ambele hotărâri sunt definitive și irevocabile, nu au fost puse în executare și nu s-a realizat o nouă punere în posesie conform noilor amplasamente.
Cu privire la situația reală din teren, prin expertiză s-a constat că, deși în titlul de proprietate . de 281 m.p., în realitate aceasta are o suprafață de 352 m.p., atât . reală de 364 m.p. (față de 363 m.p. indicați în titlu de proprietate) cât și . în posesia moștenitorului lui B. I. V..
Față de situația constatată de expert, instanța reține că stăpânirea de către pârât a unei suprafețe de teren mai mare decât cea pentru care s-a validat și reconstituit dreptul de proprietate prin titlu, nu atrage nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate în condițiile în care titlul a fost eliberat cu respectarea dispozițiilor Legii 18/1991 în vigoare la momentul emiterii. Mai mult, instanța constată că după rămânerea definitivă și irevocabilă a sentinței civile nr.104/26.02.2013, prin care a fost modificat titlul reclamanților în sensul reducerii suprafețelor de teren nu s-a realizat identificarea suprafețelor de teren și nici nu a avut loc punerea în posesie a reclamanților conform hotărârii judecătorești.
În consecință, față de cele reținute, instanța constată că prin probele administrate nu s-a dovedit că pârâții nu erau îndreptățiți la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 281mp. teren situat în T142, P4172, astfel încât instanța va respinge acțiunea.
De asemenea, instanța va stabili, pe baza decontului înaintat la dosar, onorariu definitiv pentru d-nul expert A. C. suma de 1.280 lei, scăzând din decont suma de 260 lei datorată unui terț, și, reținând că reclamanții au achitat suma de 400 lei, îi va obliga la plata restului de 880 lei.
În baza art.274 Cod procedură civilă, reclamanții vor fi obligați la plata către pârâtul B. P. A. a sumei de 1.000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat, conform chitanței nr._ din 04.12.2012
Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții C. M. de Fond Funciar Iași și P. Mun. Iași criticând-o pentru motive de nelegalitate și netemeinicie.
Susțin apelanții că instanța de fond a respins acțiunea în mod greșit. Arată reclamanții că pârâta D. O. nu era îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 3060 mp situată în ..9, zona Iași, iar hotărârea ea fost emisă cu încălcarea dispozițiilor legale în ceea ce privește competența de soluționare a cererii în sensul că Prefectul Județului Iași era unica autoritate publică să dispună prin ordin la propunerea primăriei atribuirea în proprietate a terenului preluat de stat. Mai arată apelanții că potrivit actului de vânzare-cumpărare din anul 1966, D. M. a dobândit în proprietate teren în suprafață de 860 mp teren construit și neconstruit și nu de 3060mp.
În drept și-au întemeiat apelul pe dispozițiile art.III din Legea nr.169 /1997 și art.223 Cod procedură civilă.
Intimații legal citați nu au formulat întâmpinare.
În apel nu au fost administrate probe noi.
Analizând sentința atacată în raport de motivele invocate cât și din oficiu,Tribunalul constată că apelurile declarate de reclamanți sunt neîntemeiate pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Prin cererea de chemare în judecată reclamanții au solicitat ca instanța să constate nulitatea absolută parțială a hotărârii nr._, 1692/862 din data de 28.07.1992 emis în beneficiul doamnei D. O. pentru suprafața de 3060 mp.
Au invocat reclamanții că pe de o parte a fost încălcată competența de materială în sensul că atribuirea în proprietate pentru ternul respectiv se face prin ordinul Prefectului, iar numita D. O. nu este persoană îndreptățită întrucât nu a făcut dovada dreptului de proprietate pentru terenul respectiv.
Analizând documentația care a stat la baza emiterii hotărârii a cărei anulare se solicită Tribunalul constată cele ce succed:
Numita Dulhaliu O. a formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 3060 mp despre care afirmă că a cumpărat-o în anul 1966 .Acesta a afirmat că în contractul de vânzare-cumpărare a fost trecută scriptic doar suprafața de 860 mp, dar în fapt suprafața totală cumpărată fost de 3060 mp. Din această suprafață 2200 mp au fost luați abuziv de către IAS Bucium.
În susținerea celor afirmate acesta a depus copie de actul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.3074/25.08.1966, declarații de martori și referatul întocmit de către expertul topometrist. La dosarul cauzei a fost depusă sentința civilă nr.140/1947 prin care s-a realizat partajul după defunctul Gustav Ulrich. Potrivit acestuia, numitul R. Ulrich, în calitate de moștenitor legal al acestuia a primit mai multe suprafețe de tern în zona respectivă. Prin urmare, acesta putea să vândă mai mult decât a fost trecut în actul de vânzare-cumpărare. Faptul că în realitate suprafața de teren cumpărată a fost mai mare decât cea trecută în act este confirmată de declarațiile martorilor depuse alăturat cererii de reconstituire.
Dovada dreptului de proprietate presupune analiza coroborată a probatoriului prin prisma reglementărilor speciale aduse de Legile 18/1991 respectiv 1/2000 in materia administrării probelor dar și a regulilor de principiu specifice aprecierii probelor.
Rațiunea legilor reparatorii in materia fondului funciar a fost aceea de a repara abuzurile regimului comunist făcute după anul 1945; aceste reglementări realizează în mod special o reparație a dreptului de proprietate si de moștenire asupra pământului, drepturi ce au fost încălcate in procesul cooperativizării agriculturii.
Acest rol rezultă din interpretarea coroborată a dispozițiilor in materie dar si din interpretarea lor teleologică si istorică, fiind evidentă evoluția reglementarilor in sensul lărgirii sferei de persoane, de bunuri si de situații cărora li se aplica masurile reparatorii prin adoptarea succesiva a legilor de referința in materie:Lg. 18/1991, Lg. 169/1997, Lg. 1/2000, Lg.247/2005, expresie a evoluției opticii legiuitorului asupra importantei si necesitații reparației in sine, dreptul suveran al acestuia de a-si alege atât obiectul, cat si întinderea reglementarii date prin lege, potrivit art. 58 alin. (1) din Constituție, fiind consacrat in jurisprudenta Curții Constituționale.
Aceeași rațiune face ca legiuitorul să reglementeze prin norme speciale procedura de reconstituire, precum și forța doveditoare a probelor administrate pentru dovada dreptului de proprietate.
Dispozițiile de principiu in materia probelor sunt cele ale art. 6 alin 1 din Legea 1/2000 coroborată cu art. 11 alin 1 din Legea 18/1991.
Potrivit art. 11 alin 1,2 din Legea 18/1991 „Suprafața adusă in cooperativa agricola de producție este cea care rezultă din: actele de proprietate, cartea funciara, cadastru, cererile de înscriere in cooperativa, registrul agricol de la data intrării in cooperativa, evidentele cooperativei sau, in lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declarații de martori.
Dispozițiile alineatului precedent se aplica in mod corespunzător si in ceea ce privește suprafețele preluate de cooperativele agricole de producție fie in baza unor legi speciale, fie fără nici un titlu sau in orice alt mod.”
Potrivit art. 6 din Legea 1/2000 La stabilirea, prin reconstituire, a dreptului de proprietate pentru terenurile agricole si forestiere, in conformitate cu prevederile prezentei legi, comisiile comunale, orasenesti, municipale si comisiile judetene, constituite potrivit legii, vor verifica in mod riguros existenta actelor doveditoare prevazute la art. 9 alin. (5) din Legea nr. 18/1991, republicata, precum si pertinenta, verosimilitatea, autenticitatea si concludenta acestor acte, tinandu-se seama si de dispozitiile art. 11 alin. (1) si (2) din aceeași lege.
Față de acest aspect, hotărârea Comisiei Județene având la bază cererea formulată, actele depuse în susținerea acesteia, declarațiile de martori este perfect legală și temeinică, nefiind incident nici un motiv de anulare a acesteia.
Tribunalul mai notează că, nu se poate solicita și obține constatarea nulității unei hotărâri emise de către C. Județeană în anul 1993 doar pentru simplul fapt că reconstituirea nu s-a făcut de către Prefect prin ordin,fiind invocată astfel propria culpă a Comisiei Județene de Fond Funciar Iași, aceasta aflată fiind în subordinea Prefectului. Reclamanții trebuiau să facă dovada existenței vreunui motiv de nulitate absolută expres și limitativ enumerat de art.III din Legea nr.169/1997.Ori în cauza de față aceștia nu au probat incidența vreunui motiv de nulitate absolută din cele expres prevăzute și nici săvârșirea vreunui abuz de către comisie la emiterea hotărârii contestate.
Pentru aceste motive, in temeiul art. 480 cod pr civilă Tribunalul va respinge apelul declarat de reclamanți menținând ca legală și temeinică sentința apelată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelurile declarate de apelanții P. M. Ia?i și C. M. de Fond Funciar Iași împotriva sentinței civile nr. 1145/29.01.2015 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr._, sentință pe care o menține.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 06.07.2015.
Pt .P., G. C. aflat în CO semneaza vicepreședintele instabței | Judecător, O. L. | |
Pt. Grefier, A. M. aflat in CO semneaza grefierul sef - sectie civila |
Red/tehnored, jud., LO
2 ex/05.08.2015
Judec. Fond A. D. C.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 820/2015. Tribunalul IAŞI | Constatare nulitate act juridic. Decizia nr. 817/2015.... → |
|---|
