Contestaţie la executare. Decizia nr. 33/2016. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 33/2016 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 18-01-2016 în dosarul nr. 33/2016
Cod ECLI ECLI:RO:TBIAS:2016:002._
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 33/2016
Ședința publică de la 18 Ianuarie 2016
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. C.
Judecător I. E. B.
Grefier N. E.
Pe rol fiind pronunțarea apelului promovat de pârâții P. C. Cozmești, U. A. Teritorială Cozmești prin reprezentat legal P. . și P. . împotriva sentinței civile nr. 310 din 05.08.2015 pronunțată de Judecătoria Răducăneni în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații A. A. și C. Dr.A. A.-C. Individual, având ca obiect contestație la executare .
Cauza a rămas în pronunțare în ședința publică din data de 11.01.2016 cele constatate fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta decizie, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei pentru azi, 18.01.2016, când,
INSTANȚA
Asupra apelului civil de față:
Prin sentința civilă nr. 310 din 05.08.2015 pronunțată de Judecătoria Răducăneni în dosarul nr._ s-au dispus următoarele:
„Admite excepția lipsei calității procesuale active a contestatoarei A. A..
Respinge contestația la executare formulată de contestatoarea A. A., domiciliată în ., în contradictoriu cu intimații U. A. Teritorială Cozmești și P. C. Cozmești, ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.
Respinge excepția lipsei calității procesuale active a Primarului C. Cozmești.
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a Primarului C. Cozmești.
Admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință a intimatei P. C. Cozmești.
Respinge contestația la executare formulată de contestatorul C. Dr A. A.- C. Individual, în contradictoriu cu intimata P. C. Cozmești, cu sediul în ., ca fiind formulată împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosință.
Admite contestația la executare formulată de contestatorul C. DR A. A.-C. INDIVIDUAL, cu sediul în ., în contradictoriu cu intimata U. A. TERITORIALĂ . în ..
Anulează titlul executoriu nr.1/13.11.2014 și somația nr.1179/13.11.2014 emise pe numele contestatoarei în dosarul de executare nr.1179/13.11.2014.”
Pentru a se pronunța în acest sens prima instanță a reținut următoarele:
„Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 25.11.2014 sub nr._, contestatoarea A. A. a formulat, în contradictoriu cu intimatul P. C. COZMEȘTI, contestație la executare împotriva somației și titlului executoriu nr.1/13.11.2014, pe care le consideră ilegale și abuzive.
În motivare, contestatoarea a arătat că intimatul abuzează în funcție și comite ilegalități la adresa ei de aproximativ 13 ani, făcând abstracție de legislația în vigoare și atribuindu-și calități pe care nu are dreptul să le dețină, aspecte care fac obiectul cercetărilor în dosarul penal nr.1049/P/2013.
Susține contestatoarea că la data de 21.11.2014 a primit la cabinet somația și titlul executoriu nr.1/13.11.2014 emise și semnate de intimat, prin care i se cere suma de 1525 lei, reprezentând redevență spațiu concesionat, penalizări și taxă clădiri.
Arată contestatoarea că intimatul a emis și anul trecut, somația din 23.09.2013 și titlul executoriu nr.1/23.09.2013, prin care i s-a oprit ilegal și abuziv din contul cabinetului suma de 6.582 lei în luna noiembrie 2013 și suma de 1682,11 lei în decembrie 2013, sume pentru care nici până în prezent nu a primit chitanță.
Mai arată contestatoarea că fără a avea calitate și fără hotărârea Consiliului Local al C. Cozmești, intimatul a formulat o cerere înregistrată sub nr._ la Judecătoria Răducăneni prin care se cere evacuarea ei și a cabinetului ei din spațiul concesionat pe motiv că s-ar fi reziliat contractul de concesiune ca urmare a emiterii Hotărârii nr.6 a Consiliului Local Cozmești, hotărâre care nu există și care, dacă ar fi existat, prevedea la art.1 că medicul de familie poate desfășura în continuare activități medicale în spațiile din cadrul dispensarului uman, urmând ca primarul comunei să folosească contractul de închiriere sau alte forme legale de folosință, fapt pe care intimatul nu l-a făcut, încălcând astfel o hotărâre a consiliului local.
Susține contestatoarea că în speță contractul de concesiune din 06.08.2005 în temeiul căruia intimatul cere plata redevenței prevede la pct.4 că redevența este de 1 Euro/mp/an în primii 5 ani, iar după primii 5 ani nivelul minim al redevenței se va stabili de concedent pornind de la prețul pieței sub care redevența nu poate fi acceptată, după negociere cuantumul redevenței fiind prevăzut într-un act adițional semnat de ambele părți contractante. Arată contestatoarea că nu a negociat și nu a semnat niciun act adițional privind modificarea plății redevenței, iar clădirea dispensarului uman aparține Unității A. Teritoriale . ea nu trebuie să plătească taxă pe clădire.
Mai arată contestatoarea că nu există nicio hotărâre a consiliului local care să-i permită intimatului să-i încaseze taxa de clădire, în condițiile în care tot ceea ce este legat de patrimoniu se adoptă în ședința de consiliu local cu votul a 2/3 din consilieri, iar vânzarea, concesionarea, stabilirea taxelor, chiriilor este atribuția exclusivă a consiliului local.
Cererea nu a fost motivată în drept și a fost timbrată cu 112 lei taxă judiciară de timbru conform chitanței . nr._/04.12.2014.
În susținerea acțiunii, contestatoarea a depus la dosar în copie: somația emisă în dosarul nr.1179/13.11.2014 și titlul executoriu nr.1/13.11.2014 emis în dosarul nr.1179/13.11.2014, plic, contract de concesiune din 06.08.2005, proces verbal din 06.08.2005, adresa din 11.12.2013, somația emisă în dosarul nr.1337/23.09.2013, titlul executoriu nr.1/23.09.2013 emis în dosarul nr.1337/23.09.2013, adresă de înființare a popririi nr.1429/22.10.2013, ordin de plată, Hotărârea nr.6/23.02.2007 a HCL Cozmești, rezoluția din 11.01.2014 pronunțată în dosarul nr.754/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Răducăneni, referat din 12.11.2014, adresa nr.37/05.04.2005, certificat din 30.10.2012, cerere de chemare în judecată, adresa nr.266/26.02.2007, adresa nr.329/15.03.2012, adresa nr.1338/02.10.2012, certificat de înregistrare, specimen de ștampilă, certificat de înregistrare fiscală, chitanțe, certificate de atestare fiscală, ordonanță din 09.07.2014 pronunțată în dosarul nr.175/II/2/2014, raport de expertiză efectuat în dosarul nr._, contract de închiriere comercială, extras portal, sentința civilă nr.161/09.04.2015 pronunțată în dosarul nr._ * al Judecătoriei Răducăneni și recursul formulat împotriva sentinței.
La data de 11.12.2014, contestatoarea, în calitate de medic titular al Cabinetului Dr A. A.- C. Individual, a depus la dosar precizări prin care a arătat că înțelege să conteste somația și titlul executoriu nr.1/13.11.2014 emise de intimat, solicitând anularea acestora.
În susținerea precizărilor contestatoarea a arătat că anterior semnării contractului de concesiune, conform adresei nr.425/30.03.2005 emisă de P. Cozmești, a cedat o cameră din spațiul pe care îl deținea numitei B. Elizabeth și a creat un circuit separat pentru cabinetul pe care îl coordonează, iar la data de 06.08.2005 a încheiat cu Consiliul Local Cozmești un contract de concesiune, reziliat unilateral și ilegal de intimat, conform așa-zisei Hotărâri nr.6 care în fapt nu a fost emisă de Consiliul Local Cozmești, aceste fapte făcând obiectul dosarului nr._ al Judecătoriei Răducăneni și dosarului penal nr.1049/P/2013 aflat în lucru la Poliția Răducăneni.
Arată contestatoarea că în somația și titlul executoriu nr.1/13.11.2014 se specifică faptul că se adresează CMI Dr A. A., dar cabinetul pe care îl coordonează este înregistrat în Registrul Unic al Cabinetelor Medicale sub denumirea de „C. Dr A. A.- C. Individual”, iar contractul de concesiune este încheiat între medicul titular și consiliul local, cele două adrese fiind trimise la o unitate medicală care nu există.
În continuarea precizărilor contestatoarea reia aspectele invocate prin cererea de chemare în judecată.
La data de 13.01.2015, intimații P. C. Cozmești și P. C. Cozmești au formulat întâmpinare prin care au arătat că P. C. Cozmești nu este chemată în judecată, iar reclamanta este medicul titular al Cabinetului Medical Individual de Medicină de Familie- Dr.A. A..
Susțin intimații că reclamanta caută să se sustragă de la plata obligațiilor contractuale, făcând afirmații care nu au legătură cu concesiunea ori cu scutirea acesteia de la plata redevenței și taxei pe clădire, susținerile fiind netemeinice și nelegale.
Arată intimații că actele contestate au fost comunicate debitoarei la data de 19.11.2014, și sunt justificate, temeinice și legale, iar faptul că pe rolul instanțelor ar mai exista și alte dosare nu o scutește pe reclamantă de obligația de plată a redevenței și a celorlalte taxe prevăzute de lege, de vreme ce ea refuză să predea imobilul.
Susțin intimații că actele atacate nu sunt emise de P. C. Cozmești, care, potrivit legii, îndeplinește o funcție de autoritate publică și a respectat toate prevederile legale, motiv pentru care înțeleg să invoce excepția lipsei calității procesuale active și pasive a Primarului C. Cozmești și excepția lipsei capacității de exercițiu a Primăriei C. Cozmești.
În drept intimații au invocat prevederile art.205-208 Cod proc.civ.
Intimații au solicitat judecarea cauzei în lipsă.
La data de 17.02.2015 contestatoarea A. A. a depus la dosar precizări prin care a arătat că în dosar calitatea de contestator și parte vătămată revine Cabinetului Dr A. A.- C. Individual al cărui medic titular este, și a chemat în judecată pe P. C. Cozmești, în calitate de reprezentant al Primăriei C. Cozmești, și a reiterat aspectele invocate prin acțiunea introductivă.
La termenul din data de 20.02.2015, instanța a dispus rectificarea citativului, în sensul menționării corecte a intimatului P. C. Cozmești, raportat la mențiunile din cererea introductivă.
La data de 13.03.2015 intimatul P. C. Cozmești a depus întâmpinare prin care a reluat aspectele invocate prin întâmpinarea depusă la data de 13.01.2015.
La solicitarea instanței în sensul de a preciza cu cine înțelege să se judece în cauză, la data de 30.03.2015, contestatoarea A. A., în calitate de medic titular al Cabinetului Dr A. A.- C. Individual a precizat că înțelege să formuleze contestația în contradictoriu cu intimații U. A. Teritorială . C. Cozmești.
Prin precizări, contestatoarea a reiterat aspecte susținute prin cererea introductivă și a arătat că în cele două acte contestate nu se precizează perioada pentru care suma trebuie plătită, nu se precizează perioada de la care s-a început calcularea sumei, penalitățile sunt cu mult mai mari decât debitele, iar clauza prin care se precizează că se percep penalități în cuantum de 0,25% din valoarea redevenței pe zi de întârziere este o clauză penală care este nulă absolut.
La termenul din data de 03.04.2015, raportat la precizările contestatoarei privind cadrul procesual, instanța a dispus citarea în cauză a intimaților U. A. Teritorială . C. Cozmești, care la data de 22.04.2015 au formulat întâmpinare în care au fost reiterate aspectele invocate prin întâmpinările din 13.01. și 13.03.2015.
În ședința din data de 22.05.2015, instanța a invocat din oficiu excepția lipsei capacității procesuale de folosință a intimatei P. C. Cozmești.
La termenul din data de 04.06.2015 la care a fost amânată pronunțarea, raportat la faptul că precizările contestatoarei depuse pe parcursul procesului sunt făcute fie în nume propriu, fie în numele Cabinetului Individual Dr A. A., instanța a considerat că se impune lămurirea cadrului procesual sub aspectul persoanei care înțelege să formuleze contestația, motiv pentru care a dispus repunerea dosarului pe rol și a pus în vedere contestatoarei să precizeze cadrul procesual.
La data de 23.06.2015, contestatoarea a depus la dosar precizări prin care a arătat că formulează contestația atât în nume propriu, cât și în numele cabinetului „C. Dr A. A.- C. Individual”, instanța luând act de precizări la termenul din data de 03.07.2015.
În ședința din data de 03.07.2015 instanța a invocat excepția lipsei calității procesuale active a contestatoarei A. A. și a dispus citarea părților cu mențiunea de a răspunde la excepție.
La data de 22.07.2015, intimații au formulat precizări prin care au arătat că întâmpinarea este potrivit, art.205 alin.1 Cod proc.civ., actul de procedură prin care pârâtul se apără, în fapt și în drept, față de cererea de chemare în judecată, ori actul intitulat întâmpinare și întocmit de către A. A. este formulat chiar de reclamant, fiind susținute aspecte care nu sunt necesare și utile judecării cererii formulate în cauză.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale active a contestatoarei A. A., arată intimații că prin actele contestate s-a dispus executarea silită a debitorului CMI Dr.A. A., C._, cu sediul în satul/., iar cererea promovată în cauză este formulată de reclamanta A. A., persoană fizică, din petitul acțiunii nereieșind că cererea ar fi fost formulată și de cabinetul medical, motiv pentru care solicită admiterea excepției.
La data de 03.08.2015, contestatorii au formulat precizări prin care au solicitat respingerea excepției lipsei calității procesuale active a contestatoarei A. A. întrucât există identitate între persoana reclamantei și persoana care este titular al dreptului în raportul juridic dedus judecății, contractul de concesiune semnându-se cu persoana fizică A. A. care este și medicul titular al cabinetului medical în relația cu terții.
Arată contestatorii că nu există o hotărâre a consiliului local prin care se stabilească valoarea redevenței pentru concesiune și a reluat aspectele reiterate anterior prin cererea de chemare în judecată și precizările ulterioare.
La termenul din data de 05.08.2015, instanța a rămas în pronunțare pe excepția lipsei calității procesuale active a contestatoarei A. A., pe excepția lipsei calității procesuale active a Primarului C. Cozmești, pe excepția lipsei calității procesuale pasive a Primarului C. Cozmești, pe excepția lipsei capacității procesuale de folosință a intimatei P. C. Cozmești, pe excepția lipsei capacității de exercițiu a Primăriei C. Cozmești și pe fondul cauzei.
Analizând cu prioritate excepțiile invocate, instanța reține următoarele:
În ceea ce privește dispozițiile aplicabile, instanța reține că în cauză contestația vizează acte de executare silită care au fost emise în baza Codului de procedură fiscală, astfel încât sunt aplicabile prevederile acestui act normativ.
Potrivit art.2 alin.3 Cod proc fiscală, unde acest cod nu dispune se aplică prevederile Codului de procedură civilă. În ceea ce privește prevederile Codului de procedură civilă, instanța constată că potrivit art.3 alin.1 din Legea nr.76/2012, dispozițiile Codului de proc.civ. din 2013 se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după .. Or, instanța constată că în cauză titlul executoriu și somația- ca prim act de executare- au fost emise la data de 13.11.2013, când era în vigoare Codul de proc.civ.2013. În aceste condiții, instanța constată că în speța de față, acolo unde Codul de proc.fiscală nu dispune, sunt aplicabile prevederile Codului de proc.civ. din 2013.
Stabilind ordinea soluționării excepțiilor, instanța se va pronunța cu prioritate asupra excepțiilor lipsei calității procesuale active a contestatoarei A. A. și Primarului C. Cozmești, pentru a verifica dacă sunt îndeplinite condițiile de exercițiu ale acțiunii, după care va analiza, în ordine, excepția lipsei calității procesuale pasive a Primarului C. Cozmești, excepția lipsei capacității procesuale de folosință a intimatei P. C. Cozmești, pentru a stabili dacă această intimată are aptitudinea de a dobândi drepturi pe plan procesual, și ulterior (dacă va fi respinsă această din urmă excepție), excepția lipsei capacității de exercițiu a intimatei.
Raportat la excepția lipsei calității procesuale active a contestatoarei A. A., instanța reține că în procesul civil calitatea procesuală activă presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel care este titularul dreptului afirmat, iar calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana pârâtului și cel care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecății.
În cazul raportului juridic de drept fiscal, art.17 alin.1 Cod proc.fiscală stabilește că subiectele acestui raport sunt statul, unitățile administrativ-teritoriale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, definite potrivit Legii administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, contribuabilul, precum și alte persoane care dobândesc drepturi și obligații în cadrul acestui raport. De asemenea, potrivit alin.2 din același articol, contribuabilul este orice persoană fizică ori juridică sau orice altă entitate fără personalitate juridică ce datorează impozite, taxe, contribuții și alte sume bugetului general consolidat, în condițiile legii.
Instanța constată că prin cererea introductivă contestația a fost formulată de către contestatoarea A. A., însă precizările depuse la data de 11.12.2014 și 17.02.2015 (anterior primului termen de judecată până la care reclamantul își poate modifica acțiunea fără a avea nevoie de acordul părții adverse potrivit art.204 alin.1 Cod proc.civ. din 2013) menționează Cabinetul Dr A. A.- C. Individual în calitate de contestator. În aceste condiții, la solicitarea instanței pentru clarificarea cadrului procesual, contestatoarea A. A. a precizat, prin înscrisul depus la data de 23.06.2015, că înțelege să formuleze contestația atât în nume propriu, cât și în numele Cabinetului Dr A. A.- C. Individual.
Însă, prin prezenta acțiune se contestă somația și titlul executoriu emise pe numele debitorului Cabinetul de medicină Individual Dr. A. A., persoana fizică A. A. nefiind parte a raportului juridic fiscal dedus judecății. Instanța constată că în speță nu interesează persoanele între care a intervenit contractul de concesiune, ci instituția care a emis actele fiscale contestate și persoana pe numele căreia au fost emise aceste acte.
În consecință, având în vedere că nu există identitate între debitorul raportului litigios dedus judecății și contestatoarea A. A., instanța, va admite excepția lipsei calității procesuale active a contestatoarei și va respinge contestația formulată de către aceasta că fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.
În ce privește excepția lipsei calității procesuale active a Primarului C. Cozmești invocată de intimați, instanța constată că această instituție nu este titularul cererii care formează obiectul prezentului dosar, motiv pentru care nu are calitatea de contestator (reclamant), astfel încât nu se justifică verificarea calității sale procesuale active, motiv pentru care excepția va fi respinsă de către instanță.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Primarului C. Cozmești, instanța constată că prin cererea introductivă contestația a fost formulată în contradictoriu cu P. C. Cozmești, dar prin precizările depuse la termenul din data de 17.02.2015 (anterior primului termen de judecată până la care reclamantul își poate modifica acțiunea fără a avea nevoie de acordul părții adverse potrivit art.204 alin.1 Cod proc.civ. din 2013) s-a arătat că cererea este formulat în contradictoriu cu P. C. Cozmești, în calitate de reprezentant al Primăriei C. Cozmești. La solicitarea instanței în vederea clarificării cadrului procesual, contestatorii au precizat, prin înscrisul din data de 30.03.2015, că înțeleg să se judece în contradictoriu cu U. A. Teritorială și P. C. Cozmești.
Față de clarificarea cadrului procesual, instanța constată că P. C. Cozmești nu are calitatea de parte în proces, motiv pentru care nu se justifică verificarea calității procesuale pasive a acestei instituții, astfel încât excepția va fi respinsă.
În schimb, raportat la excepția lipsei capacității procesuale de folosință a intimatei P. C. Cozmești, instanța constată că potrivit art.77 din Legea nr.215/2001, primăria este o structură funcțională cu activitate permanentă din care face parte primarul, viceprimarul, secretarul unității admistrativ teritoriale și aparatul de specialitate al primarului, care aduce la îndeplinire hotărârile consiliului local și ale primarului, soluționând problemele curente ale colectivității.
Capacitatea procesuală de folosință constă în aptitudinea unei persoane fizice sau juridice de a avea drepturi și obligații pe plan procesual.
Or, fiind o structură funcțională, primăria unității administrativ teritoriale este o entitate fără personalitate juridică, care astfel nu poate dobândi drepturi și obligații pe plan procesual, deci nu poate sta în judecată ca pârâtă.
Este adevărat că în antetul actelor de executare contestate apare ca emitent P. C. Cozmești, cu toate acestea instanța apreciază că actele au fost emise de U. A. Teritorială ..17 alin.1 Cod proc.fiscală, fiind semnate de reprezentantul unității administrativ teritoriale (primarul comunei) și de un referent (în cazul somației). În acest sens, sunt și prevederile art.17 alin.4 Cod proc.fiscală care stabilește că unitățile administrativ-teritoriale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor sunt reprezentate de autoritățile administrației publice locale, precum și de compartimentele de specialitate ale acestora, în limita atribuțiilor delegate de către autoritățile respective.
În consecință, întrucât, în cazul intimatei P. C. Cozmești, prezenta acțiune a fost formulată împotriva unei structuri funcționale, care nu poate dobândi drepturi și obligații pe plan procesual, instanța va admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință a intimatei P. C. Cozmești și, considerând de prisos, în aceste condiții, analizarea excepției lipsei capacității de exercițiu a acestei structuri invocate de intimați, va respinge contestația formulată în contradictoriu cu aceasta ca fiind formulată împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosință.
În ceea ce privește calitatea de parte în proces a Unității A. Teritoriale . că în speță, la solicitarea instanței pentru lămurirea cadrului procesual, contestatorii au precizat că înțeleg că se judece în contradictoriu cu această intimată la data de 30.03.2015, după primul termen de judecată (momentul limită până la care reclamantul își poate modifica cererea fără acordul părții adverse). Însă, instanța constată că intimata este emitenta actelor contestate, iar în toate situațiile în care se solicită desființarea unui act juridic, chemarea în judecată a emitentului, reprezintă o condiție necesară, constituind un caz de coparticipare procesuală obligatorie. Necesitatea chemării în judecată a emitentului actului juridic a cărui anulare se solicită rezidă în necesitatea asigurării acestuia a tuturor garanțiilor principiului dreptului la un proces echitabil.
De asemenea, instanța va avea în vedere că, raportat la art.136 alin.1 și art.136 ind.1 Cod proc.fiscală, în speță U. A. Teritorială . instituția care execută silit creanțele fiscale, iar citarea în cauză a organului de executare este obligatorie potrivit art.174 alin.1 Cod proc.fiscală, care stabilește că la judecarea contestației instanța va cita și organul de executare în a cărui rază teritorială se găsesc bunurile urmărite ori, în cazul executării prin poprire, își are sediul sau domiciliul terțul poprit. Din interpretarea acestuia articol, rezultă că pe lângă organul de executare competent care a inițiat executarea silită, vor participa la judecarea contestației și organele de executare în a căror rază teritorială se găsesc bunurile urmărite sau se află sediul sau domiciliul terțului, dacă măsurile de executare silită se efectuează pe raza altor organe de executare decât cel care a demarat procedura executării pe cale silită. Or, organul de executare care a inițiat procedura execuțională împotriva debitorului este U. A. Teritorială .> Totodată, potrivit art.78 alin.1 și 2 Cod proc.civ. din 2013, în cazurile expres prevăzute de lege, precum și în materie necontencioasă, judecătorul va dispune din oficiu introducerea în cauză a altor persoane, chiar dacă părțile se împotrivesc, iar în materie contencioasă, când raportul juridic dedus judecății o impune, judecătorul va pune în discuția părților necesitatea introducerii în cauză a altor persoane. Dacă niciuna dintre părți nu solicită introducerea în cauză a terțului, iar judecătorul apreciază că pricina nu poate fi soluționată fără participarea terțului, va respinge cererea, fără a se pronunța pe fond. De asemenea, potrivit alin.3 din același articol, introducerea în cauză a terțului va dispusă în cauză, prin încheiere, până la terminarea cercetării procesului înaintea primei instanțe, deci și după primul termen de judecată.
Instanța reține că textul art.78 Cod proc.civ. din 2013 reglementează tocmai ipoteza existenței unei coparticipări procesuale obligatorii și permite atragerea părții în proces până la terminarea cercetării procesului - în situația de față U. A. Teritorială . participate în proces este impusă atât de dispozițiile legale (art.174 alin.1 Cod proc.fiscală), cât și de raportul juridic fiscal dedus judecății-, la solicitarea reclamantului (contestatorului), formulată chiar și după primul termen de judecată și chiar dacă o asemenea solicitare ar echivala cu o modificare a acțiunii principale sub aspectul cadrului procesual pasiv.
Pe fondul cauzei, instanța constată că în dosarul de executare nr.1179/13.11.2014 intimata a emis somația nr.1179/13.11.2014 și titlul executoriu nr.1/13.11.2014 împotriva debitorului CMI Dr A. A. (debitorul apare în evidențe fiscale sub această denumire așa cum rezultă din certificatul de înregistrare fiscală de la fila nr.73 din dosar, și sub denumirea de C. Dr A. A.- C. Individual în evidențele Direcției de Sănătate Publică a Județului Iași conform certificatului de înregistrare de la fila nr.72 din dosar), pentru recuperarea sumei totale de 1.525 lei, din care 796 lei redevență spațiu, 609 lei majorări de întârziere pentru neplata redevenței, 110 lei taxă clădiri și 10 lei majorări de întârziere pentru neplata taxei (sume calculate până la data de 31.12.2013), în temeiul titlului executoriu reprezentat de contractul de concesiune din 06.08.2005.
Împotriva titlului executoriu și somației contestatoarea a formulat, în termenul legal, contestație, invocând faptul că în actele contestate este greșită denumirea debitorului, că titlul executoriu nu îl menționează ca parte pe debitor, că taxa datorată pe clădiri este în sarcina proprietarului și că dobânzile sunt prea mari.
Instanța reține că, potrivit art.172 alin.1 din O.G. nr.92/2003, persoanele interesate pot face constestație împotriva oricărui act de executare efectuat cu încălcarea dispozițiilor prezentului cod de către organele de executare, precum și în cazul în care aceste organe refuză să îndeplinească un act de executare în condițiile legii, iar potrivit alin.3 din același articol, contestația poate fi făcută și împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost începută executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanță judecătorească sau de un alt organ jurisdicțional și dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege.
Din interpretarea acestor dispoziții legale rezultă că procedura contestației fiscale reprezintă mijlocul procedural specific fazei executării silite, prin intermediul căruia oricare dintre părți sau terțele persoane interesate, pot solicita instanței competente fie desființarea actelor ilegale de executare, fie obligarea organului de executare care refuză executarea unui act de executare, la îndeplinirea sa, în condițiile legii.
Potrivit art.141 alin.1 și 1 ind.1 Cod proc.fiscală, executarea silită a creanțelor fiscale se efectuează în temeiul unui titlu executoriu emis potrivit prevederilor Codului de proc.fiscală de către organul de executare competent în a cărui rază teritorială își are domiciliul fiscal debitorul sau al unui înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu. În titlul executoriu emis, potrivit legii, de organul de executare se înscriu toate creanțele fiscale neachitate la scadență, reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte venituri ale bugetului general consolidat, precum și accesoriile aferente acestora, stabilite în condițiile legii. Cu excepția cazului în care prin lege se prevede că un înscris constituie titlu executoriu, niciun titlu executoriu nu se poate emite în absența unui titlu de creanță în baza căruia se stabilesc, în condițiile legii, creanțe fiscale principale sau accesorii.
Totodată, potrivit art.141 alin.1 ind.2 Cod proc.fiscală, executarea silită a creanțelor bugetare rezultate din raporturi juridice contractuale se efectuează în baza hotărârii judecătorești sau a altui înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu.
Verificând legalitatea actelor contestate instanța constată că în cuprinsul somației și titlului executoriu contestate, deși se stabilesc două creanțe pe care debitorul le datorează, nu se menționează perioada pentru care au fost calculate cele două datorii și nici modul de calcul al acestora sau al majorărilor stabilite. De asemenea, intimata nu a depus la dosar decizia titlu de creanță care a stat la baza emiterii titlului executoriu pentru creanța cu titlu de taxă pe clădiri și nici decizia prin care se stabilesc majorări de întârziere pentru creanța constând în această taxă, după cum nu a depus nici hotărârea judecătorească sau un alt înscris care să constituie titlu executoriu și care stabilească obligația de plată a redevenței și a accesoriilor constând în majorări de întârziere datorate pentru neplata redevenței, deși prin adresa din 22.01.2015 instanța a solicitat organului de executare să depună copia dosarului de executare.
Art.85 alin.1 Cod proc.fiscală, stabilește că impozitele, taxele, contribuțiile și alte sume datorate bugetului general consolidat se stabilesc fie prin declarație fiscală, în condițiile art. 82 alin. (2) și art. 86 alin. 4, fie prin decizie emisă de organul fiscal, în celelalte cazuri. Or, cum nu există obligația contribuabilului a-și calcula singur taxa datorată pe clădiri și de a o menționa într-o declarație fiscală, intimata avea obligația de a emite o decizie de impunere prin care să calculeze taxa pe clădiri datorată și perioada pentru care ea se datorează, îndeplinirea acestei obligații nefiind dovedită în cauză.
O astfel de decizie de impunere constituie titlu de creanță potrivit art.110 alin.3 lit.a Cod proc.fiscală, iar emiterea ei prealabil declanșării executării silite este obligatorie în cazul în care executarea silită nu se face în temeiul unui titlu executoriu, așa cum rezultă din prevederile art.141 alin1 ind.1 teza II Cod proc. fiscală. Or, în cauză executarea silită în cazul taxei datorate pe clădiri nu se face în temeiul unui înscris care constituie un titlu executoriu (nici contractul de concesiune și niciun alt înscris nu stabilește obligația de plată a taxei), ci în temeiul prevederilor Codului fiscal, astfel încât era obligatorie emiterea prealabilă a deciziei de impunere prin care să se cuantumul obligației și perioada pentru care se datorează taxa.
Totodată, în cazul în care contribuabilul datorează dobânzi sau majorări de întârziere pentru obligațiile fiscale neachitate, aceste accesorii se stabilesc prin decizii emise de către organul fiscal, și nu prin titlul executoriu sau somație, intimata nefăcând dovada emiterii unei astfel de decizii, care constituie, potrivit art.110 alin3. lit.c Cod proc.fiscală, titlu de creanță ce trebuie să stea, în mod obligatoriu, la baza unei executări silite care nu se face în baza unui titlu executoriu.
Mai mult, instanța constată că în speță contractul de concesiune din 06.08.2005 menționează calitatea de concesionar (debitor al obligației de plată a redevenței) pe persoana fizică A. A., medicul titular al cabinetului medical de familie Cozmești, și nu pe Cabinetul Medical Individual Dr. A. A., care figurează ca debitor al redevenței în actele contestate. De altfel, art.3 alin.3 din H.G. nr.884/2004 privind concesionarea unor spații cu destinația de cabinete medicale, stabilește calitatea de concesionar în persoana medicului titular al cabinetului.
Totodată, potrivit art.249 alin.3 din Codul fiscal, pentru clădirile proprietate publică sau privată a statului ori a unităților administrativ-teritoriale concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosință, după caz, persoanelor juridice, altele decât cele de drept public, se stabilește taxa pe clădiri, care reprezintă sarcina fiscală a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau de folosință, după caz, în condiții similare impozitului pe clădiri. Or, în cauză concesionarul este persoana fizică A. A., și nu Cabinetul de Medicină Individual Dr A. A. care apare ca debitor în actele contestate.
De asemenea, contractul de concesiune din 06.08.2005 nu constituie titlu executoriu în ceea ce privește plata redevenței stabilită de părți, prevederile H.G. nr.884/2004 care reglementează acest tip de contract pentru spațiile medicale necuprinzând nicio dispoziție în acest sens.
Nu în ultimul rând, instanța are în vedere că actele contestate care stabilesc obligația de plată a unei redevențe rezultate dintr-un contract de concesiune a unui spațiu cu destinație de cabinet medical au fost emise în baza Codului de proc.fiscală, deși, potrivit art.4 din Cod, acesta nu se aplică pentru administrarea creanțelor datorate bugetului general consolidat rezultate din raporturi juridice contractuale, cu excepția redevențelor miniere, a redevențelor petroliere și a redevențelor rezultate din contracte de concesiune, arendă și alte contracte de exploatare eficientă a terenurilor cu destinație agricolă, încheiate de Agenția Domeniilor Statului. Prin urmare, în situația concesiunii unor imobile, prevederile Codului de procedură fiscală se aplică doar în cazul contractelor care au ca obiect exploatări miniere sau petroliere ori în cazul contractelor de concesiune care au ca obiect terenuri cu destinație agricolă și care sunt încheiate de ADS, acestea fiind, de altfel, titluri executoriu pentru plata redevenței potrivit art.3 din Legea nr.190/2004.
Pe de altă parte, dacă contractul de concesiune ar fi fost titlu executoriu și ar fi fost suspus prevederilor din materia executării silite fiscale, în cazul accesoriilor stabilite pentru neplata la termen a redevenței, intimata ar fi avut obligația de a întocmi un proces verbal care să stabilească aceste accesorii, potrivit art.142 alin.6 Cod proc.fiscală care stabilește că în situația în care prin titlul executoriu sunt prevăzute, după caz, dobânzi, penalități de întârziere, majorări de întârziere sau alte sume, fără să fi fost stabilit cuantumul acestora, ele vor fi calculate de către organul de executare și consemnate într-un proces-verbal care constituie titlu executoriu și care se comunică debitorului.
În consecință, având în vedere că la emiterea somației și titlului executoriu contestate au fost încălcate dispozițiile imperative care reglementează executarea silită în materie fiscală și care stabilesc domeniul de aplicare al Codului de proc.fiscală, persoana care are calitatea de debitor al executării silite, precum și faptul că executarea silită se desfășoară doar în baza unui titlu de creanță sau a unui titlu executoriu, instanța, în baza art.4, art.110 și art.141 Cod proc., va admite contestația formulată de contestatorul C. Dr.A. A.- C. Individual în contradictoriu cu intimata U. A. Teritorială . anula titlul executoriu nr.1/13.11.2014 și somația nr.1179/13.11.2014 emise pe numele contestatoarei în dosarul de executare nr.1179/13.11.2014.”
Împotriva acestei sentințe au declarat apel în termen legal pârâții ., P. C. COZMEȘTI, jud. Iași și P. C. COZMEȘTI solicitând anularea sentinței pentru nelegalitate și netemeinicie și, în rejudecare, respingerea contestației la executare.
În motivare apelanții au arătat că, potrivit legii, calitatea de concesionar o are medicul titular al cabinetului care funcționează în spațiul ce face obiectul concesionării, adică A. A. și nu cabinetul medical, astfel cum greșit a reținut instanța de fond, că titlul executoriu contestat are ca obiect venituri datorate bugetului general consolidat și, în temeiul dispozițiilor art. 623 din C.proc.civ., executarea silită poate fi realizată de organul fiscal teritorial, în speță P. comunei Cozmești, că reclamanta ocupă fără drept clădirea cu destinația de dispensar uman, ea desfășurând activitatea medicală în altă locație și că urmărește să se sustragă de la plata obligațiilor contractuale. În fine, au arătat apelanții că hotărârea criticată conține aspecte contradictorii, nu este susținută de probe, iar instanța, interpretând greșit actul juridic dedus judecății, a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestui și a pronunțat o hotărâre lipsită de temei legal.
În drept, au invocat dispozițiile art. 466-482 din C.proc.civ.
În privința probelor, au menționat înscrisurile deja depuse la dosar.
Prin întâmpinare, intimata A. A. a solicitat respingerea apelului ca fiind nefondat.
În motivare a arătat că actele contestate au fost emise pentru CMI DR A. A., care nu este parte în contractul de concesiune, că numita A. A., ca persoană fizică, nu a negociat și nici nu a semnat vreun act adițional pentru plata redevenței aferente spațiului concesionat după primii 5 ani, astfel că este eronat și abuziv imputată suma respectivă.. Arată intimată că în mod nelegal i s-a imputat plata unei taxe pe clădire, deși nu are proprietatea clădirii dispensarului, că nu este precizată în înscrisurile contestate care este perioada de timp la care se referă suma de 1525 lei ce i se impută, că penalitățile de întârziere calculate sunt în cuantum mare decât debitul.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței civile apelate, prin prisma motivelor de apel formulate și a dispozițiilor legale incidente, tribunalul reține următoarele:
Astfel cum în mod legal și cu suficiență a motivat instanța de fond, actele de executare silită contestate - somației și titlului executoriu nr.1/13.11.2014 – sunt lovite de nulitate pentru mai multe motive: sumele imputate – debit principal redevență și accesoriile acestui debit nu pot fi imputate persoanei juridice C. MEDICAL INDIVIDUAL DR. A. A. ci persoanei fizice A. A. care, în această calitate și având în vedere profesia de medic generalist, a încheiat contractul de concesiune din data de 06.08.2005 cu reprezentantul unității administrativ teritoriale, ..
Conform dispozițiilor art. 3 alin. 3 din Hotărârea nr. 884/2004 privind concesionarea unor spații cu destinația de cabinete medicalecalitatea de concesionar o are medicul titular al cabinetului sau cel delegat de medicii asociați, care funcționează în spațiul ce face obiectul concesionării, aceștia având drept de preferință față de alți medici. Conform dispozițiilor aceluiași act normativ are calitatea de concesionar Consiliul local.
Prin urmare, pentru că obligația de plată a redevenței revine concesionarului, conform mențiunilor contractului încheiat în temeiul HG 884/2004, în speță fiind vorba despre persoana fizică A. A., sumele – debit principal și penalități de întârziere imputate CMI. DR. A. A. cu acest titlu sunt nelegale. Pentru aceleași considerente, în raport de dispozițiile art. 249 alin. 3 din Codul fiscal, obligația de plată a taxei pe clădire, ce revine concesionarului, nu poate fi imputată CMI, terț față de contractul de concesiune, ci persoanei fizice dr. A., în calitatea acesteia de concesionar.
De asemenea, just a concluzionat instanța de fond că sumele imputate contestatoarei – 796 lei redevență spațiu concesionat și 110 lei taxă clădiri, dobânzile și penalitățile aferente – nu sunt individualizate în sensul că, deși s-au stabilit două tipuri de creanțe, nu s-a menționat perioada la care se referă datoriile și nici modul de calcul al debitului principal și al dobânzilor, al penalităților de întârziere, nu au depus intimații la dosar decizia titlu de creanță privind sumele stabilite cu titlu de taxă pe clădiri, nici decizia prin care s-au stabilit majorările de întârziere aferente acestei taxe, nici hotărârea judecătorească ori un alt înscris care să constituie titlu executoriu și care să stabilească obligația de plată a redevenței și a accesoriilor, constând în majorări de întârziere datorate pentru neplata redevenței.
În fine, corect a statuat instanța de fond că în mod nelegal au fost emise în baza C.proc. fiscală, cu nesocotirea dispozițiilor art. 4 din acest act normativ, actele de executare privind plata redevenței, contractul de concesiune nefiind titlu executoriu. Pentru identitate de argumentație, nici accesoriile stabilite pentru neplata la termen a redevenței, nu au fost stabilite cu respectarea dispozițiilor legale.
Prin urmare, date fiind dispozițiile legale imperative nesocotite de organul fiscal emitent al actelor de executare silit, corect a concluzionat judecătorul instanței de fond că este întemeiată contestația la executare.
În fine, astfel cum corect a reținut instanța de fond, P. comunei neavând capacitate procesuală, nu poate fi parte într-o procedură judiciară, iar actele de executare silită deși poartă antetul Primăriei comunei Cozmești, jud. Iași au fost emise de Serviciul (C.) de finanțe Publice locale al comunei, conform dispozițiilor art2 pct. 14 raportat la pct. 19 din Legea 273/2006 privind finanțele publice locale, fiind semnate de ordonatorul principal de credite, P. comunei. Prin urmare, autoritatea publică locală în cadrul căreia funcționează serviciul este unitatea administrativ-teritorială, cum corect a concluzionat instanța de fond, fiind indiferent că actele de executare poartă în antet mențiunea P. comunei Cozmești.
Față de toate cele reținute, Tribunalul urmează a respinge, ca fiind nefondat, apelul promovat de ., P. C. COZMEȘTI, jud. Iași și P. C. COZMEȘTI împotriva sentinței civile nr. 310/05.08.2015 a Judecătoriei Răducăneni, pe care o va menține
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca fiind nefondat, apelul promovat de ., P. C. COZMEȘTI, jud. Iași și P. C. COZMEȘTI împotriva sentinței civile nr. 310/05.08.2015 a Judecătoriei Răducăneni, pe care o menține.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 18.01.2016.
Președinte, G. C. | Judecător, I. E. B. | |
Grefier, N. E. |
Red./Tehnored.B.I.E.
7ex./23.02.2016
Jud. fond: G. R. M.
| ← Legea 10/2001. Sentința nr. 223/2016. Tribunalul IAŞI | Actiune in raspundere contractuala. Decizia nr. 50/2016.... → |
|---|
