Autorizarea executării obligaţiei de a face. Art. 580 ind.2 C.p.c. / art.903 NCPC. Decizia nr. 124/2016. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 124/2016 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 01-02-2016 în dosarul nr. 124/2016
Acesta nu este document finalizat
Cod ECLI ECLI:RO:TBIAS:2016:002._
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILA Nr. 124/2016
Ședința publică de la 01 Februarie 2016
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. A.
Judecător C. A.
Grefier I. B.
Pe rol judecarea apelului formulat de reclamantul C. R. împotriva încheierii de ședință din data de 09.06.2015 a Judecătoriei Iași.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 12 ianuarie 2016, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, când, din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea la data de 19 ianuarie 2016, când din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea pentru data de 26 ianuarie 2016, când din imposibilitate de constituire a completului de judecată, motivat de faptul ca unul din membrii acestui complet se afla in concediu de odihnă, s-a amânat pronunțarea pentru azi, când;
INSTANȚA
Asupra apelului de față:
Prin închiderea de ședință din data de 09.06.2015 a Judecătoriei Iași s-a respins cererea formulată de reclamantul C. C. R. în contradictoriu cu pârâții S. V., C. V., P. G., Ț. L. L., ca nefondată. A respins cererea formulată în contradictoriu cu pârâtul S. C., ca fiind promovată împotriva unei persoane lipsite de capacitate procesuală de folosință. A obligat reclamantul la plata către pârâta S. V. a sumei de 1000 lei cheltuieli de judecată. A respins ca neîntemeiată cererea reclamantului privind acordarea cheltuielilor de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ din 25.11.2014, reclamantul C. R. a chemat în judecată pe pârâții S. C. și S. V., solicitând autorizarea executării obligației de a face pe cheltuiala debitorului, în dosarul de executare nr.1397/2013 al B. B. G. și L.-N. G.-C., cu cheltuieli de judecată.
În motivare, acesta a arătat, în esență, că la data de 10.11.2014 s-a întocmit de către executorul judecătoresc proces-verbal conform art.623 NCPC, reținând că termenul din somația comunicată debitorilor a expirat și aceștia nu s-au conformat în sensul executării obligației stabilite prin titlul executoriu – decizia civilă nr.866/23.04.2008, irevocabilă. Pârâta a declarat acestuia că se opune executării silite și a refuzat să ridice gardul împrejmuitor edificat pe terenul reclamantului, gard cu stâlpi și plase din metal și centură de beton. Reclamantul a mai precizat că nu s-a putut realiza punerea în posesie a acestuia cu suprafața de teren de 280 mp conform titlului executoriu, din cauza următoarelor impedimente: existența pe terenul proprietatea sa a unor bunuri imobila proprietatea pârâților pentru care reclamantul nu a primit autorizarea ridicării pe cheltuiala debitorilor.
În drept, au fost invocate disp. art.903 raportate la art.887 alin.2 C.p.c.
În susținerea cererii, au fost anexate înscrisuri.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă de timbru de 20 lei.
Pârâta a formulat întâmpinare în termen legal, prin care a solicitat respingerea cererii formulate, arătând că nu a fost chemată niciodată la judecarea cauzei în urma căreia autorii reclamantului au obținut titlu executoriu, că pentru acel dosar a plătit în anul 2009, că terenul nu este al reclamantului.
În apărare, pârâta a depus înscrisuri.
Prin răspunsul la întâmpinare, reclamantul a reiterat motivele cererii de chemare în judecată și, de asemenea, a precizat că apărările pârâților expuse în întâmpinare sunt chestiuni de fond care au fost deja analizate și soluționate în mod irevocabil prin decizia civilă nr.866/2008. Sunt îndeplinite condițiile art.903, 887 alin.2 C.p.c.
Prin precizările depuse prin avocat la data de 30.03.2015, pârâta a învederat că soțul acesteia, pârâtul din cauză este decedat din anul 2013. De asemenea, s-a susținut că în realitate reclamantul solicită autorizarea executării unei obligații care nu este prevăzută prin titlul executoriu, respectiv obligația desființării gardului betonat și a imobilelor edificate pe teren, aspecte care nu fac obiectul vreunui titlu executoriu. Pârâta nu a fost obligată să ridice vreo construcție iar reclamantul nu poate afirma că nu îi este lăsat în deplină și liniștită posesie terenul, întrucât nu îi este restricționat accesul și uzul. Ridicarea oricăror imobile de pe terenul proprietatea reclamantului se face printr-o autorizare prealabilă administrativă, obligație ce incumbă reclamantului exclusiv. La momentul introducerii acțiunii în revendicare, atât gardul cât și construcțiile edificate pe teren existau.
La data de 27.04.2015, reclamantul a solicitat introducerea în cauză a moștenitorilor defunctului S. C. – S. V., S. T., C. V., P. G., Ț. L. L..
La termenul din 28.04.2015, instanța a constatat modificarea în termen legal a cererii de chemare în judecată, față de moștenitorii pârâtului S. C., și a admis excepția lipsei capacității procesuale de folosință a acestuia, față de înscrisul doveditor depus la fila 77 din dosar.
În cauză, instanța a încuviințat, la solicitarea părților, și a administrat proba cu înscrisuri.
Analizând actele dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt:
Prin decizia civilă nr. 866/23.04.2008 a Tribunalului Iași, a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanții L. C., L. A. și L. M., decedată, cu moștenitori C. G. și C. R., în contradictoriu cu pârâții S. C. și S. V.. Au fost obligați pârâții să lase reclamanților în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 280 mp situată în intravilanul mun. Iași, ., individualizat conform raportului de expertiză tehnică topometrică efectuat de expert M. S.(f.13).
În raportul de expertiză atașat, expertul a reținut că din cei 680 mp proprietatea reclamanților, suprafața de 280 mp se află în perimetrul împrejmuit de pârâți, că reconstituirea dreptului de proprietate pentru reclamanți a avut loc cu mult timp după ce pârâții au realizat casa, anexele gospodărești și împrejmuirea(f.15).
La data de 04.09.2008, la solicitarea creditorului L. C., s-a efectuat punerea în posesie asupra terenului respectiv, astfel cum atestă procesul-verbal întocmit de B. Zacornea C. în dosar execuțional nr.410/2008(f.21)
Prin sentința civilă nr.4207/2010 a Judecătoriei Iași, instanța a consfințit tranzacția părților în ceea ce privește ieșirea din indiviziune, reclamantul primind și lotul cu suprafața de 280,40 mp, tarlaua 32, . . A – imobil ce a făcut obiectul revendicării în cauza menționată mai sus(f.19-20).
La data de 18.09.2014, B. B. G. și L.-N. G.-C. a dispus înregistrarea cererii de executare silită formulate de creditorul C. R. împotriva debitorilor S. C. și S. V., în temeiul titlului executoriu – decizia civilă nr.866/2008 a Tribunalului Iași, privind lăsarea în deplină proprietate și liniștită posesie a suprafeței de 280 mp, situată în Iași, ., precum și achitarea cheltuielilor de judecată.
Potrivit procesului-verbal din 10.11.2014, încheiat în acest ultim dosar de executare, executorul a constatat opunerea pârâtei față de executarea silită și refuzul acesteia de a ridica gardul împrejmuitor edificat pe proprietatea reclamantului, motivat de faptul că nu a fost obligată de instanță în acest sens. Executorul judecătoresc a constatat și faptul că instanța nu a obligat pe debitori la ridicarea gardului edificat iar creditorul nu a fost autorizat pentru ridicarea acestuia pe cheltuiala debitorilor, reținând că executarea va continua după obținerea de către creditor a autorizării(f.24).
În drept, conform art.903 C.p.c. rep., (1) Dispozițiile prezentei secțiuni sunt aplicabile în cazul executării silite în natură a obligațiilor de a face sau de a nu face în temeiul unui titlu executoriu. Dacă prin titlul executoriu creditorul a fost autorizat ca, pe cheltuiala debitorului, să execute el însuși ori să facă să fie executată obligația de a face sau, după caz, să înlăture ori să ridice ceea ce debitorul a făcut cu încălcarea obligației de a nu face, nu mai este necesară obținerea unui nou titlu executoriu prin care să se stabilească despăgubirile datorate de debitor sau, după caz, contravaloarea lucrărilor necesare restabilirii situației anterioare încălcării obligației de a nu face. În aceste din urmă cazuri, sumele respective se determină pe bază de expertiză sau de alte documente justificative de către executorul judecătoresc, potrivit dispozițiilor art. 628.
(2) Dispozițiile art. 1.528 din Codul civil rămân aplicabile.
Art. 904 stabilește că dacă debitorul refuză să îndeplinească o obligație de a face cuprinsă într-un titlu executoriu, în termen de 10 zile de la comunicarea încheierii de încuviințare a executării, creditorul poate fi autorizat de instanța de executare, prin încheiere executorie, dată cu citarea părților, să o îndeplinească el însuși sau prin alte persoane, pe cheltuiala debitorului.
Art.888 C.p.c. rep. prevede:
(1) În cazul în care obligația debitorului prevăzută în titlul executoriu constă în lăsarea posesiei unui bun, în predarea unui bun sau a folosinței acestuia ori în evacuarea debitorului dintr-o locuință sau dintr-o altă incintă, în desființarea unei construcții, plantații sau a altei lucrări ori în îndeplinirea oricărei alte activități stabilite pentru realizarea drepturilor creditorului, iar debitorul nu execută de bunăvoie obligația sa în termenul prevăzut în somație, creditorul va solicita executarea silită, putând, în raport cu împrejurările cauzei și natura obligației ce se execută, să sesizeze instanța de executare, în vederea aplicării unei penalități.
(2) Atribuirea prin hotărâre judecătorească a unui imobil sau obligația de a-l preda, a-l lăsa în posesie ori în folosință, după caz, cuprinde și obligația de evacuare a imobilului, dacă legea nu prevede în mod expres altfel.
Aplicând aceste dispoziții legale la situația de fapt reținută mai sus, instanța apreciază că pretențiile reclamantului sunt nefondate.
Împotriva acestei încheieri a formulat apel reclamantul C. R. atacând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În fapt, arată apelantul, motivând pe larg cererea, sentința instanței de fond este ilogică și lipsită de temei legal.
Reluând din esență susținerile din cererea de chemare in judecată, apelantul arată că deși deține un titlu executoriu, sentința judecătorească irevocabilă, nu poate intra în posesia terenului proprietatea sa, deoarece pârâta intimată refuză să ridice gardul împrejmuitor de plasă și construcțiile edificate fără drept.
Mai susține apelantul că intimații, deși se opun executării, nu s-au făcut apărări pe fondul cauzei, executorul judecătoresc având obligația în condiții de procedură specială să ducă la îndeplinire titlul executoriu irevocabil, pe cheltuiala lor.
Legal citată, intimata S. V. a formulat întâmpinare și a depus acte.
Analizând actele și lucrările dosarului, motivele cererii de chemare în judecată raportat la dispozițiile legale în vigoare, tribunalul constată următoarele:
Prima instanță a făcut o analiză corectă și judicioasă a situației de fapt raportat la dispozițiile legale incidente în cauză și a pronunțat o soluție temeinică și legală, expunând in mod detaliat considerentele ce o susțin și pe care instanța de control judiciar și le însușește.
Raportat strict la criticile formulate, reține tribunalul că, prin cererea de chemare în judecată reclamantul a invocat un incident la executarea silită formulată în dosarul nr. 1397/2014.
Atât la instanța de fond cât și în motivele de apel, aceasta a invocat că titlul executoriu pe care îl deține împotriva pârâților cuprinde și obligația acestora de a desființa gardul împrejmuitor existent pe terenul actualmente proprietatea sa exclusivă.
Analizând titlul executoriu deținut de reclamant, în mod corect instanța de fond a reținut că susținerile formulate sunt nefondate.
Astfel, decizia civilă nr.866/2008 a Tribunalului Iași stabilește în sarcina pârâților S. C. și V. obligația de a lăsa în deplină proprietate și liniștită posesie imobilul constând în teren cu suprafața de 280 mp din Iași, . – obligație firească în cazul oricărei acțiuni în revendicare admise. Aceasta este obligația de a face cuprinsă în titlul executoriu, la care se adaugă și obligația de evacuare a imobilului, în temeiul dispozițiilor cu caracter de noutate ale Legii 134/2010 privind Codul de procedură civilă, art. 888 alin.2 (rep.). Titlul executoriu deținut de reclamant nu prevede obligarea pârâților la desființarea gardului împrejmuitor, a anexelor gospodărești și a altor bunuri aflate pe suprafața de 280 mp întrucât reclamanții de la acea dată nu au solicitat acest lucru, deși expertiza a stabilit situația construcțiilor ridicate anterior emiterii titlului de proprietate în favoarea acestora. Mai mult, o asemenea obligație de a desființa o lucrare nu poate fi subînțeleasă din art. 888 alin.2 invocat de reclamant, față de exprimarea clară a textului legal, aspect considerat neîntemeiat de instanța de judecată.
Așadar, din moment ce pârâții intimați nu au, potrivit titlului executoriu sau potrivit legii, o obligație de a face constând în desființarea gardului împrejmuitor sau ridicarea altor bunuri aflate pe terenul în legătură cu care se desfășoară executarea silită, instanța nu poate da efect dispozițiilor art. 904 C.p.c. (rep.), adică să autorizeze creditorul să îndeplinească el însuși sau prin alte persoane, pe cheltuiala debitorilor, ceea ce aceștia refuză să facă.
Față de toate aceste considerente, tribunalul in temeiul art. 480al. 1 C.p.c. ca respinge cererea formulată de reclamantul apelant C. R., păstrând fiind temeinică și legală sentința Judecătoriei Iasi.
În temeiul art. 413 al. 1 C.p.c.va obliga apelantul la plata cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul formulat de reclamantul C. R. împotriva încheierii de ședință din data de 09.06.2015 a Judecătoriei Iași, încheiere pe care o păstrează.
Obligă apelantul să plătească intimatei S. V. suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată azi, 01,02.2016 conform dispozițiilor art.396 alin.2 din Codul de procedură civilă, iar soluția se va pune la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.
Președinte, M. A. | Judecător, C. A. | |
Grefier, I. B. |
REd.AM
Tehnored MA/9ex./03.03.2016
Jud.Fond.R. R.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 75/2016. Tribunalul IAŞI | Legea 10/2001. Sentința nr. 301/2016. Tribunalul IAŞI → |
|---|
