Fond funciar. Decizia nr. 80/2016. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 80/2016 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 23-02-2016 în dosarul nr. 80/2016
Cod ECLI ECLI:RO:TBIAS:2016:003._
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Decizia civilă nr. 80
Completul compus din:
PREȘEDINTE – B. I. E.
Judecător – M. D.
Judecător – M. M.
Grefier – M. Getuța
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind recursul declarat de recurentul C. A. I. și pe intimați S. V., C. C. ȚIBANA PENTRU FONDUL FUNCIAR, C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR, S. N., A. F., având ca obiect „ fond funciar constatare nulitate absolută t.p. „, împotriva sentinței civile nr. 9500/20.06.2013 a Judecătoriei Iași.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 16.02.2016 susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din aceiași zi care face parte integrantă din prezenta deciziei civilă când din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea pentru astăzi, 23.02.2016, când
INSTANȚA
Asupra cererii de recurs de față reține urmatoarele:
Prin sentința civilă nr. 9500/20.06.2013 Judecătoria Iași a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, iar pe fond a respins acțiunea formulată și precizată ulterior de reclamantul C. A. I., împotriva pârâților C. C. Țibana pentru Fondul Funciar, C. Județeană Iași pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor și S. V., a admis cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienții S. N. și A. F., obligând reclamantul să plătească diferența de onorariu de 750 lei expertului Ș. C. și pârâtului S. V. și intervenienților suma de 2000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a decide astfel prima instanță a avut în vedere următoarele considerente:
„Constată că prin cererea înregistrată la această instanță sub nr._, precizată ulterior, reclamantul C. A. I. a chemat în judecată pe pârâții C. C. Țibana pentru Fondul Funciar, C. Județeană Iași pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor și S. V., solicitând a se constata nulitatea absolută a titlului de proprietate nr._/04.05.1998, eliberat pe numele pârâtului S. V., pentru suprafața de teren, restrânsă ulterior, de 7068 mp, înscrisă nelegal în titlul de proprietate respectiv.
În motivarea acțiunii se arată că autorul reclamantului, G. D., a cumpărat o suprafață de teren de 1,50 ha de la numita Ananina M., conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3195/02.10.1946, iar în baza cererii de reconstituire a dreptului de proprietate pe care a formulat-o, cu nr. 236/27.02.1991, i s-a eliberat adeverința tip nr. 1481/22.08.1991, pentru suprafața de teren de 2,76 ha, conform Hotărârii nr. 73/09.07.1991, individualizată în tarlaua nr. 2a, poziția 42.
Se mai arată în motivarea acțiunii că, în urma cererii de constituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de teren de 1 ha, pârâtului S. V. i s-a eliberat titlul de proprietate în litigiu, în care s-a înscris, în mod eronat, și suprafața de teren de 0,7068 ha ce a aparținut autorului reclamantului, G. P. D., eroare recunoscută și de C. locală de fond funciar.
Legal fiind citați, pârâții au depus la dosar întâmpinări.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâta C. Județeană Iași pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, prin reprezentant legal, a arătat că titlul de proprietate din litigiu a fost emis în baza documentației întocmite de pârâta C. C. Țibana pentru Fond Funciar, comisie care a stabilit amplasamentul terenului înscris în respectivul titlu de proprietate și a întocmit fișa de punere în posesie. Astfel că ea nu are nicio culpă și, deci nu poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâta C. C. Țibana pentru Fondul Funciar, prin reprezentant legal, a susținut că titlul de proprietate din litigiu a fost întocmit și eliberat cu respectarea a tuturor dispozițiile legale în vigoare, dar, dacă reclamantul va face dovada îndreptățirii sale la cele solicitare este de acord cu admiterea acțiunii, așa cum a fost formulată.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâtul S. V. a solicitat respingerea acțiunii susținând că a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului ce constituie obiectul prezentului litigiu prin reconstituirea acestui drept în baza Legii nr. 18/1991, fiindu-i eliberat titlul de proprietate nr._/1998 el înscriindu-și dreptul de proprietate în Cartea Funciară.
A mai susținut pârâtul că la data de 21.11.2012, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 469/2012, el a înstrăinat terenul din litigiu numiților S. N. și A. F., că nu a existat nici un dubiu asupra dreptului său de proprietate asupra terenului, astfel nu i s-ar fi eliberat titlul de proprietate, iar reclamantul nu face dovada dreptului său legal asupra terenului din litigiu.
A fost formulată cerere de intervenție în interes propriu de către intervenienții S. N. și A. F., prin care s-a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului și s-a solicitat respingerea acțiunii, deoarece intervenienții au susținut că sunt proprietarii suprafeței de teren de 7068 mp, situată în intravilanul satului Alexeni, ., dreptul lor de proprietate fiind intabulat în Cartea Funciară, ei cumpărând terenul respectiv de la pârâtul S. V., căruia i s-a emis titlul de proprietate nr._/04.05.1998 în urma formulării unei cereri de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de teren de 1 ha, care a aparținut tatălui său, iar din înscrisurile depuse la dosar de către reclamant nu rezultă amplasamentul terenului deținut de el, suprafața de teren intravilan și extravilan și nici vecinătățile.
Instanța a pus în discuția contradictorie a părților excepția invocată în cauză și a dispus unirea ei cu fondul cu care are o strânsă legătură.
În probațiune au fost depuse acte și înscrisuri și s-a efectuat o expertiză tehnică topometrică.
Instanța a încuviințat în principiu cererea de intervenție în interes propriu, având în vedere că, la fel ca și reclamantul, intervenienții justifică un interes în soluționarea litigiului de față, conform art. III din Legea nr. 169/1997, motiv pentru care va respinge și excepția invocată de către intervenienții, cu privire la lipsa de calitate procesuală activă a reclamantului în formularea acțiunii de față.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța reține că autorul reclamantului, G. P. D., a formulat, la data de 27.02.1991, cererea de reconstituire a dreptului de proprietate cu nr. 236 aflată la fila 28 dosar, pentru suprafața de teren de 2,76 ha, cerere validată, conform tabelului de la fila 29 dosar, cu emiterea doar a adeverinței nr. 1481/12.08.1991 pentru respectiva suprafață de teren, adeverință ce nu valorează titlu de proprietate fiind doar un act premergător emiterii acestuia.
Pârâtul S. V. a formulat la data de 08.03.1991 și 18.03.1991 două cereri cu nr. 6731 și 6482 aflate la filele 31 și 32 dosar, prin care a solicitat constituirea dreptului de proprietate asupra suprafeței de teren de 1 ha, pe care anterior o deținuse tatăl său, deoarece are 11 sau 6 copii cu drept de moștenire.
Ca urmare a solicitărilor sale, pârâtului S. V. i-a fost eliberat titlul de proprietate nr._/04.05.1998, pentru suprafața de teren de 1,4215 ha, situată pe teritoriul satului Alexeni, ..
Ulterior, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 469/21.11.2012, pârâtul S. V. a vândut intervenienților S. N. și A. F. suprafața de teren de 7068 mp, iar intervenienții și-au intabulat dreptul de proprietate asupra respectivei suprafețe de teren în Cartea Funciară conform încheierii nr._/23.11.2012.
Dreptul de proprietate al intervenienților este opozabil terților, prin înscrierea lui în Cartea Funciară și ei sunt în prezent proprietarii suprafeței de teren din litigiu, nefiind anulat contractul de vânzare-cumpărare în baza căruia au devenit proprietarii terenului respectiv.
Din raportul de expertiză întocmit în cauză reiese că nici autorul reclamantului, G. D. și nici S. A., autorul pârâtului S. V., nu au fost înscriși cu suprafața de teren în litigiu în rolurile agricole din anii 1959-1962.
De altfel, din cererea pârâtului S. V. reiese că el a solicitat constituirea dreptului de proprietate pentru o suprafață de teren de 1 ha și nu reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul deținut de autorul său, fiindu-i eliberat titlul de proprietate pentru o suprafață de teren mai mare decât a solicitat.
Potrivit procesului verbal de recepție nr. 1054/2013 a OCPI Iași, terenul pentru care s-a emis titlul de proprietate pârâtului S. V. se suprapune cu terenul pentru care s-a emis titlul de proprietate numitului T. A. C..
Coroborând probele administrate în cauza de față, instanța reține că reclamantul nu deține un titlul de proprietate pentru suprafața de teren de 7068 mp, pentru care solicită anularea parțială a titlului de proprietate eliberat pe numele pârâtului S. V. și nici nu a făcut dovada că suprafața de teren de 7068 mp înscrisă în respectivul titlu de proprietate este situată pe vechiul amplasament al terenului fostă proprietate a autorului său G. D..
În prezent, intervenienții sunt proprietarii suprafeței de teren de 7068 mp, dreptul lor de proprietate fiind intabulat în Cartea Funciară, fiind deci opozabil terților, deci și reclamantului.
Față de aceste considerente, văzând și disp. art. III din Legea nr. 169/1997, instanța va respinge excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, iar pe fond va respinge acțiunea, așa cum a fost formulată și precizată ulterior de reclamantul C. A, I., după decesul soției sale C. C., cu admiterea în consecință a cererii de intervenție în interes propriu formulată de cei doi intervenienți.
Instanța va obliga reclamantul la plata diferenței de onorariu cuvenit expertului ce a întocmit în cauza de față o expertiză, iar în baza disp. art. 274 C.pr.civ., îl va obliga la plata de cheltuieli de judecată către pârât și intervenienți.”
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul C. I., criticând sentința întrucât apreciază că a probat cu dovezile administrate faptul că terenul de 7068 mp face parte din cei 1,50 ha teren cumpărat de G. D., care a formulat cerere de reconstituire, obținând adeverința tip de proprietate eliberată de C. C. Țibana de fond funciar, recurentul având interes și calitate procesuală activă în cauză câtă vreme este moștenitorul lui G. D., urmârind anularea titlului de proprietate emis pârâtului Spridon V. pentru terenul care a aparținut autorului său.
De asemenea, susține recurentul faptul că a probat cu înscrisuri că întreaga suprafață de 1,50 ha a fost înscrisă în rolul agricol al lui G. D., pe când S. V. nu a depus la dosar o asemenea dovadă, acesta arătând chiar în cererea de reconstituire că nu are pământ și cere atribuirea unui hectar pentru a-și întreține familia.
Intabularea întregii suprafețe cumpărate de persoanele care au fost introduse în cauză, nu le poate fi opozabilă, întrucât această înscriere s-a făcut pe baza actului de vânzare-cumpărare dintre S. V. și persoanele introduse în cauză și are la bază un titlul de proprietate nelegal.
Pentru aceste considerente solicită admiterea recursului, desființarea în totalitate a sentinței Judecătoriei Iași, și pe fond admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, respingând totodată și cererea de introducere în cauză a altor persoane.
Intimații intervenienți S. N. și A. F., precum și pârâtul S. V. au formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului.
Solicită aceștia a nu fi luat în seamă raportul de expertiză realizat la prima instanță câtă vreme reclamantul nu a achitat integral onorariul de expert, cu privire la motivele recursului arătând că sunt neîntemeiate.
Astfel, din actele depuse la dosar nu rezulta ca rec1amantul C. A.I. este mostenitor al defunctului . D.. Înscrisul depus de reclamant intitulat "Sesizare pentru deschiderea procedurilor succesorale - Stabilirea calitatii de mostenitor" nr. 27/2.03.2013 nu poate dovedi calitatea de mostenitor in masura in care nu se precizeaza ce calitate are C. A I. raportat la defunct.
De asemenea, expertiza efectuata in cauza nu este una obiectiva, avand in vedere ca expertul nu a facut demersurile necesare pentru a obtine si extras din Registrul agricol cu privire la S. V., acesta intelegand sa se foloseasca doar de actele puse la dispozitie de reclamant.
Paratul S. A.V. a formulat cerere (in baza legii 18/1990) pivind reconstituirea dreptului de proprietate a unui teren in suprafata de l ha, care a apartinut tatalui acestuia conform inscrisului din data de 18.03.1991, depus la Primaria Comunei Tibana, iar titlul a fost emis de C. Judeteana și indeplineste conditiile legale, nefiind eliberat in detrimentul rec1amantului.
Intimata C. C. Țibana de fond funciar a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului.
În recurs nu au fost administrate probe.
Analizând actele si lucrările dosarului prin prisma motivelor de recurs invocate și raportat la dispozițiile legale incidente în cauză, Tribunalul constată că recursul este neîntemeiat, astfel că îl va respinge, pentru considerentele ce succed:
În fapt, reclamantul recurent C. A. I. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul S. V. anularea titlului de proprietate eliberat acestuia de C. Județeană Iași de fond funciar nr._/04.05.1998 pentru suprafața de 1,50 ha teren motivând cererea sa prin aceea ca autorul său, G. D., a cumpărat în baza Certificatului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3195/2.10.1946 suprafața de 1,50 ha teren, pe raza comunei Țibana, județul Iași, de la Ananina M., iar pentru acest teren G. D. a obținut reconstituirea dreptului de proprietate, terenul fiind înscris însă în titlul de proprietate a cărei anulare se solicită.
Intimații au invocat prin întâmpinare faptul că recurentul nu a dovedit calitatea sa de moștenitor după G. D., cel în favoarea căruia a operat reconstituirea dreptului de proprietate, astfel că, pe cale de consecință, nu poate solicita anularea titlului de proprietate emis pârâtului.
Tribunalul reține faptul că, urmare demersurilor făcute de recurent la solicitarea instanței de recurs, acesta a depus la dosar certificatul de moștenitor nr. 346/01.11.2005 eliberat de BNP S. B., certificat care atestă faptul că după G. D. a rămas ca unic moștenitor G. G..
Prin încheierea din data de 23 mai 2014 Tribunalul a suspendat judecata cauzei până la soluționarea definitivă a acțiunii introduse de recurent în contradictoriu cu G. G. pentru anularea certificatului de moștenitor nr. 346/01.11.2005 eliberat de BNP S. B., acțiune care a fost respinsă prin sentința civila nr. 954/27.01.2015 pronunțată de Judecătoria Iași, iar prin decizia civilă nr. 1444/29.10.2015 a Tribunalului Iași a fost respins apelul formulat de C. I..
A reținut instanța în soluționarea dosarului_/245/2014 faptul că autorul G. D. a fost căsătorit cu G. C. (fostă C.). Din această căsătorie s-a născut G. I. căsătorit cu G. A., căsătorie din care s-a născut pârâtul G. G..
Așadar, pârâtul G. G. face parte din clasa I de mostenitori legali ai defunctului G. D., clasa descendentilor, care sunt primele rude chemate la mostenirea lui de cujus (cf. art. 669 C.civ.), fiind nepot după fiu al defunctului.
Pe de altă parte, reclamantul C. A I. este fiul lui C. A. și C. A. potrivit certificatului de naștere, iar conform extrasului din registrul de deces din casătoria lui C. A. și C. A. s-a născut și C. C., căsătorită cu G. D., autorul din certificatul de deces nr. 345/2005. Așadar, reclamantul este frate cu G. C. (fostă C.) soția defunctului G. D., și face parte din clasa a II-a de mostenitori legali după aceasta, însă nu este și moștenitor legal al defunctului G. D..
Aceste considerente se impun cu puterea lucrului judecat în prezenta cauză.
În drept, potrivit art.III alin.2 din Legea 169/1997 cu toate modificările ulterioare, nulitatea (titlurilor de proprietate) poate fi invocata de primar, prefect, Autoritatea Naționala pentru reconstituirea proprietăților și de alte persoane care justifică un interes legitim, iar soluționarea cererilor este de competența instanțelor de drept comun.
Din textul legal, reiese că în afara subiectelor legal determinate - primar, prefect, Autoritatea Naționala pentru reconstituirea proprietăților – în materia cererilor privind constatarea nulității absolute a titlurilor de proprietate beneficiază de calitate procesuala activa orice persoana care justifică un interes juridicește ocrotit.
Așadar, în materia legii speciale de reparație, în cererile privind nulitatea absoluta, condiția de exercițiu a acțiunii referitoare la interes, este absorbita în conținutul noțiunii de calitate procesuală, legea condiționând imperativ legitimarea procesuală de justificarea interesului procesual.
Potrivit regulilor procesuale, revine în sarcina reclamantului, conform art.1169 C.civ, să facă dovada existenței unui interes personal, născut, actual, legitim care să-i confere calitatea necesara de a solicita constatarea nulității absolute a titlului de proprietate emis pe numele pârâtului S. A.V..
În fapt, instanța reține însă faptul că reclamantul, care nu a putut proba calitatea sa de moștenitor după cel în favoarea căruia a operat reconstituirea dreptului de proprietate, G. D., nu poate obține nici un folos din anularea titlului de proprietate emis pârâtului pentru care, în accepțiunea reclamantului, ar fi aparținut lui G. D., motiv pentru care recursul formulat de acesta va fi respins.
Pentru aceste considerente Tribunalul, în temeiul disp. art. 312 alin 1 cod procedură civilă, va respinge recursul promovat de reclamantul C. I. în privința sentinței civile nr. 9500/20.06.2013 a Judecătoriei Iași, pe care o menține.
În temeiul dispozițiilor art. 274 cod procedură civilă, Tribunalul va obliga recurentul să plătească intimaților S. V., A. F. și S. N. cheltuieli de judecată în cuantum de 2645,40 de lei, reținând că s-a făcut dovada cheltuielilor de deplasare cu biletele de călătorie CFR, instanța luând în considerare doar acele bilete de călătoria care probează prezența la instanță a intimaților și/sau a apărătorului acestora, precum și onorariul de avocat de 2000 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca fiind nefondat, recursul promovat de reclamantul C. I. în privința sentinței civile nr. 9500/20.06.2013 a Judecătoriei Iași, pe care o menține.
Obligă recurentul să plătească intimaților S. V., A. F. și S. N. cheltuieli de judecată în cuantum de 2645,40 de lei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 23.02.2016.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
B.I.E. M.D. M.M. M.G.
Red./Tehnored. M.M.
2 ex/27.02.2016
Jud. fond O. M.
| ← Legea 10/2001. Sentința nr. 301/2016. Tribunalul IAŞI | Contestaţie la executare. Decizia nr. 118/2016. Tribunalul IAŞI → |
|---|
