Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr. 15/2016. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 15/2016 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 11-01-2016 în dosarul nr. 15/2016
Cod ECLI ECLI:RO:TBIAS:2016:002._
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 11 Ianuarie 2016
Președinte - G. C.
Judecător I. E. B.
Grefier N. E.
DECIZIA CIVILĂ Nr. 15/2016
Pe rol fiind judecarea apelului formulat de reclamanta M. E. împotriva sentinței civile nr. 804/23.01.2015 pronunțată de Judecătoria Iași în cauza nr._, în contradictoriu cu intimatul M. M., având ca obiect partaj bunuri comune/lichidarea regimului matrimonial .
La apelul nominal făcut în ședința publică răspunde avocat Damacovici L. pentru intimat, lipsă fiind apelanta.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care arată că termenul de azi a fost acordat pentru a fi citată apelanta cu mențiunea de a face dovada achitării taxei judiciare de timbru de 4319,25 lei.
Instanța constată că, deși citată cu mențiunea de a face dovada achitării taxei judiciare de timbru, apelanta nu a îndeplinit această obligație. Față de această împrejurare, instanța invocă, din oficiu, excepția de netimbrare a cererii de apel și pune în discuție excepția invocată.
Avocat Damacovici solicită admiterea excepției, fără cheltuieli de judecată.
Instanța reține cauza în pronunțare pe excepția de netimbrare a apelului.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față:
Prin sentința civilă nr. 804 din 23.01.2015 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr._ s-au dispus următoarele:
„Respinge cererea părților de a se lua act de tranzacție depusă la data de 17.11.2014.
Respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanta M. E., CNP_, cu domiciliul procedural ales la Cabinet de Avocat C. – C. M. din Iași, . nr.16, ..3, . în contradictoriu cu pârâtul M. M., CNP_, cu domiciliul în Iași, ., ., județul Iași.”
Pentru a se pronunța în acest sens prima instanță a reținut următoarele:
„Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași la data de 08.11.2013 sub nr._, reclamanta M. E. a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța în contradictoriu cu pârâtul M. M. să dispună partajarea bunurilor comune dobândite în timpul căsătoriei, prin stabilirea, în favoarea sa, a unei cote de contribuție de 80%.
În motivare, reclamanta a arătat că în timpul căsătoriei părțile au dobândit următoarele bunuri: una cameră de cămin situată în Iași, ., . cu o cameră situat în Iași, ., .. 2, ., Jud. Iași; un autoturism marca Dacia L., culoare roșie; o casă cu 5 camere și dependințe, fără autorizație de construcție, din vălătuci acoperită cu azbociment, la roșu cu tâmplărie montată, situată în ., jud. Iași.
A mai arătat reclamanta că, pe toată durata căsătorie, a avut loc de muncă și a adus toate veniturile în gospodărie. În anul 2003 a plecat la muncă în străinătate de unde a trimis importante sume de bani cu care s-au achiziționat apartamentul din Iași, ., .. 2, . L. și s-a construit casa din satul H., .. Cu privire la veniturile pârâtului, reclamanta a susținut că acesta le-a cheltuit în interes propriu fără a contribui la achiziționarea bunurilor cumpărate după 2003. Singurul bun la achiziționarea căruia și-ar fi adus contribuția pârâtul a fost camera de cămin și casa de la H..
S –a mai arătat că la apartamentul cu o cameră situat în ., .. 2, ., jud. Iași, s-au efectuat îmbunătățiri pe cheltuiala reclamantei, constând în montarea unei centrale termice și a instalației de încălzire, s-a montat tâmplărie termopan, s-au efectuat operațiuni de închidere a balconului, de montare a ușilor și faianței, lucrări la instalațiile sanitare.
În drept, cererea de chemare în judecată a fost întemeiată pe prevederile 319-320, art. 326, art. 357 si următoarele, art. 979 și următoarele, art. 451, art. 453 Cod procedură civilă.
Reclamanta a solicitat și judecarea cauzei în lipsă, potrivit art. 411 alin.1 punctul 2 Cod procedură.
În susținerea cererii, reclamanta a depus, în copie certificată, sentința civilă nr._ din 25.09.2012 pronunțată de către Judecătoria Iași în dosarul nr._, contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2849 din 03.10.2006 de B.N.P. B. – A. L..
Prin încheierea din ședința din camera de consiliu din 31.01.2014, Judecătoria Iași a admis cererea de reexaminare promovată de către reclamantă, a desființat încheiere dată în ședința din camera de consiliu din 17.12.2013 și a dispus scutirea reclamantei de plata taxei judiciare de timbru în cuantum de 7326 lei (suma de 5184 lei pentru partaj și suma de 2142 lei pentru cota majorată la dobândirea bunurilor comune).
Pârâtul M. M. a formulat întâmpinare prin care a contestat cotele de contribuție pretinse de către reclamantă prin cererea de chemare în judecată, susținând că fiecare dintre foștii soți a avut o cotă de contribuție de 50%.
În motivare, pârâtul a arătat că, în toată perioada în care reclamanta a fost plecată în străinătate, copilul părților a rămas în îngrijirea sa, fiind ajutat de părinții săi. Reclamanta trimitea bani sporadic, apoi nu a mai trimis nicio sumă de bani. Pârâtul a susținut că în vacanțele de vară muncea în G., copilul fiind lăsat în grija părinților săi. Din economiile făcute de către pârât a fost achiziționat autovehiculul. Camera de cămin a fost achitată cu aportul exclusiv al pârâtului care a câștigat o sumă de bani la un joc de noroc. Aportul reclamantei a fost doar de 50.000 lei reprezentând prețul garsonierei, iar îmbunătățirile au fost făcute treptat de pârât, fratele și vărul acestuia. A mai susținut pârâtul că imobilul casă de locuit din satul H., . nu face parte din patrimoniul comun al foștilor soți.
În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe prevederile art. 205 și art. 209 Cod procedură civilă.
Ulterior încuviințării probelor (înscrisuri, declarații ale martorilor și expertiză în specialitatea construcții – fila 57), părțile au prezentat o tranzacție încheiată la data de 17.11.2014 prin care au arătat modalitatea în care înțeleg să procedeze la stingerea litigiului (fila 73). În ședința publică din 17.11.2014 (fila 74), părțile au susținut că, în favoarea fiecărei părți, urmează a fi stabilită cota de contribuție de 50%. Totodată, au arătat că nu mai solicită administrarea probelor încuviințate.
Instanța a dispus repunerea pe rol a cauzei pentru a da posibilitatea părților să depună înscrisuri ce atestă dreptul de proprietate al foștilor soți asupra tuturor bunurilor incluse în masa bunurilor de împărțit.
Interpelate de către instanță, părțile au învederat la termenul de judecată din 12.01.2015 că nu mai au alte probe de administrat, solicitând să se ia act de tranzacția încheiată.
Analizând susținerile părților coroborate cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, instanța reține următoarele:
Prin sentința civilă nr._ din 25.09.2012 pronunțată în cauza cu nr._, Judecătoria Iași a dispus desfacerea, prin acord, a căsătoriei părților, ce a fost încheiată la data de 25.02.1990 în ..
În timpul căsniciei, foștii soți au dobândit, ca bunuri comune, dreptul de proprietate asupra apartamentului nr. 10 situat în Iași, ., ., ., conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2849 din 03.10.2006 de către B.N.P. B. – A. L., dreptul de proprietate asupra camerei nr. 93 din Iași, ., Cămin nr.4, ., conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1809 din 19.06.2002 și dreptul de proprietate asupra autovehiculul marca Dacia L. cu nr. de identificare UU1LSDAEH37676141 și nr. de înmatriculare_ .
Nu rezultă din probele administrate titularul dreptului de proprietate asupra casei de locuit din ., județul Iași și nici asupra terenului pe care este situată această construcție.
În conformitate cu dispozițiile art. 320 cod civil (art. 36 alin.1 din vechiul Cod al familiei), în caz de încetare, regimul matrimonial se lichidează potrivit legii, prin bună învoială, sau, în caz de neînțelegere, pe cale judiciară. Totodată, potrivit prevederilor art. 339 Cod civil, bunurile dobândite în timpul regimului comunității legale de oricare dintre soți sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune in devălmășie ale soților, iar, potrivit art. 343 din același act normativ, calitatea de bun comun nu trebuie dovedită (art. 30 alin. 1 și 3 din vechiul Cod al familiei). Astfel, in temeiul prezumției relative de comunitate instituite de către legiuitor la art. 357 alin. 2 Cod civil, oricare bun dobândit in timpul căsătoriei de oricare dintre soți, se consideră comun, câtă vreme nu se face dovada că este propriu, respectiv că se încadrează într-una din categoriile prevăzute de art.340 Cod civil.
Potrivit art. 320 Cod civil, în caz de încetare sau de schimbare, regimul matrimonial se lichidează potrivit legii, prin bună învoială.
În acest scop, părțile au prezentat instanței tranzacția încheiată la data de 17.11.2014 prin care au stabilit modalitatea de încetare a regimului comunității de bunuri, solicitând consfințirea înțelegerii intervenite, în temeiul dispozițiilor art. 438 alin.1 Cod procedură civilă (conform cărora părțile se pot înfățișa oricând în cursul judecății, chiar fără să fi fost citate, pentru a cere să se dea o hotărâre care să consfințească tranzacția lor).
Analizând conținutul tranzacției depuse în ședința publică din 17.11.2014, instanța are în vedere prevederile art. 2267 alin.1 și art. 2269 Cod civil, potrivit cărora tranzacția este contractul prin care părțile previn sau sting un litigiu, inclusiv în faza executării silite, prin concesii sau renunțări reciproce la drepturi ori prin transferul unor drepturi de la una la cealaltă. Tranzacția este indivizibilă în ceea ce privește obiectul său. În lipsa unei stipulații contrare, ea nu poate fi desființată în parte.
În aceste condiții, reținând caracterul indivizibil al tranzacției, pe de o parte, și împrejurarea că părțile nu au probat dreptul de proprietate asupra casei de locuit situate în ., județul Iași (în condițiile în care însuși pârâtul a contestat, prin întâmpinare, caracterul de bun comun al construcției), pe de altă parte, față de prevederile art. 22 alin.6 Cod procedură civilă, instanța urmează a respinge, în temeiul art. 438 și următoarele Cod procedură civilă, cererea părților de a se lua act de tranzacția depusă la termenul de judecată din 17.11.2014 și, pe cale de consecință, va respinge ca neîntemeiată cererea de partajare a bunurilor comune în modalitatea propusă de către părți.”
Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termen legal reclamanta M. E. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Apelanta a solicitat, în esență, în măsura în care instanța va aprecia că tranzacția intervenită între părți nu poate fi avută în vedere, admiterea apelului și anularea sentinței atacate, iar în baza art. 480 alin. 3 Cod procedură civilă, trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, având în vedere faptul că prima instanță a soluționat procesul fără a intra în judecarea fondului.
Intimatul nu a formulat întâmpinare.
Prin rezoluția președintelui completului de judecată a fost stabilită taxa judiciară de timbru aferentă cererii de apel de 4319,25 lei apelanta fiind citată cu mențiunea achitării acesteia, la domiciliul procedural ales, sub sancțiunea anulării apelului.
Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, apelanta M. E., prin apărătorul alea, a formulat cerere de reexaminare, soluționată prin încheierea nr. 57/08.06.2015 în sensul respingerii.
La data de 17.08.2015 apelanta a formulat cerere de ajutor public judiciar solicitând în principal scutirea de la plata taxei judiciare de timbru iar în subsidiar reducerea cuantumului taxei de timbru sau eșalonarea plății în rate lunare.
Cererea de ajutor public judiciar formulată de apelantă a fost respinsă, prin încheierea nr. 231/2015 din 07.09.2015 motivat de faptul că aceasta nu a depus la dosar dovezile în sprijinul cererii de ajutor public judiciar puse în vedere.
Împotriva acestei încheieri, apelanta, a formulat cerere de reexaminare soluționată în sensul respingerii la data de 02.10.2015, prin încheierea nr. 79/2015.
Prin urmare, a rămas în sarcina apelantei M. E., obligația de plată a taxei judiciare de timbru de 4319,25 lei.
La termenul de judecată din data de 05.10.2015 apărătorul ales al apelantei a solicitat acordarea unui termen de judecată pentru a face dovada achitării taxei judiciare de timbru, la următorul termen de judecată, din data de 02.11.2015, acesta arătând că a reziliat contractul de asistență juridică încheiat cu apelanta.
Pentru respectarea dreptului la apărare, văzând că cererile apelantei, de ajutor public judiciar și de reexaminare au fost respinse și faptul că apărătorul acesteia a solicitat a se lua act de rezilierea contractului de asistență juridică, instanța a dispus acordarea unui nou termen la data de 11.01.2016 și citarea apelantei la adresa de domiciliu cu mențiunea de a face dovada achitării taxei judiciare de timbru de 4319,25 lei, sub sancțiunea anulării cererii de apel.
Deoarece la termenul de judecată din 11.01.2016 apelanta nu s-a prezentat și nu a făcut dovada achitării taxei de timbru pusă în vedere, instanța a rămas în pronunțare pe excepția de netimbrare a apelului, excepție care primează.
O.U.G.80/2013 statuează la articolul 1 faptul că acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor de timbru, iar articolul 33 prevede faptul că taxele de timbru se plătesc anticipat.
Neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit de instanță se sancționează cu anularea acțiunii sau cererii.
Conform art. 23 și 24 din O.U.G.80/2013 cererile pentru exercitarea apelului sau recursului împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată,în cazul cererilor și acțiunilor evaluabile în bani.
Cu toate că, instanța a pus în vedere apelantei să achite taxa de timbru conform actului normativ menționat, aceasta nu s-a conformat, motiv pentru care Tribunalul va anula apelul ca fiind netimbrat conform art. 480 alin. 1 C.pr.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția netimbrării.
Anulează, pentru netimbrare, apelul promovat de reclamanta M. E. în privința sentinței civile nr. 804/23.01.2015 a Judecătoriei Iași, pe care o menține.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 11.01.2016.
Președinte, G. C. | Judecător, I. E. B. | |
Grefier, N. E. |
Red.C.G.
Tehnored.E.N.
4ex./12.01.2016
Jud. fond:B. E. C.
| ← Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 388/2016. Tribunalul IAŞI | Ordin de protecţie. Decizia nr. 10/2016. Tribunalul IAŞI → |
|---|
