Constatare nulitate act juridic. Decizia nr. 817/2015. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 817/2015 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 06-07-2015 în dosarul nr. 3772/866/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 06 Iulie 2015
Președinte - G. C.
Judecător O. L.
Judecător M. S.
Grefier A. M.
DECIZIE CIVILĂ Nr. 817/2015
Pe rol judecarea cauzei CIVILE privind pe recurent H. M. și pe intimat S. C. GRADUL I CONSUMCOOP P., intimat P. C. VALEA SEACĂ, intimat U. A. TERITORIALĂ - . PRIN P. C.., intimat P. C. VALEA SEACĂ, având ca obiect constatare nulitate act juridic.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 29.06.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru astăzi, când,
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față:
Prin sentința civilă nr. 448/04.02.2014 pronunțată de Judecătoria P. în dosarul nr._ s-au dispus următoarele:
„Respinge excepțiile lipsei calității procesuale active si a lipsei de interes.
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a Unității A. Teritoriale – .>
Respinge ca neîntemeiata acțiunea civila formulata de reclamanta H. M., dom. in . Seaca, jud. Iași, in contradictoriu cu pârâții S. Comerciala gr. I Consumcoop P., cu sediul in P., ., P. . A. Teritoriala – . P. .>
Pentru a se pronunța în acest sens prima instanță a reținut:
„Prin acțiunea civila înregistrata la aceasta instanța sub nr._, reclamanta Hrostea M. a chemat in judecata pârâții S. C. „GRADUL I, P. . . P. . ca, in contradictoriu cu aceștia, instanța sa constate nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificat la Biroul Notarilor Publici Asociați I. M. și C. M. O., cu sediul în municipiul P., . sub nr. 1414/15 martie 2006.
In motivarea acțiunii se arata ca, in fapt, mama reclamantei, defuncta P. Mărgărinta a avut în proprietate pe raza comunei Valea Seacă, satul Topile, județul Iași mai multe suprafețe de teren, printre care și teren grădină amplasat în intravilanul satului Topile, tarlaua 8. Pentru o parte a terenului rămas moștenire de la mama reclamantei a fost emis titlul de proprietate nr._/2003, în care figurează înscrisă și suprafața de 3144 mp teren intravilan, tarlaua 8. Pe terenul din intravilan reclamanta arata ca a construit o casa de locuit.
Arata reclamanta ca in vecinătatea locuinței se află o construcție edificată în timpul colectivizării de către . ce se află în prezent în folosința și proprietatea Societății Comerciale „Gradul I Consumcoop” P.. Acest imobil a fost edificat parțial pe terenul ce a aparținut părinților reclamantei înainte de colectivizare.
In continuare, reclamanta învederează ca în temeiul Legii nr. 18/1991, terenul aferent construcției, precum și cel limitrof, a revenit moștenitorilor defunctei P. Mărgărinta, inclusiv reclamantei. Pentru obținerea actelor de proprietate cu privire la terenul din intravilan, atât P. Mărgărinta, cât și reclamanta, după decesul mamei sale, au efectuat numeroase demersuri la Comisia locală de fond funciar din . vederea emiterii titlului de proprietate.
In timpul acestor demersuri, reclamanta a aflat ca în urmă cu 8 ani Comisia Județeană Iași a emis titlul de proprietate nr._/06 iunie 2003, pe numele defunctei P. Mărgărinta, pentru o suprafață de 1,97 ha, din care 3144 mp sunt situați în intravilan, tarlaua 8. De asemenea, s-a luat cunoștință de faptul că din același an - 2003, originalul titlului de proprietate a fost predat de către OCOT Iași reprezentanților Comisiei fondului funciar din . a fi înmânat titularului, respectiv mamei reclamantei, P. Mărgărinta.
Începând cu anul 2004, între reclamanta (ca moștenitoare a defunctei P. Mărgărinta) și reprezentanții .” P. s-au ivit dispute cu privire la folosința terenului situat în imediata vecinătate a imobilului ce aparține de societatea comercială pârâtă.
In ciuda situației existente, in pofida cererilor și petițiilor reclamantei, P. comunei Valea Seacă B. N., în numele Primăriei comunei Valea Seacă, a încheiat contract de vânzare-cumpărare cu .” P. pentru suprafața de 705,14 mp teren (care cuprinde atât terenul de sub construcție, cât și teren învecinat), fără ca vânzătorul să fie proprietarul terenului sau să aibă capacitatea de a încheia acte juridice translative de proprietate.
Despre contractul de vânzare-cumpărare încheiat la data de 15 martie 2006 între P. comunei Valea Seacă, prin Primar și .” P. reclamanta a aflat în anul 2011, într-un dosar penal al Judecătoriei P.. Se susține ca reprezentanții .” P. au dat dovadă de rea-credință, întrucât cunoșteau situația juridică a terenului, precum și faptul că defuncta P. Mărgărinta avea reconstituit dreptul de proprietate pentru terenul în litigiu. P. comunei Valea Seacă, ca și reprezentant al Primăriei comunei Valea Seacă, a înstrăinat suprafața de teren prevăzută în contractul de vânzare-cumpărare, în cunoștință de cauză și cu încălcarea flagrantă a dispozițiilor legale. Deși știau că terenul în cauză aparține altei persoane (respectiv defunctei P. Mărgărinta), P. comunei Valea Seacă, ca și reprezentant al Primăriei, precum și societatea comercială pârâtă au încheiat prin conivență contractul de vânzare, au dat dovadă de rea-credință, săvârșind în același timp o fraudare a legii.
In drept, reclamanta invoca prevederile art. 948 pct. 1 și pct. 4 C.pr.civ.
Alăturat cererii, reclamanta depune copii de pe contractul autentificat sub nr. 1414/2006, planuri de situație si planurilor parcelare, sentința civila nr. 978/2001 a Judecătoriei P., titlul de proprietate nr._/2003, adeverința tip de proprietate, certificate de deces si de naștere.
La solicitarea instanței, Comisia Județeana Iași de Fond Funciar si OCPI Iași depun la dosar copia documentației ce a stat la baza emiterii titlului de proprietate nr._/2003 pe numele autoarei reclamantei, P. Mărgărinta.
Parata UAT . in prezenta cauza întâmpinare, invocând pe cale de excepție lipsa calității procesuale pasive a acesteia.
Pe fondul cauzei, parata învederează ca in conformitate cu prevederile Legii nr.213/1998 privind proprietatea publica si regimul acesteia terenul in litigiu aparținea domeniului public al C. Valea-Seaca, conform Anexei nr.86/2002 privind inventarul bunurilor care aparțin domeniului public. In conformitate cu prevederile Legii 215/2001 privind administrația publica locala Consiliul Local al C. Valea-Seaca, prin Hotărârea nr.23/31.05.2005, a aprobat trecerea din domeniul public in domeniul privat al comunei a terenului in suprafața de 262 mp aferent magazinului din satul Topile precum si vânzarea acestuia. Conform Hotărârii nr.33/30.08.2005 Consiliul Local al C. Valea-Seaca hotărăște trecerea din domeniul public in domeniul privat al comunei terenul in suprafața de 53Imp aferent magazinului din satul Topile precum si vânzarea acestuia cu datele de identificare din Planul de amplasament si delimitare a corpului de proprietate.
Având in vedere aceste considerente, parata apreciază ca respectivul contract de vânzare cumpărare a fost încheiat cu respectarea prevederilor legale de către autoritățile locale ale C. Valea-Seaca si drept urmare va se solicita respingerea acțiunii reclamantei ca neîntemeiată .
Alăturat întâmpinării, parata depune Hotărârile Consiliului Local Valea-Seaca nr.23/31.05.2005 si nr.33/30.08.2005, Plan de amplasament si delimitare a corpului de proprietate avizat de OCPI IASI.
La rândul sau parata UJCC Iasi – . P. formulează întâmpinare, invocând lipsa calității procesuale active a reclamantei, precum si excepția lipsei de interes a acesteia in promovarea acțiunii de fata. Se arata ca reclamanta nu este proprietara suprafeței de 705,14 mp teren intravilan . cu terenul in litigiu.
Pe fondul cauzei, parata solicita respingerea acțiunii ca neîntemeiata, fiind îndeplinite condițiile legale prevăzute de art. 948 si 968 C.civ. Imobilul ce a făcut obiectul contractului a cărei anulare se solicita este ridicat pe teren proprietatea publica a statului, teren ce are un regim special de folosință.
In cauza, instanța a administrat proba cu înscrisuri, interogatoriul pârâților si proba cu expertiza topografica. Raportul de expertiza a fost depus la dosarul cauzei inițial de către dl. expert P. I. M., acesta fiind înlocuit ulterior de către dl. expert Hândrescu G., care a depus la dosarul cauzei raportul de expertiza complet, însoțit de avizul OCPI Iași.
Analizând materialul probator administrat in cauza, instanța retine următoarele:
In temeiul disp. art. 137 alin.1 C.pr.civ. din 1865 aplicabil in speță de fata, instanța se va pronunța cu prioritate asupra excepțiilor invocate de către pârâții UAT . UJCC Iasi – . P..
In acțiunea reclamantei, având ca obiect constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare încheiat intre P. Valea Seaca si UJCC Iasi – . P., se invoca frauda la lege, respectiv încălcarea prin încheierea respectivul contract a dreptului de proprietate al reclamantei, drept care ar fi fost cunoscut de către părțile contractante, acestea fiind de rea credință când au tranzacționat asupra unui teren care nu le aparțineau.
Având in vedere aceste considerente, instanța apreciază ca fiind neîntemeiate excepțiile lipsei calității procesuale active si a lipsei de interes, reclamanta urmărind prin acțiunea de fata constatarea nulității unui act juridic in scopul obținerii ulterioare a punerii in posesie pe terenul ce a făcut obiectul respectivei tranzacții.
Cat privește excepția lipsei calității procesuale pasive a UAT . are in vedere disp. art. 21 din Legea nr. 215/2001, potrivit cărora unitãțile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridicã deplina și patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de înregistrare fiscalã și ale conturilor deschise la unitãțile teritoriale de trezorerie, precum și la unitãțile bancare. Unitãțile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor și obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparțin domeniului public și privat în care acestea sunt parte, precum și din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condițiile legii. Astfel, UAT . calitate procesuala pasiva de a sta in cauza de fata, întrucât, deși in contractul de vânzare-cumpărare in cauza figurează – in mod eronat – in calitate de vânzător P. . este practic „titulara” drepturilor si obligațiilor ce decurg din calitatea de vânzător al unui bun din domeniul public/privat al unității administrativ teritoriale.
F. de aceste considerente, si excepția lipsei calității procesuale pasive a UAT Valea Seaca urmează sa fie respinsa ca neîntemeiata.
Pe fondul cauzei, instanța retine, ca situație de fapt, ca la data de 15 martie 2006 s-a încheiat intre Primaria Valea Seaca, in calitate de vânzător si . P., in calitate de cumpărător, contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1414, conform căruia se vinde suprafața de 705,14 mp teren intravilan .. Iasi, teren pe care se afla amplasat un magazin si o anexa (ruina).
Terenul reprezintă domeniul privat al UAT Valea Seaca, conform Hotărârilor CL nr. 23 din 31.05.2005 si nr. 33 din 30.08.2005.
Instanța retine ca acest teren ce a făcut obiectul vânzării are acordat numărul cadastral 612, învecinându-se la est cu teren reconstituit pe numele autoarei reclamantei, P. Mărgărinta. Mai precis, văzând si concluziile raportul de expertiza efectuat in cauza de dl. expert Hândrescu G., suprafața de teren ce a făcut obiectul vânzării este vecina cu suprafața de 1994 mp teren situat in tarlaua 8, parcelele 415, 416, 417 si 418, cuprinse in titlul de proprietate nr._/2003 emis pe numele autoarei reclamantei.
Insa, nu doar ca aceste suprafețe de teren sunt vecine, constatându-se chiar existenta unei suprapuneri de 79 mp teren, ce apare atât in contractul de vânzare-cumpărare contestat cat si in titlul de proprietate emis pe numele P. Mărgărinta.
Mai retine instanța, văzând si concluziile raportului de expertiza, ca suprafețele de teren reconstituite pe numele P. Mărgărinta in intravilanul satului Topile, . tarlaua 8 (totalizând 3144 mp) se afla in posesia moștenitoarei reclamante.
Terenul ce a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare este situat in aceeași . . insa nu este înscris in titlul de proprietate al autoarei reclamantei.
Reclamanta invoca ca motiv al constatării nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare încheiat in anul 2006 reaua credința a pârâților care, cunoscând situația juridica a terenului, respectiv îndreptățirea numitei P. Mărgărinta la reconstituirea dreptului de proprietate inclusiv pe o porțiune din suprafața de teren pe care se afla construit magazinul ce a făcut obiectul vânzării.
Instanța are in vedere ca frauda la lege constă într-o manoperă dolosivă, folosită de părți spre a realiza, pe calea actului juridic, in speța contract de vânzare-cumpărare, o finalitate interzisă de reglementările în vigoare, prin eludarea indirectă și ocultă a unei norme prohibitive. Frauda la lege constituie o acțiune săvârșită prin conivență de către contractanți în dauna unei terțe persoane, in speță, reclamanta din cauza.
Ori, din considerentele anterior expuse nu se poate trage in vreun fel concluzia ca părțile contractante ar fi acționat in scopul fraudării intereselor autoarei reclamantei, terenul ce a făcut obiectul vânzării fiind declarat domeniu public privat al comunei, fiind intabulat.
Existenta unei suprapuneri de terenuri, respectiv „includerea” in amplasamentul terenului vândut si a unei porțiuni din terenul reconstituit si înscris in titlul de proprietate nr._/2003 poate fi soluționata prin alte tipuri de acțiuni civile, neconstituind insa motiv de constatare a nulității absolute a contractului încheiat intre parați.
Daca e sa ne referim la vânzarea bunului altuia, nulitatea absoluta a unei astfel de vânzări are ca punct de plecare împrejurarea ca părțile au încheiat contractul știind ca lucrul vândut este proprietatea altei persoane, ascunzând intenția de a aduce altuia o paguba; actul fiind astfel fondat pe o cauza ilicita sau frauda, având ca numitor comun reaua-credința a parților. In lipsa acestor împrejurări, nu se justifica nulitatea contractului. Așa cum s-a constatat, nu s-a dovedit in prezenta cauza existenta unei astfel de rele credințe, dimpotrivă, părțile au contractant in considerarea regimului juridic al terenului, ce a făcut obiect al unor hotărâri de consiliu local.
Cat privește lipsa capacității de a contracta invocata de către reclamanta, respectiv faptul ca P. . putea avea capacitatea de a încheia acte juridice translative, dincolo de alegerea nefericita a denumirii entității ce vinde bunul, se apreciază de către instanța ca, data fiind nulitatea relativa ce sancționează o astfel de lipsa a capacității, nu s-a făcut in vreun fel dovada temeiniciei acțiunii reclamantei.
F. de cele arătate, instanța urmează sa respingă acțiunea reclamantei ca fiind neîntemeiată.”
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal reclamanta arătând că pârâiții știau că terenul în cauză aparține altei persoane, autoarei P. Mărgărinta, dar P. comunei Valea Seacă, ca și reprezentant al Primăriei, precum și societatea comercială pârâtă au încheiat prin conivență contractul de vânzare, dând dovadă de rea-credință și săvârșind în același timp o fraudare a legii.
Intimata S. Comerciala gr. I Consumcoop P. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului și menținerea hotărârii primei instanțe ca legală și temeinică.
În faza recursului s-a administrat proba cu înscrisuri.
Analizând actele aflate la dosarul cauzei raportat la conținutul cererii de recurs și dispozițiile legale incidente, Tribunalul reține că recursul este nefondat, urmând a fi respins pentru considerentele ce succed:
Prin cererea adresată primei instanțe reclamanta Hrostea M. a chemat in judecata pârâții S. C. „GRADUL I, P. . . P. . ca, in contradictoriu cu aceștia, instanța sa constate nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificat la Biroul Notarilor Publici Asociați I. M. și C. M. O., cu sediul în municipiul P., . sub nr. 1414/15 martie 2006.
Analizând actele și lucrările dosarului, Tribunalul apreciază că în mod corect, prima instanță a dispus respingerea cererii de chemare în judecată în condiții în care prin raportul de expertiză s-a concluzionat că terenul ce a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare este situat in aceeași . . însa nu este înscris in titlul de proprietate al autoarei reclamantei.
În plus, existenta unei suprapuneri de 79 mp teren, ce apare atât in contractul de vânzare-cumpărare contestat cat si in titlul de proprietate emis pe numele P. Mărgărinta, nu poate conduce la concluzia săvârșirii unei fraude la lege, deoarece din probatoriul administrat nu se poate reține reaua credință a ambelor părți ale contractului având la bază doar litigiile care s-au purtat între reclamantă și autoritățile competente în materia fondului funciar.
Astfel, Tribunalul constată că pentru rezolvarea situației litigioase reclamanta poate uza de acțiunea în revendicare pentru apărarea dreptului său de proprietate, dacă acesta nu a fost respectat prin ocuparea unei suprafețe din terenul proprietatea sa, ca urmare a încheierii contractului a cărui anulare se solicită.
Pentru aceste considerente, Tribunalul va respinge recursul declarat recurenta H. M. împotriva sentinței civile nr. 448/04.02.2014 pronunțată de Judecătoria P. în dosarul nr._, sentință pe care o menține.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat recurenta H. M. împotriva sentinței civile nr. 448/04.02.2014 pronunțată de Judecătoria P. în dosarul nr._, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi 06.07.2015.
Președinte, G. C. | Judecător, O. L. | Judecător, M. S. |
Grefier, A. M. |
Red./Tehnored G.C.
2ex/1.09.2015
Jud. fond N. E. P.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 969/2015. Tribunalul IAŞI | Contestaţie la executare. Decizia nr. 982/2015. Tribunalul IAŞI → |
|---|
