Rectificare carte funciară. Sentința nr. 2222/2014. Tribunalul ILFOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2222/2014 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 16-12-2014 în dosarul nr. 1190/2014
DOSAR NR._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL I.
SECȚIA CIVILĂ
Î N C H E I E R E
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 09.12.2014
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:
P.: E. M. O.
JUDECĂTOR: C. D.
GREFIER: L. I.
Pe rol se află soluționarea apelului civil, formulat de apelanții pârâți T. M. și . împotriva sentinței civile nr.2222/23.09.2012, pronunțată de Judecătoria Cornetu, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul pârât F. T. și intimatul reclamant P. P., având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă apelanții pârâți reprezentați de apărător ales P. E. care depune delegație la dosar lipsind intimații.
Procedura de citare este legal îndeplinită .
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că apărătorul intimatului reclamant a depus la dosar o cerere prin care solicită amânarea pronunțării pentru depunerea de concluzii scrise, după care,
Tribunalul, având în vedere limitele casării stabilite prin decizia nr. 1356R/23.09.2014 a Curții de Apel București, acordă cuvântul asupra excepțiilor tardivității, lipsei calității procesuale active și interesului și asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâților persoane fizice. Curtea a reținut că excepțiile lipsei calității procesuale a OCPI și a . au fost soluționate în mod irevocabil, fiind admise astfel încât aceste aspecte nu mai pot fi repuse în discuție.
Apelanții pârâți prin apărător, solicită admiterea excepției tardivității. Arată că s-a invocat faptul că petenții puteau formula plângere în termen de 15 zile, însă aceștia susțin că față de decizia Curții Constituționale nu opera acest termen. Însă decizia Curții Constituționale se referă la teza a două a textului de lege, referitoare la plângerea adresată instanței și nu la plângerea adresată OCPI, în privința acestei plângerii operând termenul de 15 zile. Astfel plângerea trebuia formulată în termen de 15 zile de la data emiterii deciziei, chestiune tranșată de Judecătoria Cornetu prin încheierea de ședință ulterioară celei prin care s-a admis excepția lipsei calității procesuale a pârâtei ..
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale active, apelanți pârâți prin apărător, arată că în privința acesteia s-au invocat aspecte ce țin de fondul cauzei și excepția se bazează pe aceste chestiuni.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesual pasive a pârâților persoane fizice, apelanții pârâți prin apărător, arată că la dosarul cauzei există un contract de vânzare cumpărare prin care pârâta . a achiziționat terenul la 27.05.2008, astfel că la momentul promovării acțiunii pârâții persoane fizice nu erau titularii dreptului de proprietate. În opinia sa lipsește legătura dintre raportul juridic dedus judecății și calitatea de pârâți a persoanelor fizice.
Cu privire la excepția lipsei de interes arată că terenul în cauză este situat în intravilan, însă în privința terenurilor din jurul acestuia se menționează că se află în extravilanul. Arată că față de terenul în cauză s-a realizat PUZ-ul și pentru realizarea lui s-au validat acte. Susține că terenul este tatăl contabile șefe de la Primărie și probabil în acest context a fost modificat și planul parcelar, aspect ce se regăsește și în raportul de expertiză. OCPI a afirmat că terenurile se suprapun însă această afirmație este făcută pe o simplă susținere întrucât planul parcelar nu a fost recepționat. Solicită obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată făcute în toate stadiile procesuale.
Nemaifiind alte cererii prealabile de formulat sau probe de administrat Tribunalul declară dezbaterile închise și acordă cuvântul asupra motivelor de apel
TRIBUNALUL
Având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise în temeiul dispozițiilor articolului 260 din codul de procedură civilă raportat la dispozițiile articolului 146 din Codul de procedură civilă va amâna pronunțarea pentru data de 16.12.2014
DISPUNE
Amâna pronunțarea pentru data de 16.12.2014
Pronunțată în ședință publică astăzi, 09.12.2014
Președinte Judecător Grefier
E. M. O. C. D. L. I.
DOSAR NR._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL I.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.1190A
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 16.12.2014
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:
P.: E. M. O.
JUDECĂTOR: C. D.
GREFIER: L. I.
Pe rol se află soluționarea apelului civil, formulat de apelanții pârâți T. M. și . împotriva sentinței civile nr.2222/23.09.2012, pronunțată de Judecătoria Cornetu, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul pârât F. T. și intimatul reclamant P. P., având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 09.12.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta și când având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise la dosar instanța a amânat pronunțarea pentru data de astăzi când
TRIBUNALUL,
Prin cererea înregistrată la 27.10.2009, pe rolul Judecătoriei Cornetu, reclamantul P. P. a formulat, în contradictoriu cu pârâții S.C. C. T. S.R.L., T. M., F. T., plângere împotriva încheierii de respingere nr._/ 19.06.2009 de către OCPI I., prin care i s-a respins cererea privind înscrierea în cartea funciară pentru suprafața de 3489 mp.teren situat in Popesti Leordeni, solicitand rectificarea cărții funciare în sensul înscrierii documentației cadastrale conform planului parcelar cadastral al orașului Popești-Leordeni pe amplasamentul în care au fost puși în posesie și înscriși în titlul de proprietate nr._/7.08.1995, eliberat de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate a Municipiului București - Sectorul Agricol I., în tarlaua 51/5, . repoziționarea nr. cadastral 3856, conform actelor de punere în posesie și a titlului de proprietate, a planului parcelar-cadastral al orașului Popești Leordeni prin refacerea documentației cadastrale de către expertul autorizat.
La termenul din data de 24.06.2010 a fost admisa exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a S.C. C. T. S.R.L. si s-a dispus ”scoaterea din cauza” a acestei parate ( f. 164 dosar fond ).
Prin sentința civilă nr.2222/23.09.2010, pronunțată de Judecătoria Cornetu, s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a OCPI; s-au respins cererile de renunțare petentului la judecarea cauzei în contradictoriu cu F. T. și T. M., avându-se în vedere principiului rolului activ al instanței privind stabilirea cadrului procesual; s-a respins excepția tardivității plângerii ; a fost omologat raportul de expertiza făcut de expert A. I.; s-a admis acțiunea privind pe petent P. P. și pe intimații OCPI I., T. M., F. T., in sensul ca s-a dispus anularea încheierii de respingere nr._/11.05.2009 și rectificarea cărții funciare în sensul de înscriere a documentației cadastrale prin erorii de poziționare și înscrierea documentației cadastrale a reclamantului pe amplasamentul în care a fost pus în posesie conform titlului de proprietate nr._/07.08.1995, tarlaua 51/5, .>
Impotriva acestei sentinte s-a declarat apel de catre S.C. C. T. S.R.L. si T. M..
In judecata apelului, prin incheierea din data de 14.11.2011 ( f. 38 dosar apel ) a fost admisa exceptia lipsei interesului privind calea de atac declarata de S.C. C. T. S.R.L., pe considerentul ca actiunea reclamantului impotriva acestei parate a fost respinsa pentru lipsa calitatii procesuale pasive, astfel ca apelanta nu justifica un interes in exercitarea caii de atac a apelului, ”nerezultand in raport de sentinta pronuntata ca aceasta parte ar fi cazut in pretentii”.
Prin decizia intermediară nr.36A/16.01.2012 pronunțată de Tribunalul București – Secția a V-a Civilă ( f. 48 dosar apel ), instanța de apel a admis apelul declarat de T. M. si S.C. C. T. S.R.L., a anulat sentința civilă apelată și a reținut cauza spre judecare evocând fondul, retinand in esenta următoarele considerente:
„Prin apelul declarat, apelanții au invocat motive de nelegalitate și netemeinicie atât ale sentinței civile apelate, cât și ale încheierilor de ședință din datele de 15.04.2010, 17.06.2010, 16.09.2010.
Cu privire la legalitatea măsurilor dispuse de instanța de fond prin încheierea de ședința din 17.06.2010 se reține că instanța de fond a pus în discuția părților excepțiile tardivității, lipsei de interes și a lipsei calității procesuale pasive a . invocate în cauză, după ce anterior a dispus decăderea reclamantului din proba cu expertiza, dând cuvântul pe rând acestora.
După deliberări, la data de 24.06.2010, instanța de fond s-a pronunțat doar pe două dintre excepții, prorogând excepția tardivității și revenind asupra decăderii aplicate în ședință publică.
Cu privire la această ultimă măsura, tribunalul a reținut că soluția instanței de fond este nelegală atât pentru faptul că instanța a revenit unilateral asupra unei măsuri deja dispuse, fără a pune în discuția părților acest lucru, dar și pentru faptul că legea nu permitea instanței această revenire (cu atât mai mult nemotivată) deoarece decăderea este o sancțiune de drept pe care instanța este obligată să o aplice.
Cu privire la legalitatea măsurilor dispuse de instanța de fond prin încheierea din 16.09.2010, dar și la sentința civilă apelată, instanța de control constată că la data la care s-a rămas în pronunțare – 16.09.2010, instanța de fond a pus în discuția părților doar excepțiile invocate în cauză, fără să se discute aspecte de fond.
Prin sentința civilă apelată, instanța de fond s-a pronunțat atât pe excepțiile invocate în cauză, cât și pe fondul cauzei.
Pentru faptul că instanța de fond s-a pronunțat și pe fondul cauzei fără să existe dezbateri contradictorii ale părților, tribunalul a apreciat că sentința civilă este nelegală, intrucat s-a încălcat dreptul la apărare al tuturor părților în cauză, inclusiv al apelanților si principiului contradictorialității, reglementat indirect în legislația internă în art. 112, art.115, art114 alin.1, art.107, art.128-129, art.114 alin.4 Cod procedură civilă, care sunt în concordanță cu prevederile art.6 din C.E.D.O.
La rejudecarea pe fond a cauzei, instanța de control judiciar va analiza legalității măsurilor dispuse în cursul procesului cu privire la cererile formulate de părți și se va pronunta atât asupra excepțiilor invocate, cât și pe fondul cauzei dacă se impune.
In rejudecare, prin decizia civilă nr.240A/12.03.2012, Tribunalul București - Secția a V-a Civilă a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Oficiului de cadastru și Publicitate Imobiliară I. și a respins astfel, cererea reclamantului, pe care l-a obligat la plata către intimata T. M. a sumei de 4340 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunta aceasta solutie, tribunalul a retinut in esenta urmatoarele argumente:
Cu privire la calitatea procesuala pasiva a OCPI a fost retinuta Decizia nr.LXXII (72) din 15 octombrie 2007 cu privire la lipsa calității procesuale pasive a Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară în cauzele ce au ca obiect plângerile privind cartea funciara întemeiate pe dispozițiile art.50 din Legea nr.7/1996.
In ce priveste pe paratii persoane fizice, tribunalul a avut în vedere faptul că, deși cererea de chemare în judecată a fost formulată împotriva mai multor pârâți, la data de 16.09.2010, în ședință publică, petentul a declarat că renunță la judecarea cauzei în contradictoriu cu pârâții T. M. și F. T., rămânând astfel unic pârât Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliara I..
La acel termen, petentul a fost prezent personal, fiind asistat de avocat, astfel că tribunalul a apreciat că manifestarea de voință a fost efectuată în deplină cunoștință de cauză, deci este valabilă.
Indiferent de faptul că pentru judecarea unei anumite cauze se impune o coparticipare procesuală pasivă, decizia de a chema în judecată toate părțile implicate în raportul juridic dedus judecății aparține exclusiv reclamantului în baza principiului disponibilității.
Prin decizia civilă nr. 179/04.02.2013 Curtea de Apel București a admis recursul formulat de recurentul P. P., împotriva deciziei civile nr.240 A din 12.03.2012, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V a Civilă, în contradictoriu cu intimații T. M., Oficiul De Cadastru Și Publicitate Imobiliară I., F. T. Și . si a casat decizia recurată și trimite cauza pentru rejudecare la aceeași instanță.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, Curtea a retinut urmatoarele:
Relativ la primul motiv de recurs, Curtea a constatat că acesta este întemeiat deoarece prin încheierea de ședință din data de 05.03.2012, instanța de apel a luat act de cererea de renunțare la judecată în contradictoriu cu F. T. și T. M. conform dispoziției art.246 din Codul de procedură civilă după care acordă cuvântul asupra excepțiilor tardivității și lipsei calității procesuale pasive a Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară I..
Prin această soluție au fost ignorate atât dispozițiile art.129 alin.6 din Codul de procedură civilă cât și cele ale art.246 și ale art.69 din același cod deoarece, pe de o parte nici anterior termenului din 05.02.2012 și nici chiar la acel termen, petiționarul P. P. nu a formulat o cerere de renunțare la judecată în contradictoriu cu pârâții mai sus menționați, iar pe de altă parte cu referire strictă la ședința publică din data de 05.03.2012, Curtea a reținut potrivit însemnărilor din încheierea de ședință de la acea dată, că intimatul P. P. a fost reprezentat prin avocat, iar acest reprezentant al său nu avea împuternicirea specială de a dispune în sensul renunțării constatată de instanța de apel.
Prin urmare, în mod greșit s-a luat act de o cerere de renunțare la judecată, cerere care, în funcție de poziția procesuală a părții și de modul în care a fost asigurată reprezentarea sa, era inexistentă.
Întrucât Curtea a primit această critică adusă soluției instanței de apel și temeinicia acesteia implică soluția de casare cu trimitere spre rejudecare a cauzei sub aspectul tuturor susținerilor invocate de părți în apel, Curtea a lăsat necercetate celelalte susțineri invocate pe calea memoriului de recurs de față.
Curtea a arătat însă că excepția lipsei calității procesuale pasive a Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară I. a primit o dezlegare corectă în fața instanței de apel în considerarea deciziei nr.72/15.10.2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție.
In rejudecarea apelului, prin încheierea din data 13.05.2013 pronunțată de Tribunalul București s-a dispus înaintarea dosarul spre soluționare Tribunalului I..
La data de 08.08.2013 dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului I..
Prin încheierea din data de 24.09.2013 a fost scoasă in dosar intimatul OCPI I., aceasta neavând calitate procesuală pasivă in cauză.
Prin decizia civilă nr. 246/A/12.11.2013 pronunțată de Tribunalul I., s-au respins ca neîntemeiate excepțiile inadmisibilității modificării cererii in apel si a tardivității modificării cererii inițiale, s-au respins ca neîntemeiate excepțiile tardivității plângerii împotriva încheierii de respingere nr._/19.06.2009, lipsei calității procesuale active si a lipsei interesului petentului, precum si a lipsei calității procesuale pasive a intimaților ., T. M. si F. T., s-a admis apelul formulat de apelanții T. M. si . împotriva sentinței civile nr.2222/23.09.2012, pronunțată de Judecătoria Cornetu în contradictoriu intimații P. P. si F. T., a fost anulată sentința apelata si evocând fondul: s-a admis cererea s-a anulat încheierea de respingere nr._/19.06.2009 data de OCPI I. in dosar nr._/11.05.2009, a fost obligat OCPI I. sa recepționeze documentația cadastrala cu nr._/2009 pentru lotul 2 in suprafața de 3489, s-a dispus rectificarea documentației cu număr cadastral 3856 pentru imobilul înscris in CF nr.4312 a localității Popești Leordeni conform planului parcelar, a fost omologat raportul de expertiza de expertiza topografica întocmit de expert A. I. și au fost obligați intimații in solidar la plata către petent a sumei de 6.004,30 lei reprezentând cheltuieli de judecata făcute in proces.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Asupra excepției inadmisibilității modificării cererii in apel si tardivității modificării cererii inițiale tribunalul le apreciază neîntemeiate, întrucât calificarea acțiunii este atributul instanței de judecata, iar faptul ca intimatul-petent a susținut prin motivele de recurs ca a introdus o acțiune in rectificare de carte funciara nu înseamnă o modificare a cererii introductive de instanța.
II. Asupra reluării judecații in fond, tribunalul a constatat:
Văzând dispozițiile art.315 alin.3 C.p.c. potrivit cărora dupa casare instanța de fond va judeca din nou, ținând seama de toate motivele invocate înaintea instanței a cărei hotărâre a fost casata, tribunalul reia cercetarea in fond a cauzei prin soluționarea excepțiilor invocate de intimați in fata primei instante.
III. Asupra excepțiile tardivității plângerii împotriva încheierii de respingere nr._/19.06.2009 data in dos nr._/11.05.2009, lipsei calității procesuale active si a lipsei interesului petentului, precum si a lipsei calității procesuale pasive a intimaților ., T. M. si F. T. tribunalul le apreciază ca fiind neîntemeiate si le va respinge in consecința pentru următoarele motive:
Petentul P. P. a investit instanța cu o acțiune având doua capete distincte: primul – anularea încheierii de respingere a cererii de intabulare si al doilea - rectificarea documentației cadastrale pentru imobilul cu NC 3856.
Sunt avute in vedere dispozitiile art.33 din Legea nr.7/1996 (forma in vigoare la data încheierii de respingere din 11.05.2009) si fata de aceste prevederi tribunalul constata ca solicitarea petentului nu era supusa unui termen. Pe de alta parte, motivul pentru care a fost respinsa cererea petentului de intabulare a dreptului de proprietate prin încheierea de carte funciara il constituie nerecepționarea documentației cadastrale datorita suprapunerii cu un alt imobil. Deci, solicitarea de anulare a încheierii de carte funciara este subsecventa si condiționata de soluția ce urmează a se pronunța pe capătul privind rectificarea documentatiei cadastrale pentru NC 3856. F. de aceste aspecte, precum si raportat la prevederile art.35 alin.1 din Legea nr.7/1996 (acțiunea în rectificare, sub rezerva prescripției dreptului material la acțiunea în fond, va fi imprescriptibilă) tribunalul respinge ca neîntemeiata exceptia tardivitatii formulării plangerii impotriva incheierii de carte funciara, nefiind incidente dispoz. art.50 din lege.
Cu privire la calitatea procesuala activa si interesul petentului P. P., se observa ca acesta este proprietarul terenului in suprafata totala de 6969 mp, din care si-a intabulat dreptul doar pentru o jumatate din suprafata, pentru restul nefiindu-i receptionata documentatia cadastrala datorita suprapunerii. Mai mult, din notele depuse de OCPI I. reiese ca petentului i-a fost anterior respinsa documentatia cadastrala pentru intregul teren din acelasi motiv, aspect ce l-a determinat sa-si lotizeze terenul pentru a putea intabula dreptul neafectat de suprapunere. Deci, nu numai ca are calitatea de proprietar, dar interesul petentului este determinat, legitim, personal, nascut si actual. Ca atare, sunt respinse ca neintemeiate exceptiile relative la petent.
In privința excepției lipsei calității procesuale pasive a intimaților ., T. M. si F. T., tribunalul apreciază ca toti justifica calitate procesuala pasiva întrucât, deși terenul cu NC 3856 este in prezent proprietatea societății comerciale, obiectul cauzei îi vizează si pe vânzătorii T. M. si F. T. întrucât pe numele lor fusese întocmita documentația cadastrala a cărei rectificare se solicita in prezenta cauză.
IV. Pe fondul cauzei, se retine ca prin încheierea nr._/11.05.2009 OCPI I. a respins cererea petentului P. P. de intabulare a dreptului de proprietate pentru suprafața de 3480 mp întrucât nu a fost recepționata documentația cadastrala.
Se mai retine din actele dosarului de carte funciara si a înscrisurilor administrate in cauza ca petentului i-a fost intabulat dreptul de proprietate pentru jumătate din imobilul deținut, iar pentru cealaltă jumătate de 3480 mp s-a respins cererea întrucât exista o suprapunere virtuala cu un alt imobil ce avea NC 3856.
Din referatele întocmite de inspectorii de cadastru reiese ca nerecepționarea documentației cadastrale s-a datorat faptului ca terenul petentului se suprapune cu alt imobil ce are NC 3856. Tot in referate se menționează ca daca suprapunerea este virtuala, repoziționarea imobilului cu NC 3856 se poate face de către inspectorul de cadastru daca persoanele autorizate (ce întocmesc documentația cadastrala) efectuează măsurători topografice, poze la teren din care sa reiasă ca pe . nu exista construcții sau investiții, sens in care autorizatul va întocmi un referat (f.17).
Se mai retine ca imobilul proprietatea petentului are o suprafața totala de 6969 mp, ca datorita suprapunerii a fost împărțit in doua loturi, primul de 3480 mp are NC 6398 având deschisa CF_ a localit Popesti Leordeni, iar pentru al doilea lot de 3489 mp, s-a respins documentația cadastrala nr._/2009 datorita suprapunerii cu NC 3856.
Conform expertizei tehnice judiciare in specialitatea topografie, întocmită de expert tehnic judiciar topografie, cadastru si geodezie A. I., suprapunerea NC 3856 care a aparținut inițial paratilor T. M. si F. T., ulterior înstrăinata către ., cu restul proprietății petentului exista pe suprafața delimitata 6,7,3,4,6 întrucât documentația cadastrala întocmita pentru NC 3856 nu respecta planul parcelar al tarlalei 51/5 (f.179-183).
Tribunalul retine din cuprinsul înscrisurilor depuse in apel ca prin sentința civila nr.1972/17.05.2011 pronunțata de Tribunalul București – secția a IX-a contencios administrativ si fiscal(ramasa irevocabila prin respingerea recursului), Orașul Popesti-Leordeni si Primarul acestuia au fost obligați sa emită către . autorizație de construire pentru împrejmuire gard zidit, cabina pompa de apa, nisa electrica edificate pe terenul aflat in T51/5-P56. In baza respectivei hotărâri a fost emisa autorizația nr.174/22.05.2012 menționata in procesul verbal de receptie la terminarea lucrarilor nr.11 din 29.01.2013 (f.22-24 dos apel TI).
In drept se au in vedere dispozitiile art.26 lit.f si art. 19 din Ordinul nr.634/2006 si tribunalul apreciază ca fiind întemeiate solicitările petentulu,i întrucât din coroborarea probelor administrate reiese ca se impune rectificarea documentației cadastrale pentru imobilul cu NC 3856 in conformitate cu planul parcelar (anexele la expertiza), iar urmare a înlăturării suprapunerii virtuale nu mai subzista niciun motiv pentru nerecepționarea documentației cadastrale cu nr._/2009 întocmita de petent pentru cel de-al doilea lot al său in vederea intabulării dreptului de proprietate pentru suprafața de 3489 mp.
Impotriva acestei ultime decizii s-au declarat, in termen legal, prezentele cereri de recurs de catre T. M. si de catre ..
Recursul declarat de T. M. nu a fost motivat, situatie in care Curtea a invocat exceptia nulitatii recursului.
Prin recursul declarat de . s-au invocat, in esenta, urmatoarele critici:
Încălcarea normelor procedurale - art. 304 pct. 5 C.
a) Conform jurisprudentei constante a CEDO, incertitudinea jurisprudentiala este de natura a reduce încrederea justitiabililor in justiție si contravine principiului securității raporturilor juridice ca element esențial al preeminentei dreptului.
Noțiunea de proces echitabil presupune ca dezlegările irevocabile date problemelor de drept in litigii anterioare, au caracter obligatoriu in litigiile ulterioare, deoarece s-ar încalcă principiul securității raporturilor juridice, cu consecința generării incertitudinii jurisprudențiale si a reducerii încrederii justițiabililor in sistemul judiciar.
Astfel, in cauza apelul a fost admis prin decizia civilă nr. 36A/16.01.2012 care a dispus anularea sentinței civile apelate prin constatarea încălcării unor drepturi procesuale la judecata la fond si nelegalitatea unor probe, cu referința exact la raportul de expertiza efectuat, iar continuarea judecații a avut loc prin o rejudecarea in fond. In cauza s-a formulat recurs doar decizia civilă nr. 240A/12.03.2012, iar instanța de recurs ce a dispus casarea s-a pronunțata doar in aceste limite, fiind evident ca continuarea judecații a avut loc prin rejudecarea pe fond a cauzei cu luarea in considerare a tuturor criticilor din cererea de apel (așa cum de altfel este si dispoziția de anulare a sentinței Judecătoriei Cornetu).
Încălcând acest principiu, prin decizia recurata observam ca instanța a dispus "admite apelul (...)" ceea ce releva ca instanța a soluționat apelul încă o dată si a dispus prin încălcarea puterii de lucru judecat.
b) Instanța nu a respectat dispozițiile art. 315 C.proc.civ. si nu a răspuns criticilor formulate prin apel de către T. M. si S.C. C. T. S.R.L., deși instanța de recurs prin decizia de casare si însăși dispozițiile art. 315 prevăd ca in rejudecare sa se tina seama de toate motivele invocate înaintea instanței a cărei hotărâre a fost casata.
Or, printre motivele invocate au stat si cele privind nelegalitatea administrării probei cu expertiza (ceea ce s-a si constatat cu putere de lucru judecat prin decizia civilă nr. 36A/16.01.2012) precum si încălcarea unor principii simple si clare: principiul contradictorialității, al oralității, al dreptului la apărare, invocându-se ca am fost lipsiți de posibilitatea de a formula obiecțiuni la raportul de expertiza (de altel, încuviințata ilegal si conținând mențiuni nereale, false) prin pronunțarea de către Judecătoria Cornetu, înainte de a se lua la cunoștința de raportul de expertiza, fără a se da cuvântul pe fond, precum si multe altele, așa cum rezulta din cererea de apel.
Daca instanța - Tribunalul I. - s-a constituit ca instanța de apel, rejudecând apelul, deși in cauza exista decizia civilă nr. 36A/16.01.2012 nerecurată, ce dispuse deja anularea sentinței de fond si continuarea judecații in fond, atunci trebuia sa răspundă criticilor din cererea de apel, însă nu exista nicio asemenea critica, omițându-se total criticile formulate de către subscrisa si T. M..
c) încălcarea principiului non reformatio in pejus.
Daca apreciem in cauza s-a dispus o rejudecare a apelului, observam ca cei care au formulat apel sunt T. M. si s.c. C. T. SRL. Instanța a cărei decizie este recurata s-a constituit ca instanța de apel si s-a pronunțat ca atare, dispunând in propria cale de atac a apelanților, o soluție mai defavorabila acestora încălcând astfel dispozițiile art. 296 C.proc.civ.
d)încălcarea dreptului la apărare.
Așa cum s-a arătat prin motivele de apel si așa cum s-a si reținut prin decizia civilă nr. 36A/16.01.2012 expertiza tehnica a fost administrata ilegal prin încălcările procedurala așa cum sunt ele arătate in motivele de apel, astfel ca omologarea unui raport de expertiza si luarea in considerare a unor anexe la expertiza inexistente la data înscrierii in CF a dreptului nostru, la data efectuării PUZ si la data achiziționării de către subscrisa a terenului, fata de care in mod evident avea obiecțiuni, avea apărări, exista înscrisuri contrare mențiunilor din acest raport si care de la bun început a fost efectuat nelegal, au pus-o pe recurenta in situația imposibilității de apărare, fapt de natura a reliefa încălcarea unui asemenea drept si procedural cu sancțiunea nulității si a vătămării evidente.
II. Motivul prevăzut de art. 304 pct. 6 C.proc.civ.
a) Instanța a cărei decizie este recurata nu s-a pronunțat pe excepția inadmisibilității acțiunii in rectificarea de carte funciara.
F. de cererea precizatoare a petentului-intimat care a menționat ca înțelege sa formuleze o cerere in rectificare de carte funciara sau chiar si de "calificarea acțiunii care este atributul instanței de judecata" (mențiunea din pct. l a considerentelor instanței), s-a invocat excepția de inadmisibilitate a cererii de rectificare de carte funciara. Separat s-a invocat si excepția inadmisibilității modificării in apel si tardivitatea modificării in acel moment procesual a acțiunii introductive. Instanța de apel s-a pronunțat doar pe inadmisibilitatea modificării cererii in apel si tardivitate, omițând să se pronunțe pe inadmisibilitatea cererii de rectificare de carte funciara, măsura de natură a încalca drepturile procedurale cu sancțiunea nulității. Astfel, s-a invocat faptul ca o cerere de rectificare de carte funciara este inadmisibila daca nu este grefata pe o acțiune de drept comun, însăși, înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că prin acțiunea în rectificarea înscrierilor în Cartea Funciară se poate cere îndreptarea sau suprimarea unor înscrieri necorespunzătoare făcute în cuprinsul acesteia, pentru a pune de acord starea tabulară cu situația juridică reală a imobilului, această acțiune având un caracter subsidiar, fiind grefată pe o altă acțiune având ca obiect constatarea nulității sau anularea unui act, simulația sau rezoluțiunea acestuia, în speță, înalta Curte a reținut că este inadmisibilă acțiunea în rectificarea mențiunilor din cartea funciară în sensul radierii dreptului de proprietate al proprietarului tabular, în condițiile în care titlul în baza căruia s-a înscris dreptul de proprietate nu a fost desființat printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, cu precizarea că aspectele vizând valabilitatea sau lipsa de valabilitate a titlului, buna sau reaua credință nu pot fi examinate în cadrul unei acțiuni în rectificare de carte funciară. (Decizia nr. 3583 din 10 septembrie 2013 pronunțată în recurs de Secția l civilă a înaltei Curți de Casație și Justiție având ca obiect rectificare CF). Aici trebuie menționat ca . a achiziționat un teren situat in intravilan având dimensiunile, poziția si limitele de carte funciara așa cum rezulta din PUZ (planul urbanistic zonal) existent înaintea de cumpărare, iar acest drept de proprietate achiziționat de subscrisa nu poate face obiectul unei anulari, modificări, ciuntiri in lipsa existentei unui asemenea acțiuni de drept comun, ceea ce in cauza nu exista.
Din definiția dată unei acțiuni în rectificare de carte funciară, conform art.33 din Legea nr.7/1996, rezultă că aceasta este operațiunea de carte funciară prin care se realizează radierea, îndreptarea sau menținerea înscrierii oricărei operațiuni care afectează esența dreptului ce poartă asupra unui imobil și face obiectul unei înscrieri în cartea funciară. Esența operațiunii privind rectificarea este aceea de a se corecta starea tabulară atunci când s-au efectuat greșeli materiale la momentul înscrierilor efectuate, ceea ce in cauza nu exista. Prin acest tip de acțiune civilă nu se poate solicita instanței de judecată să dispună radierea înscrierii în CF a terenului S.C. C. T. S.R.L. care are exact limitele de proprietate înscrise in CF, in baza unui PUZ încheiat si aprobat anterior achiziționării de către S.C. C. T. S.R.L. iar regimul juridic al terenului deținut de subscrisa a fost de la bun început de teren intravilan (spre deosebire de al petentului care este extravilan), iar achiziționarea terenului de către recurenta s-a făcut tocmai in limitele, poziția si dimensiunea înscrisa in CF.
Existența unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile prin care să se fi constatat, în prealabil, nulitatea înscrierii în cartea funciară a dreptului de proprietate a S.C. C. T. S.R.L. sau eventual a lui T. M. si F. T. este o cerință necesară si obligatorie pentru a se putea admite o acțiune în rectificare, așa cum a fost ea formulată. Admisibilitatea unei acțiuni în rectificare de carte funciară este condiționată de anularea actului care a stat la baza încheierii, în speță titlul de proprietate si documentația cadastrala a intimaților-recurenți, prin care s-a intabulat dreptul de proprietate în favoarea acestora si ulterior, prin cumpărare, in favoarea S.C. C. T. S.R.L., iar o astfel de cerere nu s-a formulat. Nu este îndeplinită niciuna din condițiile pentru care legea permite rectificarea înscrierilor și anume: nevalabilitatea titlului, greșita calificare a dreptului sau lipsa condițiilor de existență ale dreptului înscris sau încetarea efectelor actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea.
e) Instanța nu s-a pronunțata asupra excepției lipsei de interes a S.C. C. T. S.R.L în promovarea apelului, excepție invocata de către intimatul-petent si soluționata in primul ciclu procesual prin admiterea acesteia.
Petentul-intimat a ridicat in primul ciclu procesual in apel excepția lipsei de interes a S.C. C. T. in promovarea apelului, excepție care a si fost admisa la termenul din 14.11.2011, după care s-a pronunțat decizia civilă nr. 36A/16.01.2012 nerecurata. Daca instanța a dispus o rejudecare a apelului, atunci trebuia sa se pronunțe si pe aceasta excepție, ceea ce însă nu a mai făcut, cu atât mai mult cu cat la fond - Judecătoria Cornetu, s-a invocat si admis excepția lipsei calității procesual pasive a S.C. C. T. S.R.L.
III. Motivul prevăzut de art. 304 pct. 7 C.proc.civ.
a. 1) Motivarea hotărârii cuprinde motive contradictorii si străine de natura cauzei. Instanța de apel in soluționarea excepției tardivității, emite următorul considerent: "petentul P. P. a investit instanța cu o acțiune având doua capete distincte: primul - anularea încheierii de respingere a cererii de intabulare si al doilea - rectificarea documentației cadastrale pentru imobilul NC 3856. " si ca in virtutea prevederilor art. 33 din Legea nr. 7/1996 "tribunalul constata ca solicitarea petentului nu era supusa unui termen". In continuare, instanța emite considerentul ca: "solicitarea de anulare a "încheierii de CF este subsecventa si condiționata de soluția ce urmează a se pronunța pe capătul privind rectificarea documentației cadastrale pentru NC 3856. F. de aceste aspecte, precum si raportat la prevederile art. 35 alin. l (...) tribunalul a respins ca neîntemeiata excepția tardivității (...), nefiind incidente dispozițiile art. 50 din lege"
Or, in situația in care instanța menționează inițial ca avem doua capete distincte, excepția tardivității privind evident capătul privind plângerea împotriva încheierii de CF, exista o contradicție intre reținerea existentei unui asemenea capăt de cerere (supus dispozițiilor art. 50 din Legea nr. 7/1996 ) si mențiunea ulterioara ca nu sunt incidente dispozițiile art. 50.
Mai mult, considerentul ulterior ca avem un capăt subsecvent si condiționat (chiar dacă considerentele instanței doresc sa arate o accesorialitate contrar susținerii anteriore a existentei unor capete distincte de cerere) nu reprezintă o calificare corecta.
Este evident ca existenta unui capăt de cerere care nu ar fi tardiv (s.n. cererea de rectificare CF - așa cum prezintă instanța inferioara) nu exclude tardivitatea celuilalt (plângerea împotriva încheierii de CF), reprezentând si o aplicare greșita a legii si o hotărâre lipsita de temei, chestiune care va fi tratata mai jos.
a.2.) În considerentele privind fondul, deși instanța menționează faptul ca pe terenul aparținând S.C. C. T. S.R.L. s-au edificat construcții, menționând dispozițiile art. 26 lit. f) si g) din Ordinul nr. 634/2006 [("f) in situația in care pe imobilul respectiv nu exista construcții (•••)"; (g) In situația in care (...) exista construcții, atunci coordonatele nu pot fi modificate fără acordul proprietarului"] dispune modificarea documentației cadastrale a S.C. C. T. S.R.L. .
Intre considerentele exista o contradicție evidenta, instanța prezentând motive contradictorii din unele rezultând ca acțiunea este neîntemeiata iar din altele ca este temeinica.
b) Instanța nu răspunde motivelor de critica din apel
Așa cum s-a arătat si prin decizia de casare, instanța in rejudecare era obligata sa analizeze toate criticile formulate prin apelurile lui T. M. si S.C. C. T. S.R.L., fapt inexistent in soluția pronunțata. Or, conform art. 315 C.proc.civ. instanța in rejudecare era obligata sa analizeze criticile formulate prin apel, ce priveau atât încălcările procedurale evidente cat si nelegalitatea unor dispoziții si a administrării unor probe, in special expertiza tehnica efectuata la Judecătoria Cornetu (s.n. efectuata in aceeași nota de ilegalitate ca si soluția instanței)
IV. Motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă
Aplicarea greșita a legii in soluționarea excepției tardivității plângerii împotriva încheierii de carte funciara
In cererea având un asemenea obiect sunt aplicabile dispozițiile art. 50 din Legea nr. 7/1996, care prevăd un termen de 15 zile in care trebuie formulata plângerea. Acest termen a fost lăsat sa treacă de către petent, astfel ca plângerea este tardiv formulata. De altfel, se poate observa ca pentru a încerca acoperirea acestei tardivități, petentul a formulat mai multe cereri ce au primit toate aceleași răspuns de respingere, astfel ca pe una dintre ele a înțeles sa le atace in instanța.
b) Lipsa de temei legal al analizei cererii privind rectificarea de carte funciara
Deși instanța menționează existenta unor construcții edificate legal de către subscrisa pe terenul in cauza, pe care le si enumera, precum si inadmisibilitatea legala de a se dispune o asemenea rectificare la situația de fapt, prin mențiunea prevederilor art. 26 lit. f) si g) din Ordinul nr. 634/2006, cu toate acestea dispune o măsura contrara acestor dispoziții. Mai mult, exista lipsa de temei asupra soluționării excepției tardivității, prin modul in care este redactata hotărârea, așa cum a prezentat mai sus, nu se poate determina daca legea a fost sau nu corect aplicabila.
c) Așa cum s-a arătat in motivarea apelurilor, așa cum s-a constatat prin decizia civilă nerecurată de admitere a apelurilor nr. 36A/16.01.2012 pronunțata de Tribunalul București, proba cu expertiza tehnica a fost administrata ilegal, măsura dispusa de instanța de fond: (i) atâta prin revenirea unilaterala, nelegala si netemeinica, asupra măsurii decăderii, (ii) cat si prin încălcarea dreptului la apărare, prin faptul ca nu s-a dat posibilitatea pârtilor de a-si exprima punctul de vedere asupra expertizei lipsind părțile de posibilitatea de a formula cererii, obiecțiuni, etc., au fost efectuate prin încălcarea minimelor drepturi procesuale ale noastre, fiind efectuata nelegal.
Odată cu admiterea apelurilor si dispunerea rejudecării pe fond, odată cu admiterea recursului, casarea si dispunerea rejudecării cauzei prin analiza motivelor de apel invocate si a susținerilor din recurs, probatoriul administrat ilegal la Judecătoria Cornetu (s.n. prin mijlocirea judecătoarei care doar la câteva zile după aceea a fost arestata pentru fapte de corupție, ulterior exclusa din magistratura si condamnata cu executarea in prima instanța si ne oprim doar aici cu mențiunile extrajudiciare) nu poate sta la baza unei soluții judecătorești si nu poate fi omologat in mod legal.
Având, in vedere ca la baza dispozițiilor instanței inferioare si considerentele sale sunt bazate acest raport de expertiza ilegal administrat si, mai important, fără corespondent in realitatea faptica si juridica a terenurilor, singura măsura viabila nu poate fi decât admiterea recursului. Tot aici urmează a observa ca in rejudecarea in fond, petentul nu a înțeles să administreze alte probe decât înscrisurile, nesolicitând administrarea unor alte probe, iar din analiza înscrisurilor nu rezulta temeinicia cererii, cu atât mai mult cu cat nici nu ar avea cum întrucât, în realitate, nu exista o suprapunere a terenurilor existând o confuzie si o inducere in eroare voita pentru a se crea o aparenta falsa, prin modificarea ilegala a unor aspecte de natura penala ce sunt reliefate din înscrisurile de la dosar dar care comporta o analiza amănunțita a raportului de expertiza efectuat si a înscrisurilor care stau la baza acestuia, fapt care excede acestei cai de atac a recursului.
d) Deși se retine o situație de fapt total greșita (ce scapă unei analize in prezenta cale de atac), observam ca instanța a cărei hotărâre este recurata a dispus o rectificare de carte funciara nerespectând dispozițiile art. 36 din Legea nr. 7/1996. Astfel, acțiunea in rectificare este grefata pe o acțiune de fond (s.n. inexistenta) prevăzându-se patru cazuri de exercitare a acțiunii in rectificare menționându-se că orice persoana interesata poate cere rectificarea înscrierilor de carte funciara daca printr-o hotărâre judecătoreasca definitiva si irevocabila se constata unul din cele patru cazuri prevăzute de lege.
In speța, decizia recurata este si lipsita de temei legal si se face o aplicare greșita a legii (daca apreciem ca s-a aplicat legea) atâta timp cat instanța confunda existenta prin însăși hotărârea sa a îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege in situata in care nu ne regăsim in niciunul dintre aceste cazuri iar cererea de rectificare are doua inadmisibilități:
1) Nu exista o cerere pe care este grefata cererea de rectificare;
2) Pe terenul in cauza recurenta a edificat legal mai multe construcții, legea prevăzând expres inadmisibilitatea unei asemenea rectificări in fata acestei situații de fapt.
Solutionand recursurile formulate, Curtea a constatat urmatoarele:
Solutionand recursul formulat de T. M., cu prioritate prin prisma exceptiei peremptorii si absolute a nulitatii, Curtea a constatat ca aceasta exceptie este intemeiata si in baza art. 306 C.pr.civ. a constatat nulitatea recursului formulat, pentru urmatoarele motive:
Conform art. 302 indice 1 C.pr.civ. cererea de recurs va cuprinde, printre altele, motivele de nelegalitate pe care se intemeiaza recursul si dezvoltarea lor, sau, dupa caz, mentiunea ca acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat. Iar conform art. 303 C.pr.civ. recursul se va motiva prin insasi cererea de recurs sau inauntrul termenului de recurs, sanctiunea legala pentru nemotivarea recursului in termenul legal fiind cea prevazuta de art. 306 alin. 1 C.pr.civ., anume a nulitatii recursului.
In cauza, recurenta T. M. a depus in termenul legal declaratia de recurs, insa in cuprinsul acesteia nu a dezvoltat niciun fel de critica de nelegalitate, dupa cum nu a depus nici un memoriu separat prin care sa invoce si sa dezvolte astfel de critici.
In ce priveste imprejurarea invocata la termenul de azi de catre . in sensul ca decizia recurata nu s-ar fi comunicat recurentei T. M., Curtea constata inainte de toate ca o asemenea aparare putea fi formulata de catre T. M., iar nu de catre o alta parte, iar pe de alta parte constata oricum incorecta aceasta sustinere, comunicarea deciziei recurate facandu-se catre recurenta T. M. cu respectarea legii, la domiciliul sau.
F. de aceasta, în baza art. 312 raportat la art. 306 alin. 1 Cod procedură civilă, va fi constatat nul recursul declarat de catre T. M..
Solutionand recursul declarat de ., Curtea a constatat urmatoarele:
Este fondata critica de incalcare a dispozitiilor art. 315 C.pr.civ. si a dispozitiilor referitoare la autoritatea de lucru judecat, in sensul celor ce urmeaza:
Astfel cum s-a expus mai sus, in fata primei instantei, la termenul din data de 24.06.2010 a fost admisa exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a S.C. C. T. S.R.L. si s-a dispus ”scoaterea din cauza” a acestei parate ( f. 164 dosar fond ).
Prin decizia intermediara data in judecata apelului in primul ciclu procesual nr. 36 A/ 2012 s-a anulat sentinta nr. 2222/ 2010 pronuntata de Judecatoria Cornetu si s-a retinut cauza pentru rejudecare in fond.
Motivele care au justificat aceasta solutie au fost urmatoarele: gresit s-a revenit asupra decaderii din proba cu expertiza si instanta s-a pronuntat asupra fondului cererii, fara sa acorde cuvantul partilor asupra fondului, ci doar asupra exceptiilor.
Se constata asadar ca motivele de anulare erau circumscrise doar la incheierea din data de 24.06.2010 si cu privire la aceasta doar cu privire la masura revenirii asupra decaderii din proba cu expertiza, precum si cu privire la sentinta.
Se constata de catre Curte ca solutia data de prima instanta asupra exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a . prin incheierea din 24.06.2010 nu fusese atacata in acel apel si prin decizia intermediara din apel nu s-a rediscutat aceasta solutie.
Or, plecand de la principiile consacrate in art. 106 si urm. C.pr.civ., aceasta solutie data prin decizia intermediara din apel implica reluarea judecatii de la actele constatate nule, fara sa se poata lua in discutie solutia asupra exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a ., aceasta avand in vedere si dispozitiile art. 295 C.pr.civ. conform carora judecata in apel se face in limitele cererii de apel.
In recursul judecat in primul ciclu procesual a facut obiectul recursului exclusiv decizia data in apel in rejudecarea cauzei, deci decizia civila nr. 240 A/ 2012, iar nu si decizia intermediara de admitere a apelului nr. 36 A/ 2012.
Asa fiind, dupa ce in recurs s-a casat decizia civila nr. 240 A/ 2012, in al doilea ciclu procesual judecata in apel trebuia sa poarte exclusiv asupra rejudecarii in fond dupa anularea sentintei cu retinere.
NU se mai punea in discutie admiterea apelurilor ( apelului comun al paratei T. M. si .), acesta fiind deja admis prin decizia intermediara nr. 36 A/ 2012, ramasa irevocabila prin nerecurare, intrata in autoritate de lucru judecat.
Or, prin decizia recurata la acest moment tribunalul a reluat judecata cu depasirea limitelor astfel fixate, a admis din nou apelul, a anulat inca o data sentinta si s-a pronuntat asupra unei exceptii pe care nu o mai putea rediscuta, anume exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei societate comerciala .
Asa cum s-a aratat deja mai sus, exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei societate comerciala fusese solutionata prin incheiera din 24.06.2010 a Judecatoriei Cornetu, iar apelul impotriva acesteia si a sentintei a fost admis doar pentru cele doua motive mentionate mai sus, care vizau cu totul alte aspecte, anume revenirea asupra decaderii din proba cu expertiza si neacordarea cuvantului pe fond. Nu se criticase in apel aceasta solutie data exceptiei si tribunalul nu a repus-o in discutie, aceasta solutie intrand in autoritate de lucru judecat.
Atata timp cat acestea au fost limitele in care s-a anulat judecata desfasurata in prima instanta, in rejudecare de catre instanta de apel nu mai puteau fi rediscutate alte aspecte decat cele strans legate de acestea si in cadrul procesual rezultat in urma admiterii exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a societatii comerciale, intrucat motivele de nulitate gasite de tribunal prin decizia intermediara atrageau reluarea judecatii de la acele acte facute cu neobservarea formelor legale si declarate nevalabile de catre tribunal, aspectele intrate in autoritate de lucru judecat ramanand in afara oricarei discutii ( indiferent de corectitudinea sau nu a solutiei ).
Este adevarat ca in decizia intermediara se face referire in considerente la faptul ca in rejudecare instanta se va pronunta asupra exceptiilor si fondului ( daca se impune ), dar aceasta fraza nu poate fi si nu trebuie interpretata decat in acord cu insasi solutia data si cu legea, neputandu-i-se da semnificatia ca ar fi permis instantei in rejudecare sa mai puna in discutie si sa reanalizeze aspecte care intrasera deja, prin neapelare, in autoritate de lucru judecat.
Este, de asemenea, adevarat ca in apelul formulat se formulasera si alte critici, referitoare la modul de solutionare a exceptiilor ridicate de parati fata de actiunea reclamantului ( privind renuntarea la judecata fata de paratii persoane fizice, privind exceptia tardivitatii plangerii, exceptiile lipsei calitatii procesuale active si lipsei de interes a reclamantului, lipsa calitatii procesuale a OCPI si a paratilor persoane fizice).
Curtea constata ca aceste critici trebuiau solutionate de tribunal la momentul pronuntarii asupra apelului ( in sensul admiterii sau respingerii ), deci la momentul pronuntarii deciziei intermediare, caci fusese investita cu ele si ele functionau dirimant fata de fond, or decizia intermediara a vizat chestiuni de fond ( fondul cererii reclamantului nu s-ar mai fi impus a fi rejudecat daca nu se depaseau exceptiile ).
Tribunalul nu a procedat insa asa, antamand criticile care vizau fondul cauzei ( proba cu expertiza viza fondul si incalcarea dreptului la aparare prin neacordarea cuvantului viza tot fondul cauzei, caci era vorba de neacordarea cuvantului pe fond ), fara a se pronunta asupra criticilor care vizau exceptiile (si care erau peremptorii ) si a mentionat la sfarsitul considerentelor ca instanta in rejudecare va lua in analiza aceste critici referitoare la exceptii.
Aceste aspecte sunt doar observate de catre Curte, pentru a avea intelegerea deplina a cauzei, insa cert este, constata Curtea, ca atata timp cat in recurs, in primul ciclu procesual, a facut obiectul recursului doar decizia data in rejudecare in apel ( nr. 240 A/ 2012 ), iar nu si decizia intermediara de admitere a apelului, nu mai poate fi repusa in discutie la acest moment nelegalitatea sau nulitatea vreunei masuri anterioare acestei decizii intermediare si care nu a facut obiectul apelului astfel admis prin aceasta decizie.
In concluzie, nu mai poate fi repusa in discutie exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei societatii comerciale, admisa de prima instanta printr-o incheiere neatacata cu apel ( de altfel, Curtea constata ca aceasta incheiere nu este semnata de catre P., dar, repetam, la acest moment nu mai poate fi repusa in discutie vreo nulitate anterioara deciziei intermediare nr. 36 A/ 2012, dupa cum nu mai poate fi repusa in discutie nici solutia data prin decizia nr. 36 A/ 2012 ).
Curtea observa inca un aspect in cauza, anume ca decizia nr. 36 A/ 2012 dispune ”admiterea apelului” declarat de T. M. si ., dupa ce prin incheierea din data de 14.11.2011 ( f. 38 dosar apel primul ciclu procesual ) fusese admisa exceptia lipsei interesului societatii comerciale in a declara apelul.
Asa cum am aratat insa deja, decizia civila nr. 36 A/ 2012 a ramas irevocabila ca atare, nemapitutandu-se pune in discutie aceasta inadvertenta.
Se pune problema de a determina caruia din aceste doua acte ale instantei trebuie sa i se dea relevanta, in conditiile in care in mod evident ele sunt contradictorii ( admiterea exceptiei lipsei interesului ar fi atras respingerea apelului ., iar nu admiterea ).
Si de data aceasta, Curtea a dat prevalenta principiului respectarii lucrului judecat, ceea ce in acest context conduce la concluzia ca decizia nr. 36 A/ 2012, ramasa irevocabila, trebuie considerata ca, admitand in final totusi apelul declarat de ., a constituit o revenire a instantei asupra exceptiei lipsei interesului.
Asadar, decizia intermediara nr. 36 A/ 2012 trebuie luata ca atare, irevocabila cum este, si solutia sa de admitere a apelului . se impune cu autoritate de lucru judecat.
Mai departe, trebuie determinat in ce limite trebuia avut loc rejudecata in fond de catre tribunal, dupa decizia intermediara nr. 36 A/ 2012.
Rejudecata in fond semnifica rejudecata cererii de chemare a reclamantului.
Se pune problema daca aceasta rejudecare in fond mai putea avea loc in integralitatea ei, adica in cadrul procesual subiectiv complet, sau doar in ce priveste cererea reclamantului in contradictoriu cu paratii persoane fizice si OCPI, cu excluderea societatii comerciale, fata de care ramasase irevocabila solutia de admitere a exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive.
Curtea, fata de cele deja expuse mai sus, nu a putut constata decat ca aceasta rejudecare mai putea avea loc decat in limitele cererii reclamantului fata de persoanele fizice si OCPI, in ce priveste cererea reclamantului fata de . impunandu-se respingerea cererii, pentru lipsa calitatii procesuale pasive deja constatata irevocabil.
Or, Curtea constata ca decizia recurata nr. 246 A/ 2013 nu a respectat aceste limite, in felul urmator:
Inainte de toate, tribunalul a mai admis inca o data apelul si a mai anulat inca o data sentinta fondului, solutie care era deja irevocabila prin decizia nr. 36 A/ 2012.
Mai departe, rejudecand, tribunalul a intervenit si asupra unor elemente care intrasera in autoritatea de lucru judecat, conform celor mentionate mai sus, anume exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei societate comerciala.
Curtea a constatat ca in incheierea de dezbateri se mentioneaza ca reclamantul ar fi reiterat exceptia, insa Curtea a constatat ca oricum solutia data acestei exceptii ramanea castigata cauzei, ori de cate ori ar fi fost invocata de catre parte ( evident, in masura neschimbarii situatiei de fapt si de drept avuta in vedere anterior ).
Iar in final, prin aceasta decizie recurata la acest moment, tribunalul dispune ca admite cererea reclamantului, fara nicio circumstantiere referitor la paratii impotriva carora o admite, ceea ce semnifica faptul ca o admite si impotriva paratului ., aceasta in pofida irevocabilitatii solutiei de admitere a exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a acestei parate.
In privinta celorlalte exceptii, a caror solutionare ar fi trebuit facuta prin decizia intermediara, Curtea constata ca in mod corect s-a pronuntat tribunalul in rejudecare, caci ramasasera netransate ( fusesera invocate prin cererea de apel, dar nu fusesera transate ). Este vorba de criticile din apel privind exceptia tardivitatii plangerii, exceptiile lipsei calitatii procesuale active si lipsei de interes a reclamantului, lipsa calitatii procesuale a OCPI si paratilor persoane fizice. Aceste exceptii trebuiau insa solutionate exclusiv in contradictoriu cu paratii persoane fizice ( si OCPI ), nu si in contradictoriu cu ., pentru ca o data admisa exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a acestei parate, in contradictoriu cu ea orice analiza, chiar si pe alte exceptii peremptorii, era impiedicata.
In final, Curtea a constatat ca tribunalul, in rejudecarea cauzei in fond in acest al doilea ciclu procesual, se opreste asupra aceleiasi solutii data in primul ciclu procesual, care se intemeiaza pe expertiza efectuata in fata primei instante de expertul A. I..
Or, asupra legalitatii administrarii acestei probe, dupa ce prima instanta revenise asupra masurii decaderii din proba cu expertiza, se pronuntase deja decizia intermediara din apel nr. 36 A/ 2012.
Astfel, odata ce prin aceasta decizie s-a transat ca nu se mai putea reveni asupra probei cu expertiza si ca masura revenirii a fost dispusa cu incalcarea dreptului la aparare, fara sa fie pusa in discutia contradictorie a partilor, Curtea a constatat ca in rejudecare in al doilea ciclu procesual se pronunta solutia in baza aceleiasi expertize, fara sa se puna in discutie legalitatea administrarii acesteia.
Referitor la criticile dezvoltate prin prezentul recurs in conditiile art. 304 pct. 7 C.p.civ. ( contradictorialitate motivelor retinute de tribunal in ce priveste exceptia tardivitatii si pe fondul cauzei, cele referitoare la neanalizarea motivelor de apel etc.), criticile referitoare la nepronuntarea instantei de apel asupra exceptiei inadmisibilitatii actiunii in rectificare de carte funciara pentru inexistenta unei actiuni de drept comun, dezvoltate de catre recurenta sub imperiul art. 304 pct. 6 C.pr.civ., criticile referitoare la aplicarea greșita a legii in soluționarea excepției tardivității plângerii împotriva încheierii de carte funciara, in solutionarea fondului, din perspectiva existentei unor constructii pe teren, precum si cu privire la expertiza administrata ilegal si din perspectiva art. 36 din Legea nr. 7/1996 ( critici dezvoltate in conditiile art. 304 pct. 9 C.p.civ. ), Curtea constata ca acestea, toate, sunt aparari fata de cererea reclamantului subsidiare lipsei calitatii procesuale pasive care a fost deja constatata in mod irevocabil in persoana recurentei.
Asadar, atata timp cat aceasta recurenta nu mai are calitate procesuala pasiva in cauza, iar acest aspect nu mai poate fi pus in discutie si este sub puterea de lucru judecat, recurenta nu mai poate formula aparari de asemenea natura impotriva cererii reclamantului, ci aceasta cerere este transata intre recurenta si reclamant din perspectiva lipsei calitatii procesuale pasive.
Este adevarat ca aceasta masura de respingere a cererii reclamantului in contradictoriu cu recurenta . pentru lipsa calitatii procesuale pasive apare la acest moment in contradictie cu faptul ca totusi acestei persoane juridice i s-a recunoscut de catre instante ulterior calitatea (si cum am dezvoltat mai sus, chiar si interesul ) sa formuleze cai de atac, de vreme ce caile sale de atac nu au fost respinse aprioric din perspectiva unei exceptii procesuale ( fie lipsa calitate procesuala, fie lipsa interes ).
Pe de alta parte, la acest moment, Curtea a mai putute regla aceste inadvertente in maniera completa, ci s-a considerat obligata sa respecte cu prioritate puterea lucrului judecat si dispozitiile art. 315 C.pr.civ., dispozitii cu efectul peremptoriu cel mai pronuntat, si sa recunoasca efectele deja produse masurilor judecatoresti luate pana la acest moment.
Prima din aceste masuri, care a ramas irevocabila, este admiterea exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a societatii recurente in cadrul cererii reclamantului, urmatoarea masura este faptul ca prin decizia nr. 36 A/ 2012 s-a admis si apelul acestei parti, dupa cum, la acest moment, deja recurenta ataca cu prezentul recurs o hotarare judecatoreasca prin care i s-a mai admis inca o data apelul si cererea reclamantului s-a judecat deja si in contradictoriu cu societatea recurenta ( repetam, cu ignorarea solutiei data la prima instanta asupra exceptiei lipsei calitatii sale procesuale pasive, dimpotriva, instanta pronuntandu-se inca o data asupra acestei exceptii ).
F. de acestea, devine evident ca la acest moment, in prezentul recurs, Curtea nu poate decat sa constatate ca . are calitatea procesuala activa sa declare prezentul recurs.
Mai departe insa, in respectarea acelorasi principii ale respectarii principiului puterii de lucru judecat, din perspectiva faptului ca s-a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a acestei parti, Curtea nu a putut decat sa constate imposibilitatea pentru aceasta persoana de a mai pune in discutie alte aparari fata de cererea reclamantului.
Aceste aparari pot fi analizate in rejudecarea fondului de catre instanta de apel ( rejudecare a fondului care are loc in urma deciziei intermediare nr. 36 A/ 2012 ) numai in cadrul raportului juridic dintre reclamant si paratii persoane fizice, in masura in care acestia le-au invocat si le mai mentin la momentul rejudecarii.
In ce priveste critica referitoare la incalcarea principiului neagravarii situatiei in propria cale de atac, critica pe care Curtea a analizat-o doar relativ la situatia recurentei societate comerciala, fara sa fie interesata de situatia apelantei T. M. ( criticile pot viza doar partea care le formuleaza, iar nu alte parti, iar T. M. nu a investit cu un recurs valabil ), Curtea a constatat ca este fondata, de vreme ce solutia preconizata in primul ciclu procesual fusese aceea de respingere a cererii reclamantului in contradictoriu cu . ( spunem ”preconizata”, pentru ca asa s-ar fi impus ulterior admiterii exceptie, dar niciodata nu a fost pronuntata ca atare de catre instante, ci a fost pur si simplu ignorata ), in vreme ce in acest al doilea ciclu procesual instanta admite cererea reclamantului, fara nicio circumstantiere cu privire la aceasta societate comerciala. Au fost astfel incalcate dispozitiile art. 296 teza a 2-a C.pr.civ..
In ce priveste critica de nepronuntare asupra exceptiei lipsei interesului . in promovarea apelului, Curtea a constatat ca decizia nr. 36 A/ 2012 dispune ”admiterea apelului”, apel care fusese declarat in comun de T. M. si ., dupa ce prin incheierea din data de 14.11.2011 ( f. 38 dosar apel primul ciclu procesual ) fusese admisa exceptia lipsei interesului societatii comerciale in a declara apelul.
Or, asa cum am aratat deja, aceasta masura de admitere a apelului comun, deci si al ., semnifica revenirea asupra exceptiei lipsei interesului in declararea apelului de catre aceasta, deci aceasta exceptie a fost solutionata in primul ciclu procesual, fara sa mai poata fi pusa in discutie in al doilea ciclu procesual. NU mai era cazul, asadar, al unei pronuntari de catre tribunal in al doilea ciclu procesual asupra exceptiei in discutie.
Pentru toate aceste motive, Curtea a constatat ca rejudecarea cauzei in fond, prin decizia recurata la acest moment nr. 246 A/ 2013 a Tribunalului I., a fost pronuntata cu incalcarea art. 315 C.pr.civ. si a limitelor rejudecarii, motiv de recurs prevazut de art. 304 pct. 5 C.pr.civ., care impune admiterea recursului, in conditiile art. 312 C.pr.civ., cu trimiterea cauzei la acelasi tribunal pentru rejudecarea cauzei in fond, dupa anularea sentintei primei instante prin decizia intermediara nr. 36 A/ 2012.
Cu prilejul rejudecarii vor fi avute in vedere cele deja transate pana la momentul solutiei de rejudecare, deci cele transate pana la decizia nr. 36 A/ 2012, cele transate prin decizia de casare nr. 179 / 2013 a C. si cele transate prin prezenta decizie de casare.
Se vor relua discutiile asupra exceptiilor ramase nesolutionate pana la acest moment, asa cum s-a aratat deja mai sus, insa aceste exceptii vor fi analizate numai in raporturile juridice dintre reclamant si paratii persoane fizice, in masura in care aceste persoane fizice le invoca inca.
In ce priveste lipsa calitatii procesuale a OCPI, aceasta a fost transata prin decizia de casare nr. 179/ 2013 a C., ca si chestiunea renuntarii la judecata fata de persoanele fizice ( in sensul ca nu opereaza ).
In mod deosebit, in rejudecare se va analiza exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor persoane fizice, Curtea observand ca masurile dispuse pe fondul cauzei de catre instante pana la acest moment privesc un teren care se afla in mod indubitabil la momentul judecatii cauzei in proprietatea ., iar nu a paratilor persoane fizice.
Astfel, solutia data pe fondul cauzei de catre instanta prin decizia recurata la acest moment a vizat rectificarea documentatiei cadastrale a terenului proprietatea ., instanta ( ca si in ciclul procesual anterior ) dispunand sa se faca aceasta rectificare, care implica repozitionarea terenului . pentru a permite reclamantului intocmirea propriei documentatii pe acel amplasament.
Aceste masuri au fost luate . din care .- proprietarul tabular asadar – fusese scoasa, ramanand insa parati persoanele fizice care au instrainat deja si care nu mai sunt proprietari la acest moment.
Or, toate aceste aspecte se cer a fi lamurite de data aceasta de catre instanta de trimitere cu prilejul rejudecarii care va avea loc de o maniera coerenta si legala, plecand desigur de la situatia existentei unor aspecte deja transate si care nu mai pot fi obiect al analizei la acest moment ( calitatea procesuala pasiva a ., irevocabilitatea deciziei nr. 36 A/ 2012 etc. ).
Este adevarat ca un asemenea proces legat de cartea funciara nu pune in discutie in mod direct fondul dreptului partilor. Nu mai putin insa, solutiile date pe fondul cauzei de catre instante pana la acest moment au vizat rectificarea documentatiei cadastrale a terenului proprietatea ., situatie in care Curtea nu poate sa nu observe ca aceste masuri au fost luate . in care nu s-a asigurat proprietarului tabular . posibilitatea de a isi apara interesele ( de vreme ce fusese „scoasa din cauza” urmare a admiterii exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive ).
Iarasi, Curtea nu poate sa nu observe ca aceste solutii au fost date in baza unei expertize care a fost efectuata in conditii de necontradictorialitate cu proprietarul terenului ., caci expertiza a fost efectuata in prima instanta dupa ce . fusese deja ”scoasa din cauza”.
Legat de acest aspect, Curtea constata ca prin recurs . s-a plans de incalcarea dreptului sau la aparare, prin pronuntarea solutiei recurate pe baza unei expertize efectuate in conditii de necontradictorialitate cu ea.
Curtea constata ca, . s-a efectuat ulterior admiterii exceptiei lipsei calitatii procesuale a acestei parate, fara participarea acestei parate si fara ca aceasta sa isi poata formula apararile aferente.
Aceasta solutie este aparent in concordanta cu cadrul procesual stabilit in cauza, caci daca aceasta societate comerciala nu era parte, nici nu era obligatorie ( si nici posibila ) respectarea contradictorialitatii fata de ea si respectarea dreptului sau la aparare.
Aceasta situatie reliefeaza ( inca o data ) necesitatea solutionarii cauzei cu maxima atentie, pentru a a nu se ajunge la pronuntarea unei solutii care sa vatame in mod direct o persoana care nu a avut posibilitatea sa isi apere interesele, dupa cum nici hotararea judecatoreasca care ar urma sa fie pronuntata in aceste conditii nu i-ar fi opozabila unei persoane care nu a fost parte la judecata in fond.
Pe rolul Tribunalului I. dosarul a fost înregistrat sub nr._ .
În apel cu prilejul rejudecării Tribunalul a pus în discuție excepțiile tardivității, lipsei calității procesuale active și interesului și asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâților persoane fizice.
Analizând apelului civil de față, Tribunalul constata următoarele:
Cu privire la excepția tardivității reține că petentul P. P. a investit instanța cu o acțiune având doua capete de cerere anularea încheierii de respingere a cererii de intabulare si al doilea și rectificarea documentației cadastrale pentru imobilul cu NC 3856.
Potrivit art.33 din Legea nr.7/1996 (forma in vigoare la data încheierii de respingere din 11.05.2009): „(1) În cazul în care cuprinsul cărții funciare nu corespunde, în privința înscrierii, cu situația juridică reală, se poate cere rectificarea sau, după caz, modificarea acesteia. (2) Prin rectificare se înțelege radierea, îndreptarea sau menționarea înscrierii oricărei operațiuni, susceptibilă a face obiectul unei înscrieri în cartea funciară. (3) Prin modificare se înțelege orice schimbare privitoare la aspecte tehnice ale imobilului, schimbare care nu afectează esența dreptului care poartă asupra acelui imobil. Modificarea nu se poate face decât la cererea titularului dreptului de proprietate. (4) Rectificarea înscrierilor în cartea funciară se poate face fie pe cale amiabilă, prin declarație autentică, fie în caz de litigiu, prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă. (5) Erorile materiale săvârșite cu prilejul înscrierilor în cartea funciară pot fi îndreptate la cerere sau din oficiu”.
Motivul pentru care a fost respinsa cererea petentului de intabulare a dreptului de proprietate prin încheierea de carte funciara il constituie tocmai nerecepționarea documentației cadastrale datorita suprapunerii cu un alt imobil. Deci, solicitarea de anulare a încheierii de carte funciara este subsecventa si condiționata de soluția ce urmează a se pronunța pe capătul privind rectificarea documentatiei cadastrale pentru NC 3856. F. de aceste aspecte, precum si raportat la prevederile art.35 alin.1 din Legea nr.7/1996 (acțiunea în rectificare, sub rezerva prescripției dreptului material la acțiunea în fond, va fi imprescriptibilă) tribunalul va respinge ca neîntemeiata exceptia tardivitatii formulării plangerii impotriva incheierii de carte funciara, nefiind incidente dispoz. art.50 din lege.
Cu privire la calitatea procesuala activa si interesul petentului P. P., constată ca acesta este proprietarul terenului in suprafata totala de 6969 mp, din care si-a intabulat dreptul doar pentru o jumatate din suprafata, pentru restul nefiindu-i receptionata documentatia cadastrala datorita existenței unei suprapunerii. De asemenea din înscrisuruile depuse la dosar reiese ca petentului i-a fost anterior respinsa documentatia cadastrala pentru intregul teren din acelasi motiv, aspect ce l-a determinat sa-si lotizeze terenul pentru a putea intabula dreptul neafectat de suprapunere. Deci, petentul are calitatea de proprietar al terenului pentru care solicită recepționarea documentației cadastrale, iar, pe cale de conecință, justifică un interes legitim, personal, nascut si actual. Ca atare, vor fi respinse ca neintemeiate exceptiile lipsei calității procesuale active și interesului.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților persoane fizice T. M. și F. T. reține că aceștia au vândut terenul în suprafață de 7690 mp ( cu care s-a identificat suprapunerea ce a determinat respingerea cererii de intabulare a dreptului de proprietate invocat de petent ) către S.C. C. T. SRL încă din anul 2008. astfel, la data introducerii cererii de chemare în judecată aceștia nu mai aveau calitatea de proprietari ai terenului și nu dețineau calitate procesuală pasivă, neputând invoca nici un drept cu privire la respectivul teren. Pe cale de consecință excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților persoane fizice T. M. și F. T. este întemeiată urmând a fi admisă.
Pentru considerentele expuse Tribunalul va respinge excepțiile tardivității, lipsei calității procesuale active și interesului ca nefondate, va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților persoane fizice T. M. și F. T. și va respinge plângerea formulată de reclamantul P. P. ca fiind introdusă împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
Văzând disp. art. 274 cod proc civ va obliga reclamantul la plata către intimata T. M. a sumei de 13.648,3 lei și către intimata S.C. C. T. SRL a sumei de 6104,3 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată ( onorariu avocat, taxa de timbru).
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge excepțiile tardivității, lipsei calității procesuale active și interesului ca nefondate.
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților persoane fizice T. M. și F. T..
Respinge plângerea formulată de reclamantul P. P. domiciliat în Popești Leordeni, ., județ I. în contradictoriu cu pârâții T. M. cu domiciliul ales la C.. Av. E. P. în Bucuești, sector 2, .. 26, ., și F. T. domiciliat în Comuna Pietroasele, ., ca fiind introdusă împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
Obligă reclamantul la plata către intimata T. M. a sumei de 13.648,3 lei și către intimata S.C. C. T. SRL a sumei de 6104,3 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 16.12.2014.
Președinte Judecător Grefier
E. M. O. C. D. L. I.
Concept red. gref. L.I
Red. Jud: CD./2
Jud.fond :D. L. - Jud. /Cornetu
| ← Sechestru judiciar. Hotărâre din 02-02-2015, Tribunalul ILFOV | Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 326/2015.... → |
|---|
