Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea nr.7/1996, Art.52 alin.2. Hotărâre din 13-01-2015, Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 13-01-2015 în dosarul nr. 1396/866/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 13 Ianuarie 2015
Președinte - M. M.
Judecător S. F.
Grefier E. D. B.
DECIZIA CIVILĂ NR. 18/2015
Pe rol fiind judecarea apelul promovat de petentul P. E. împotriva sentinței civile nr.608 / 13. 02. 2014 pronunțată de Judecătoria P. în contradictoriu cu intimații P. F., P. P., S. M., P. S., având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară (Art.52 alin.2 Legea nr.7/1996).
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat Bădăliță C. pentru apelant, lipsă fiind intimații.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care avocat Bădăliță pentru apelant depune la dosar un set de înscrisuri respectiv adresa înaintată către Biroul Notarului Public C. R. prin care solicită să se precizeze cum s-a identificat asupra cărei suprafețe de teren s-a perfectat vânzarea dacă nu s-a efectuat un partaj voluntar sau o dezlipire prin care să se împartă suprafața de teren de 1216,36 mp și să se precizeze care este înțelesul și valoarea juridică a înscrisului denumit „ partaj voluntar prin notar public, plan de situație . inventarul de coordonate înainte și după dezmembrare, cuprins în „anexa ce face parte integrantă din actul autentificat sub nr. 1011/18.05.1999”, și răspunsul solicitat.
Avocat Bădăliță arată că a comunicat câte un exemplar al acestor înscrisuri și părților adverse.
Raportat la conținutul adresei și a răspunsului depus la dosar, instanța apreciază că nu se impune amânarea cauzei pentru a se comunica aceste înscrisuri. De asemenea, având în vedere că apelantul nu a atestat cu originalul aceste înscrisuri, le restituie pentru a se efectua această mențiune.
Interpelat fiind, apelantul prin apărător arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cererii de formulat și nici probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Având cuvântul, avocat Bădăliță C. pentru apelant solicită admiterea cererii de apel și pe cale de consecință să se dispună modificarea hotărârii pronunțată de instanța de fond în tot, iar pe fond să se dispună admiterea plângerii cu obligarea Oficiului de cadastru și Publicitate Imobiliară Ia la intabularea dreptului de proprietate .
Avocat Bădăliță pentru apelant solicită să se constate faptul că, instanța de fond analizând susținerile părții pe care o reprezintă a respins plângerea ca neîntemeiată pentru următoare le considerente: nu există o identificare clară a terenului conform adeverinței de proprietate și a titlului de proprietate emis ulterior, nu s-a depus actul de partaj voluntar al terenului decât un plan de situație cât și pentru faptul că terenul are alte vecinătăți în adeverința de proprietate decât în cele din titlul emis ulterior.
Avocat Bădăliță C. arată că partea pe care o reprezintă nu solicită obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată.
Instanța rămâne în pronunțare.
TRIBUNALUL
Asupra prezentului apel.
Prin sentința civilă nr._.02. 2014 a Judecătoriei P. s-a respins ca nefondată plângerea formulată de către reclamantul P. E. în contradictoriu cu intimații P. F.,P. P., S. M. și P. S. împotriva încheierilor Biroului de cadastru și publicitate imobiliară P. nr. 7094/05.04.2012 și_/29.05.2012.
S-a luat act că părțile nu au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel prima instanța a reținut ca reclamantul P. E. a solicitat desființarea încheierilor nr. 7094/2012 și_/29.06.2012 emise de către OCPI Iași BCPI P. prin care s-a respins cererea de înscriere a dreptului de proprietate asupra imobilului în suprafață de 608,18 mp situat în intravilanul orașului Tg. F., ..
Prima instanța a constatat următoarele:
Prin contractul de vânzare cumpărare nr. 1011/18.05.1999 încheiat la BNP C. R. reclamantul P. E. a dobândit dreptul de proprietate asupra unei cote părți de 4/5 indiviză din suprafața de 608,18 mp situați în intravilanul orașului Târgu F. de la vânzătorii P. S., P. P. și S. M.. Cotele părți din terenul menționat au fost stabilite de către părți conform mențiunilor din certificatul de moștenitor nr. 82 din 18.05.1999 eliberat de către BNP C. R. privind moștenirea de pe urma defunctei P. Evdochia decedată la data de 06.05.1998.
În cuprinsul contractului de vânzare cumpărare și a certificatului de moștenitor menționat se precizează că de pe urma defunctei a rămas un teren de 1216 mp arabil intravilan identificat în adeverința de proprietate nr. 804/26.08.1991.
Prin titlul de proprietate nr._/13.10.2003 emis pe numele autoarei P. D., s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru 4.600 mp teren extravilan arabil și pășuni și 2.000 mp teren intravilan compus din 928 mp arabil și 1072 mp curți construcții.
Analizând documentația care a stat la baza încheierii contractului de vânzare cumpărare menționat coroborată cu planul de situație și identificarea efectuată de către reclamant cu ocazia depunerii cererii de întabulare, instanța de fond a constatat că nu există o identificare clară a terenului și o corespondență între terenurile din intravilan conform adeverinței de proprietate și a titlului de proprietate emis ulterior.
Astfel, prin contractul de vânzare cumpărare s-a înstrăinat o cotă parte indiviză de 4/5 din terenul de 608,18 mp deținut conform adeverinței de proprietate care nu corespunde cu localizarea și identificarea terenurilor din intravilan conform titlului de proprietate.
În plus, vânzătorii nu au efectuat un partaj voluntar asupra terenurilor moștenite de la autoarea comună astfel cum a susținut reclamantul care nu a depus pretinsul act de partaj voluntar în cursul cercetării judecătorești, la dosar existând doar un plan de situație (fila 104) pe care se menționează „Partaj voluntar prin notar public” fără a fi susținut de actul menționat.
De asemenea, examinând localizarea și vecinătățile terenului intravilan conform adeverinței de proprietate nr. 804/26.08.1991, instanța de fond a constatat că vecinii acestuia sunt I. Ș. la Nord, . Sud, S. A. la Est și Chersan I. la Vest conform procesului verbal de punere în posesie de la fila 119, în timp ce vecinătățile terenului intravilan de 2.000 mp din titlul de proprietate nr._/13.10.2003 sunt P. A la Nord, Feodorov P. la Est, DS 2152 la Sud, G. V la Vest.
Prima instanță a apreciat că soluția de respingere a cererii de intabulare a dreptului de proprietate asupra cotei părți ideale de 4/5 din terenul de 608,18 mp este legală și temeinică în condițiile în care există o îndoială justificată asupra dreptului de proprietate asupra acestuia, iar identificarea imobilului nu a fost realizată cu respectarea condițiilor legale.
În plus, adeverințele de proprietate sunt acte provizorii emise pe parcursul procedurii prevăzute de Legea nr. 18/1991, fiind concomitent acte premergătoare emiterii titlului de proprietate, iar eventualele acte juridice încheiate în baza acestora nu trebuie să contravină situației juridice a terenurilor astfel cum este menționată în titlul de proprietate emis ulterior.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel petentul P. E., motivând ca terenul a cărui întabulare o solicită se regăsește în titlul de proprietate nr._/2003 emis pe numele mamei sale P. Evdochia, titlu ce are la bază adeverința de proprietate nr. 804/1991, dezbaterea succesorala având la bază aceasta adeverința.
S-a motivat ca este nefondat motivul respingerii plângerii pentru faptul ca nu s-a dispus ieșirea din indiviziune in raport cu parații P. F., P. P., P. S. si S. M. întrucât a cumpărat acest teren de la aceștia, care îi sunt frați, potrivit contractului de vânzare-cumpărare nr. 1011/18.05.1999 care are la baza contractul de partaj voluntar in baza căruia s-a întocmit si documentația de dezmembrare a terenului avizata de OCPI sub nr. 4260/03.03.1999.
S-a precizat ca motivarea instanței de fond este netemeinica si nelegala nefiind investita sa cerceteze daca actele de proprietate fac dovada proprietății, daca exista echivalențe intre terenurile prezentate in actele depuse, aceste atribuții aparținând de OCPI.
Instanța de fond nu a avut a lamuri eventuale inadvertente cuprinse in actele de proprietate astfel ca nu s-a dovedit a fi necesara efectuarea unei expertize de specialitate.
S-a precizat ca instanța de fond nu a avut suficiente instrumente pentru a concluziona in sensul respingerii plângerii cat timp nu s-a administrat o expertiza de specialitate iar OCPI a semnalat doar lipsa titlului de proprietate.
Faptul ca vecinătățile terenului sunt schimbate fata de anul 1991 respectiv 2003 nu poate constitui motiv de nerecunoaștere a dreptului de proprietate cat timp autoarea P. Evdochia nu a avut alte terenuri in proprietate decât cele recunoscute prin adeverința nr. 804/1991.
S-a motivat ca din anul 1991 si pana in prezent pârtile din prezenta cauza au făcut acte de dispoziție autentificate la notar cu privire la acest teren astfel ca afirmațiile instanței de fond ca nu se poate retine identitatea de teren dintre actele de proprietate emise anterior nu pot fi reținute.
De asemenea, s-a precizat ca in mod greșit prima instanța a reținut ca înscrisul de la fila 104 reprezintă doar un plan de situație întrucât este atât un partaj voluntar cat si plan de situație, precum si o anexa ce face parte integranta din contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1011/1999, notarul public încheind vânzarea terenului de 608 mp simultan cu partajul voluntar pe care l-a materializat în înscrisul aflat la fila 104 din dosar, împrejurare ce nu poate fi imputata parților.
Intimații nu au formulat întâmpinare.
In apel nu s-au administrat probe.
Tribunalul, analizând actele si lucrările dosarului prin prisma motivelor de apel invocate, constată că petentul P. E. a formulat plângere împotriva încheierii de respingere nr._/ 29.06.2012, precum și împotriva încheierii nr. 7094/10.05.2012 emise de OCPI Iași – Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară P..
Prin încheierea nr. 7094/10.05.2012 s-a respins cererea prin care s-a solicitat înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară a imobilului teren în suprafață de 608 mp intravilan Tg. F., ., amplasată în T40, . lui P. E., pe motiv că nu s-a depus în termen legal actul de proprietate pentru care s-a constituit cota indiviză de 1/5 petentului P. E., iar certificatul de moștenitor și adeverința emisă în baza Legii 18/1991 nu sunt acte de proprietate.
Prin încheierea nr._/29.06.2012, emisă de OCPI Iași – Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară P., s-a respins plângerea formulată de petentul P. E. împotriva încheierii de carte funciară nr. 7094/2012 pe motiv că nu s-au depus înscrisurile constitutive ale dreptului de proprietate ale autoarei P. Evdochia asupra imobilului cuprins în masa succesorală, precum și înscrisurile care să probeze ieșirea din indiviziune cu privire la acest imobil în suprafață totală de 1216 mp, având în vedere că petentul solicită întabularea dreptului de proprietate exclusivă asupra suprafeței de 608,18 mp.
De asemenea, s-a motivat că petentul nu a făcut dovada ieșirii din indiviziune în raport cu numiții P. F., P. P., P. S. si S. Matroana.
Tribunalul constată că petentul a solicita întabularea dreptului de proprietate asupra terenului de 608 mp intravilan Tg. F., amplasat în T40, parcela 2750/1, ., având la bază contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1011/1999 la BNP C. R. D. și certificatul de moștenitor nr. 82/1999 emis de BNP C. R. D..
Potrivit acestui act de vânzare-cumpărare, petentul P. E. a cumpărat de la frații acestuia P. F., P. P., P. S. si S. Matroana cota de 4/5 indiviză din suprafața de 608,18 mp teren situat în intravilan Tg. F., amplasat în T40, . vecinii la Nord – S. A., la Sud – restul proprietății vânzătorilor, la Vest – I. Ș. și la Est – DS 2765, din suprafața totală de 1216,36 mp tarlaua 40, . vecinătățile și dimensiunile conform schiței de plan anexă la acest act, petentul rămânând cu cota indiviză de 1/5 din teren ca fiind proprietatea acestuia.
Se menționează în contractul de vânzare-cumpărare că vânzătorii au dobândit acest teren prin moștenire de la mama acestora, P. Evdochia, potrivit certificatului de moștenitor nr. 82/1999, căreia i s-a reconstituit dreptul de proprietate în baza Legii 18/1991, conform adeverinței de proprietate nr. 804/1991 și pusă în posesie în baza procesului-verbal nr. 807/1999 emis de Comisia Locală de Aplicare a Legii 18/1991 Tg. F..
Tribunalul constată că petentul a dobândit cota indiviză de 4/5 din suprafața de 608,18 mp pentru care a solicitat înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară, păstrând cota de 1/5 indiviză ca proprietate, rezultând astfel că a devenit proprietar cu o cotă de 5/5 din suprafața de 608,18 mp intravilan Tg. F., care face parte din suprafața totală de 1216,36 mp, nefiind identificată suprafața concretă reprezentând această cotă indiviză de 4/5, printr-un act de partaj raportat la suprafața totală moștenită.
Potrivit adeverinței 804/1991, autoarei P. D. i s-a reconstituit prin Hotărârea Comisiei Județene nr. 33/1991, dreptul de proprietate pentru 4,80 ha pentru care s-a emis titlul de proprietate_/2003, neexistând, potrivit acestui titlu de proprietate, teren în T 40, .> Potrivit adeverinței nr. 1685/05.05.1999 emisă de Consiliul Local Tg. F., s-a răspuns petentului P. E. în sensul că terenul ce aparține defunctei P. D. este reprezentat de adeverința de proprietate nr. 804/1991 pentru suprafața totală de 4,80 ha teren, iar în fizic se deține suprafața intravilan de 0,1216 ha conform procesului-verbal de punere în posesie 807/1999.
S-a precizat că pentru diferența de teren este recunoscut dreptul de proprietate dar nu dețin teren pentru punerea efectivă în posesie, deoarece momentan este în posesia S.C. Agricola Tg. F..
Faptul că în certificatul de moștenitor nr. 82/1999 după defuncta P. Evdochia se menționează ca bunuri imobile suprafața de 1216 mp teren intravilan Tg. F., . conform adeverinței nr. 804/1991, precum și mențiunea din procesul-verbal de punere în posesie 807/1999 privind suprafața de 1216 mp, având vecinătățile I. Ș. - la Nord, . Sud, S. A. - la Est și Chersan I. - la Vest, nu-l îndreptățesc pe petent la înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate exclusiv asupra imobilului în suprafață de 608 mp intravilan T 40, . timp nu există un act care să demonstreze că petentul este proprietar pe această suprafață de teren identificată în sensul solicitat de acesta.
Părțile au posibilitatea de a efectua un partaj voluntar și de a stabili cu exactitate suprafața de teren pe care a cumpărat-o petentul, potrivit adeverinței nr. 804/1991, și care să corespundă elementelor topometrice reale pe care le stăpânește acesta raportat la certificatul de moștenitor nr. 82/1999 care face doar dovada calității de moștenitor și la titlul de proprietate emis în 2003 în baza adeverinței nr. 804/1991, iar ulterior un act de vânzare cumpărare în conformitate cu terenul stăpânit de petent.
În raport de actele prezentate, pentru înscrierea dreptului de proprietate privind suprafața de 608 mp T40, . nu a făcut dovada corespondenței terenului pentru care a solicitat întabularea cu actele de proprietate, astfel că în mod corect prima instanță a respins plângerea, expertiza topometrică neputând clarifica situația cât timp din actul de vânzare-cumpărare nu rezultă suprafața de teren și amplasamentul raportat la celelalte acte care au stat la baza întocmirii acestuia, precum și la titlul de proprietate nr._/2003 emis ulterior.
Pentru aceste considerente se va respinge apelul și se va a păstra sentința.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul promovat de petentul P. E. împotriva sentinței civile nr.608/13.02.2014 pronunțată de Judecătoria P., sentinta pe care o păstrează.
Definitivă.
Pronuntata in sedinta publica azi, 13 ianuarie 2015.
Președinte, M. M. | Judecător, S. F. | |
Grefier, E. D. B. |
Red. S.F.
Tehn. S.F./M.M.D.
7 ex./14.05.2015
Judecător fond V. B.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 40/2015. Tribunalul IAŞI | Fond funciar. Decizia nr. 38/2015. Tribunalul IAŞI → |
|---|
