Contestaţie la executare. Decizia nr. 787/2016. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 787/2016 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 24-05-2016 în dosarul nr. 787/2016
Acesta nu este document finalizat
Cod ECLI ECLI:RO:TBIAS:2016:002._
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 787/2016
Ședința publică de la 24 Mai 2016
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. C.
Judecător E.-C. P.
Grefier D. M. B.
Pe rol judecarea cauzei Civile privind pe apelanta M. C. M. și pe intimata C. SA, P. D. R. DE D. SI P. IAȘI, având ca obiect contestație la executare
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Instanța constată apelul la primul termen de judecată. Verificând, instanța constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina aflată pe rol. Constată apelul declarat în termen, motivat, legal timbrat. Constată că, prin cererea de apel s-a solicitat proba cu înscrisuri. Constată că, prin întâmpinarea formulată de intimată nu s-au solicitat probe.
Având în vedere lipsa părților și faptul că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă în temeiul disp. art. 411 N.C.P.C., instanța constată apelul în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra apelului civil de față, constată:
P. sentința civilă nr._/10.11.2015, pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr._, s-au dispus următoarele:
„Respinge ca neîntemeiată contestația la executare formulată de contestatoarea M. C. M., CNP_, cu domiciliul în Iași, ., ., în contradictoriu cu intimata C. SA – prin DRDP IAȘI, cu sediul în Iași, .. 19, județul Iași.
Respinge ca neîntemeiată cererea contestatoarei privind acordarea cheltuielilor de judecată.”
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
„La data de 26.06.2015, pe rolul B. C. C. R. a fost înregistrată sub nr.639/2015 cererea de executare silită formulată de creditoarea CNADNAR SA, prin DRDP Iași, împotriva debitoarei M. C. M., în temeiul titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr._/18.05.2012, prin care s-a menținut procesul-verbal . nr._/07.11.2011, în vederea recuperării creanței de 28 Euro(fila 22).
Executarea silită a fost încuviințată prin încheierea executorului judecătoresc din 29.06.2015.
La data de 08.07.2015, debitoarei i-au fost comunicate înștiințarea, somația de executare, încheierile de încuviințare a executării silite, de stabilire a cheltuielilor de executare, copie a titlurilor executorii, invitația potrivit art. 627 C.p.c(fila 32).
În termen legal, contestatoarea a formulat contestație la executare în temeiul art. 713 alin.1 C.p.c., prin care a invocat nulitatea absolută a titlului executoriu – procesul-verbal de contravenție, față de decizia ICCJ nr.6/2015.
În drept, instanța are în vedere că art. 713 alin.1 C.p.c. stabilește că dacă executarea silită se face în temeiul unei hotărâri judecătorești sau arbitrale, debitorul nu va putea invoca pe cale de contestație motive de fapt sau de drept pe care le-ar fi putut opune în cursul judecății în primă instanță sau într-o cale de atac ce i-a fost deschisă.
Invocarea nulității absolute a procesului-verbal de contravenție reprezintă motiv de drept pe care contestatoarea a avut posibilitatea să îl invoce cu ocazia judecării plângerii contravenționale ce a făcut obiectul dosarului nr._/245/2011 al Judecătoriei Iași. P. sentința civilă nr._/2012, instanța a respins plângerea contravențională formulată apreciind că este nefondat inclusiv motivul privind lipsa semnăturii agentului constatator. Această soluție a rămas definitivă și irevocabilă, prin urmare, beneficiază de toate efectele recunoscute unei hotărâri definitive, fiind relevantă puterea de lucru judecat – efect care împiedică reanalizarea în cadrul contestației la executare a criticilor aduse de contestatoare în acea procedură. O situație litigioasă soluționată definitiv prin hotărâre judecătorească nu poate fi repusă în discuție ulterior cu ocazia contestării procedurii execuționale demarate în virtutea acelei hotărâri. Acest argument este valabil indiferent de soluția pronunțată prin Decizia nr. 6/2015 a ICCJ.
Reținând și prevederile art. 37 din OG nr.2/2001, potrivit cărora procesul-verbal neatacat în termenul prevăzut de art. 31, precum și hotărârea judecătorească irevocabilă prin care s-a soluționat plângerea constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate, instanța constată neîntemeiată contestația la executare formulată, sens în care o va respinge ca atare.
* * *
Împotriva acestei sentințe a declarat apel contestatoarea Murarașu C. M., care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că instanța de fond nu a avut în vedere legislația în materie, dând o interpretare greșită speței, că nu au fost analizate corespunzător actele dosarului.
În drept, invocă art. 466, 411, pct. 1 alin. 2 Cod procedură civilă.
Intimata a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului, susținand in esenta ca odată depășită faza plângerii contravenționale, valabilitatea procesului-verbal nu mai poate fi contestată, prezumția de legalitate și temeinicie devenind absolută.
Nu s-au administrat probe noi în apel.
Analizând actele și lucrările dosarului, sub aspectul motivelor de apel invocate și al dispozițiilor legale aplicabile cauzei, Tribunalul constată că apelul este vădit neîntemeiat, motivat de considerentele ce succed.
În prezenta cauză, Tribunalul constată că, prin cererea înregistrată la data de 20.07.2015 sub nr._, contestatoarea Murarașu C. M. a formulat contestație la executare împotriva executării silite, efectuată în dosarul de executare nr. 639/2015 al B. C. C. R. la solicitarea intimatei creditoare CNANDR SA, cu cheltuieli de judecată. Contestatoarea a invocat că, la data de 30.07.2015, a primit somația nr. 639/2015, prin care i s-a adus la cunoștință că datorează suma de 28 de Euro – tarif de despăgubire stabilit în baza art. 8 alin. 3 din OG nr.15/2002, precum și suma de 386,88 lei – cheltuieli de executare.
Instanța de control judiciar notează că motivele de apel sunt neîntemeiate întrucât judecătorul fondului a procedat la o analiză atentă și completă a ansamblului probator administrat și a aplicat în mod riguros prevederile legale incidente în materie.
Tribunalul constată că nici unul din motivele invocate de contestatoare în cuprinsul contestației dedusă judecății la instanța de fond nu este de natură a atrage nelegalitatea actelor de executare și nulitatea acestora.
In fapt Tribunalul retine ca la 26.06.2015, pe rolul B. C. C. R. a fost înregistrată sub nr.639/2015 cererea de executare silită formulată de creditoarea CNADNAR SA, prin DRDP Iași, împotriva debitoarei M. C. M., în temeiul titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr._/18.05.2012, prin care s-a menținut procesul-verbal . nr._/07.11.2011, în vederea recuperării creanței de 28 Euro. Executarea silită a fost încuviințată prin încheierea executorului judecătoresc din 29.06.2015. La data de 08.07.2015, debitoarei i-au fost comunicate înștiințarea, somația de executare, încheierile de încuviințare a executării silite, de stabilire a cheltuielilor de executare, copie a titlurilor executorii.
P. sentința civilă nr._/2012 pronuntata in dosarul nr._/245/2011 al Judecătoriei Iași instanța a respins plângerea contravențională formulată apreciind că este nefondat inclusiv motivul privind lipsa semnăturii agentului constatator.
Instanța de control judiciar noteaza ca in mod legal instanța a reținut aplicabilitatea dispozițiilor art. 713 alin. 1 Cod procedură civilă, deoarece executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu emis de o instanță judecătorească, situație în care nu se pot invoca, în cadrul contestației la executare, apărări de fond împotriva titlului executoriu.
Art. 713 alin.1 C.p.c. prevede in mod imperativ că atunci când executarea silită se face în temeiul unei hotărâri judecătorești sau arbitrale, debitorul nu va putea invoca pe cale de contestație motive de fapt sau de drept pe care le-ar fi putut opune în cursul judecății în primă instanță sau într-o cale de atac ce i-a fost deschisă
In plus, art. 37 din O.G. 2/2001 prevede „Procesul-verbal neatacat în termenul prevăzut la art. 31, precum și hotărârea judecătorească irevocabilă prin care s-a soluționat plângerea constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate”.
Relativ la efectele deciziei 6/2015, Tribunalul notează că acestea se produc în cauzele în care este analizată valabilitatea procesului-verbal de contravenție Contestația la executare nu poate pune în discuție chestiuni de fond, prin care să se reanalizeze o hotărâre judecătorească definitivă, întrucât s-ar ajunge, pe această cale, la încălcarea autorității de lucru judecat. In jurisprudența CEDO s-a statuat că instanțele sunt obligate să țină cont de constatările de fapt din procedurile judiciare anterioare, repunerea în discuție a situației soluționate definitiv prin alte hotărâri constituind o încălcare a art. 6.1 din Convenție. P. urmare, orice neregularitate a procesului-verbal poate fi invocată numai în calea plângerii contravenționale.
Tribunalul notează ca România a devenit parte la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale în urma ratificării acesteia prin Legea nr. 30/1994 iar prin art. 11 din Constituție s-a obligat să îndeplinească cu bună-credință obligațiile care îi revin din tratatele la care este parte și pe care Ie-a ratificat. Și-a asumat, astfel, obligația de a respecta Convenția precum și interpretarea dată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului Convenției, în limitele pe care aceasta le prevede, în conformitate cu art. 46: "Înaltele Părți contractante se angajează să se conformeze hotărârilor definitive ale Curții în litigiile în care ele sunt părți".
Curtea Europeană a apreciat în jurisprudența sa că "un sistem bazat pe supremația Convenției și a jurisprudenței aferente acesteia asupra drepturilor naționale este apt să asigure buna funcționare a mecanismului de apărare implementat de Convenție și de protocoalele adiționale (..). Acest aspect implică obligația pentru judecătorul național de a asigura efectul deplin al normelor acesteia, asigurându-le preeminența față de orice altă prevedere contrară din legislația națională, fără să fie nevoie să aștepte abrogarea acesteia de către legiuitor" ( Hotărârea D.P., 26 aprilie 2007). "În această privință, trebuie reamintit faptul că preeminența dreptului, unul dintre principiile fundamentale ale unei societăți democratice, este inerentă tuturor articolelor din Convenție (..). Ea presupune respectarea principiului siguranței raporturilor juridice și în special a hotărârilor judecătorești care se bucură de autoritate de lucru judecat." ("Hotărârea S. și alții, 23 februarie 2006).
Cu privire la principiul securității juridice axat pe principiul echității juridice și al puterii lucrului judecat, res judicata, aplicabile în cauza de față, Curtea Europeană a reafirmat: "Unul din elementele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care înseamnă, între altele, că soluția definitivă în orice litigiu nu trebuie rediscutată." (Hotărârea din 28 octombrie 1999)
În aceste condiții, intimata, în mod temeinic și legal, a invocat opozabilitatea acestei hotărâri, deoarece statuările unor hotărâri irevocabile, au valoare de prezumții legale.
În acest sens, este și practica instanței supreme, respectiv Î.C.C.J., Secția civilă și de proprietate intelectuală, decizia nr. 2351 din 14 martie 2007.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit ca statele trebuie sa-si organizeze sistemul judiciar in așa fel incat sa identifice procesele paralele ce au legătura si, atunci când este necesar, sa le conexeze sau sa interzică introducerea de noi acțiuni in justiție cu privire la aceeași problema, pentru a preveni desființarea unor hotărâri intrate in puterea lucrului judecat (Cauza R. contra Romaniei). Funcția autoritatii lucrului judecat este asigurarea securității juridice si a încrederii publicului in administrarea justiției, o soluție definitiva a unei instanțe cu privire la o anumita problema nu trebuie repusa in discuție.
Decizia nr. 6/2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, invocată de către apelantă, este într-adevăr obligatorie pentru instanțele de judecată, dar în acele cauze în care se poate pune în discuție valabilitatea procesului-verbal și anume în cauzele ce au ca obiect plângere contravențională. Odată depășită faza plângerii contravenționale, valabilitatea procesului-verbal nu mai poate fi contestată, prezumția de legalitate și temeinicie devenind absolută
Ori, în cauză, contestatoarea a suspus (anterior promovării prezentei contestații) controlului judecătoresc procesul-verbal de contravenție ce constituie titlu executoriu, prin sentința civilă nr._/18.05.2012 (fila 51 dosar fond) fiind respinsă plângerea formulata de Murarașu C. M..
Tribunalul reține ca a nesocoti cele dispuse prin sentința anterior menționata ar echivala cu încălcarea principiului de interes general potrivit căruia ceea ce s-a statuat printr-un act de jurisdicție se considera ca exprima adevărul si judecata nu mai poate fi reluata (res judicata pro veritate habetur).
Tribunalul urmează, în consecință, în baza art. 480 NCPC, a respinge apelul și a păstra sentința apelată ca legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de contestatoarea Murarașu C. M. împotriva sentinței civile nr._/10.11.2015 pronunțată de Judecătoria Iași, in dosarul nr._, sentință pe care o păstrează.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 24.05.2016.
Președinte, M. C. | Judecător, E.-C. P. | |
Grefier, D. M. B. |
Red. E.C.P./Tehn. M.M.D./4 ex./27.05.2016/Judecător fond R. R.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 1028/2015. Tribunalul IAŞI | Autorizarea executării obligaţiei de a face. Art. 580 ind.2... → |
|---|
