Cereri. Decizia nr. 218/2013. Tribunalul MARAMUREŞ

Decizia nr. 218/2013 pronunțată de Tribunalul MARAMUREŞ la data de 17-04-2013 în dosarul nr. 8181/100/2012

ROMÂNIA

TRIBUNALUL MARAMUREȘ

SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr._ 4204

DECIZIA CIVILĂ NR. 218/R

Ședința publică din data de 17.04.2013

Instanța constituită din:

Președinte: P. G. G.

Judecător: Ț. D.

Judecător: P. M. B.

Grefier: O. V.

Pe rol este soluționarea contestației în anulare formulate de către contestatorii P. S., B. A. și H. V., toți cu domiciliul procesual ales la Cabinet avocat G. Ș., în Baia M., ., județul Maramureș, împotriva deciziei civile nr. 455/R din data de 06.06.2012, pronunțată de Tribunalul Maramureș, în dosarul nr._ .

La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă pentru contestatorii lipsă P. S., B. A. și H. V., avocat G. Ș., iar pentru intimata Asociația P. Viscom V. de Sus, D. G.-președinte.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care instanța constată că la dosarul cauzei s-au depus, la data de 17.04.2013 precizări la contestația în anulare din partea reprezentantului contestatorilor, avocat G. Ș..

Reprezentantul contestatorilor, avocat G. Ș. depune la dosar precizări la contestația în anulare. Arată că nu mai are alte cereri de formulat.

Instanța comunică în ședință publică reprezentantului intimatei un exemplar al precizărilor la contestația în anulare depuse de reprezentantul contestatorilor, avocat G. Ș..

Reprezentantul intimatei Asociația P. Viscom V. de Sus, D. G.-președinte arată că nu solicită acordarea unui termen pentru studiul precizărilor la contestația în anulare communicate la acest termen de judecată. Arată că nu mai are alte cereri de formulat.

Tribunalul constată încheiată faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul în dezbaterile judiciare orale asupra recursului.

Reprezentantul contestatorilor, avocat G. Ș. solicită admiterea contestației în anulare, anularea deciziei civile nr. 455/R din 6 iunie 2012 pronunțată de către Tribunalul Maramureș în data de 06.06.2012 în dosarul nr._ și rejudecând cererea de recurs, admiterea recursului și anularea Hotărârii Adunării Generale a Asociației P. Viscom nr. 337/12.04.2011 ca nelegală, cu obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1000 lei reprezentând onorariu de avocat. Apreciază că instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra motivelor de recurs invocate de recurenți. Arată că, convocarea Adunării Generale a Asociației P. Viscom s-a efectuat de o persoană care nu avea mandat. Mandatul consiliului de administrație a fost pe 5 ani care a expirat în anul 2001. Nu există niciun act din care să rezulte că a fost ales în mod legal un nou Consiliu de administrație sau că cel în funcție a fost reconfirmat. Procesul verbal din 22 martie 2006 nu a avut pe ordinea de zi alegerea unui nou Consiliu de administrație, iar alegerea membrilor consiliului de administrație nu s-a făcut prin vot secret conform statutului. Al doilea motiv de nelegalitate care nu a fost verificat de instanță este acela că motivele de excludere invocate în referatul prezentat de d-nul D. G. nu se subscriu niciunul în cele prevăzute de art. 12 din statut. De asemenea nu s-a verificat dacă este îndeplinit cvorumul de ședință ca Adunarea Generală să poată adopta hotărâri, respectiv Adunarea generală este legal constituită dacă la ședință participă majoritatea membrilor săi.

Reprezentantul intimatei Asociația P. Viscom V. de Sus, D. G.-președinte solicită respingerea contestației în anulare cu obligarea contestatorilor la cheltuieli de judecată în cuantum de 180 lei potrivit decontului de cheltuieli și ordinului de deplasare pe care le depune la dosar. Arată că își menține motivele arătate prin întâmpinările depuse atât în prezentul dosar cât și cele din dosarul nr._ . Arată că faptele reclamate de contestatori sunt tracasări care durează de 8 ani ca o răzbunare. Potrivit art. 6 alin. 3 din statutul asociației fiecare membru al Asociației dispune de un vot în Adunarea Generală pentru fiecare acțiune cumpărată. Arată că potrivit procesului verbal din data de 22.03.2009 au fost puse în discuție dizolvarea și lichidarea Asociației.

În replică reprezentantul contestatorilor, avocat G. Ș. arată că, numărul de acțiuni este necesar pentru exprimarea votului în adunarea generală a acționarilor de la . Legii 31/1990, în timp ce în adunarea generală a membrilor P. fiecare membru are un singur vot, potrivit art. 16 din Legea nr. 77/1994 act normative în baza căruia a fost desființată Asociația P. Vîscom și potrivit căreia trebuia să-și desfășoare activitatea.

Instanța reține cauza în pronunțare.

TRIBUNALUL

Prin contestația în anulare formulată la data de 17.10.2012 și înregistrată pe rolul Tribunalului Maramureș Secția I Civilă sub nr._, contestatorii:P. S., B. A. și H. V. au solicitat în contradictoriu cu intimata Asociația P. VISCOM V. de Sus, admiterea contestației în anulare, anularea deciziei civile nr. 455/06 iunie 2012, pronunțată de către Tribunalul Maramureș în data de 06.06.2012 în dosarul nr._ și rejudecând cererea de recurs, admiterea recursului și anularea Hotărârii Adunării Generale a Asociației P. Viscom nr. 337/12.04.2011 ca nelegală, cu obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea contestației în anulare, contestatorii au arătat că, prin cererea de recurs, aceștia au invocat motive de nulitate absolută a Hotărârii Adunării Generale a Asociației P. Viscom V. de Sus nr. 337/12.04.2011.

Asociația P. Viscom este o persoană juridică distinctă de Societatea Comercială Viscom SA V. de Sus, asociația fiind înființată în baza art. 1 din Legea nr. 77/1994 și având drept obiect de activitate dobândirea acțiunilor de la . de Sus, în vederea privatizării acesteia, conform Legii nr. 58/1991.

Asociația P. Viscom s-a constituit potrivit art. 5 din Legea nr. 77/1994, pe durata de 10 ani. Consiliul de administrație s-a ales pe o durată de 5 ani iar în adunarea generală, fiecare membru al asociației dispune de un singur vot potrivit art. 16 din Legea nr. 77/1994.

Din actele administrate în cauză, instanța de recurs nu putea verifica motivele de nulitate invocate de recurenți sub toate aspectele pentru următoarele considerente: statutul Asociației P. a fost depus într-o copie incompletă din care nu se poate stabili data autentificării sale pentru a se verifica dacă a intervenit sau nu dizolvarea de drept a acesteia în condițiile art. 55 lit. a din OG 26/2000.

Mandatul consiliului de administrație nu a fost verificat pentru a se stabili dacă putea sau nu să convoace adunarea generală.

Convocatorul pentru adunarea generală identifică un număr de 10 acționari ce posedă un număr de acțiuni, ori pentru adunarea generală a asociației trebuie convocați doar membrii Asociației care dispun de un singur vot indiferent de numărul de acțiuni subscrise. Numărul de acțiuni deținute este relevant doar la adoptarea hotărârilor adunării generale a acționarilor de la Viscom SA, unde se aplică dispozițiile Legii nr. 31/1990. Membrii asociației dobândesc acțiuni în condițiile reglementate de art. 31 din Legea nr. 77/1994, dispoziții care au fost preluate în Statutul Asociației, iar după ce acțiunile sunt transmise membrilor aceștia au drept de vot în adunarea generală a societății comerciale, în speță Viscom SA V.. În adunarea generală a Asociației fiecare membru are dreptul la un singur vot, indiferent de numărul de acțiuni care i-au fost alocate de la Asociație.

În raport de cele de mai sus, apreciază că în speță sunt întrunite cerințele art. 318 din Codul de procedură civilă, instanța omițând să cerceteze motivele de modificare sau de casare invocate.

Este adevărat că aceste motive au fost formulate de persoane fără studii juridice și care nu au fost asistate sau reprezentate în recurs, însă motivele de nulitate invocate acum și care nu au fost cercetate de instanța de recurs erau formulate sub aspectul faptului că se invoca nelegalitatea convocării adunării generale și a hotărârii adoptate. Trebuia să se verifice legalitatea convocării sub aspectul valabilității mandatului consiliului de administrație, a faptului că au fost convocați acționarii . nu membrii din Asociația P. Viscom și că votul a fost nelegal, fiind contrar dispozițiilor art. 16 din Legea 77/1994 act normativ sub imperiul căruia a fost constituită Asociația P..

Contestația în anulare este legal timbrată.

Intimata Asociația P. –Programul acțiunilor salariaților din cadrul . depus întâmpinare la contestația în anulare, solicitând respingerea acesteia ca neîntemeiată și obligarea contestatorilor la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea întâmpinării, intimații au arătat în esență, că motivele invocate în cuprinsul contestației în anulare sunt nefondate.

Art. 6 alin. 3 din statutul Asociației pretinde că fiecare membru dispune de un vot în adunarea generală, pentru fiecare acțiune cumpărată.

Adunarea Generală P. Viscom SA din 22.03.2006 a hotărât nedizolvarea P. și alegerea unui nou președinte.

Numărul de acțiuni alocate fiecărui membru al asociației a fost stabilit de către un expert contabil.

În probațiune s-au depus înscrisuri.

A fost acvirat dosarul nr._, în care s-a pronunțat decizia civilă nr. 455/06.06.2012.

Contestatorii au depus, la data de 17.04.2013, o precizare a contestației în anulare, arătând că Adunarea Generală a Asociației P. Viscom s-a convocat de o persoană care nu avea mandat, numitul D. G..

Potrivit art.71 din statut, consiliul de administrație se alege pe o perioadă de cinci ani. Primul consiliu de administrație a fost probabil ales la data de 24.04.1996 sau 18.04.2013, așa cum rezultă din pagina 7 a acestui script.

Mandatul acestor membri a expirat la data de 24.04.2001. Nu există nici un act din care să rezulte că a fost ales în mod legal Consiliu de administrație sau că cel în funcție a fost reconfirmat pe o altă durată de 5 ani.

Procesul verbal din 22.03.2006 nu a avut pe ordinea de zi alegerea unui nou Consiliu de administrație iar alegerea unui nou membru în consiliu, în speță, înlocuirea lui P. S. din calitatea de președinte cu D. G. este nulă absolut din două motive principale:nu era pe ordinea de zi; alegerea membrilor consiliului de administrație se face prin vot secret, conform pct. 6.8 din statut; nu rezultă din nicio mențiune din procesul verbal că exista cvorum pentru această ședință în condițiile în care nu se menționează numărul membrilor Asociației P. la data de 22.03.2006.

Un alt motiv de nelegalitate pe care niciuna din instanțe nu l-a verificat este acela că motivele de excludere invocate în referatul prezentat de dl. D. G. nu se înscriu nici unul în cele prevăzute de art. 12 din Statut.

Textul acestui articol dă posibilitatea Adunării Generale a P. să excludă din membrii săi pentru următoarele motive: încălcarea prevederilor statutului; neîndeplinirea obligațiilor asumate prin cererea de subscriere de acțiuni care se referă în special la plata contravalorii acțiunilor subscrise la termenele prevăzute în contractele de privatizare; niciunul din aceste motive nu se regăsesc în referatul de excludere unde se invocă cu totul alte motive; faptul că s-a solicitat repartizarea acțiunilor de la P. la membrii săi, că s-a cerut dizolvarea Asociației pentru faptul că nu are obiect de activitate, contractele de privatizare fiind finalizate prin plata ratelor, că s-au făcut sesizări la organele de urmărire penală, aceste fapte nu se circumscriu în textul art. 12 din Statut.

Motivele de excludere invocate ca temei pentru Hotărârea nr. 337 din 12.04.2011 au fost invocate și pentru Hotărârea nr. 67 din 02.04.2009. Această din urmă hotărâre a fost anulată prin sentința civilă 2219 din 15.10.2009 a_, reținându-se că motivele de excludere nu sunt prevăzute în Statut. Nici acest aspect nu a fost avut în vedere deși această sentință civilă irevocabilă se afla la dosarul de recurs.

Nu s-a verificat dacă este îndeplinit cvorumul de ședință pentru ca Adunarea Generală să poată adopta hotărâri. Potrivit punctului 6.6 din Statut, Adunarea Generală este legal constituită dacă la ședință participă majoritatea membrilor săi.

Convocatorul se adresează celor zece membri menționați fără a preciza numărul membrilor Asociației. Este esențial că la ședința din 12.04.2011 sunt convocați zece membri care dețin un anumit număr de acțiuni. Instanța de recurs nu a verificat legalitatea acestei convocări sub acest aspect, care este esențial: numărul de acțiuni este necesar pentru exprimarea votului în adunarea generală a acționarilor de la . Legii nr. 31/1990, în timp ce în adunarea generală a membrilor P. fiecare membru are un singur vot, potrivit art. 16 din Legea nr. 77/1994 act normativ în baza căruia a fost înființată Asociația P. Viscom și potrivit căruia trebuia să-și desfășoare activitatea. Nu este obligatoriu ca acționarii unei societăți comerciale, persoană juridică, în speță . de Sus, să aibă și calitatea de membri ai Asociației P. Vîscom V. de Sus, persoană juridică distinctă de societatea comercială.

Acestea sunt motivele pentru care Hotărârea adunării generale a Asociației P. Vîscom V. de Sus nr. 337/12.04.2011 este lovită de nulitate absolută iar instanța de recurs nu a analizat niciunul din aceste motive, deși înscrisurile depuse la dosar făceau dovada celor menționate mai sus.

Intimata a solicitat respingerea contestației în anulare, astfel cum aceasta a fost formulată și precizată.

Analizând contestația în anulare formulată prin prisma dispozițiilor legale incidente, tribunalul reține următoarele:

Contestatorii și-au întemeiat contestația în anulare pe dispozițiile art. 318 Cod procedură civilă, care reglementează contestația în anulare specială.

Art. 318 Cod procedură civilă prevede două motive pentru exercitarea acestei căi de atac extraordinare, de retractare, nedevolutive: când dezlegarea dată prin hotărârea instanței de recurs este rezultatul unei greșeli materiale și când, respingând recursul sau admițându-l în parte, instanța a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de modificare sau de casare.

Referitor la primul motiv, sunt de reținut următoarele:

Textul are în vedere greșeli materiale cu caracter procedural. Greșeala materială poate consta în neobservarea de către instanță a unui act de procedură cu privire la care nu s-a făcut nicio judecată. Când însă instanța a cunoscut existența și conținutul actului și a făcu asupra lui o apreciere, nu mai poate fi vorba de o greșeală materială în sensul legii, ci eventual de o greșeală de judecată, care nu se poate îndrepta de aceeași instanță prin retractarea propriei sale hotărâri.

Contestația în anulare specială reglementată de dispozițiile art. 318 Cod procedură civilă, se referă la acele greșeli materiale pentru verificarea cărora nu este necesară o reexaminare a fondului sau reaprecierea probelor.

Greșeala materială la care se referă art. 318 este una săvârșită în recurs, contestația în anulare nefiind admisibilă dacă înaintea instanței de recurs au fost invocate greșeli materiale săvârșite de o altă instanță.

Greșeala materială trebuie să fie evidentă și în legătură cu aspectele formale ale judecății.

Pentru a putea fi admisă o contestație în anulare specială îndreptată împotriva deciziei pronunțate de o instanță de recurs, este necesar ca eroarea materială gravă, invocată de parte, să privească o problemă de procedură. O atare eroare trebuie să fie evidentă, în legătură cu aspecte formale ale judecății în recurs, pentru verificarea căreia să nu fie necesară o reexaminare a fondului sau o reapreciere a probelor. Această cale de atac extraordinară tinde la anularea unei hotărâri nu pentru că judecata nu a fost bine făcută ci pentru motivele expres prevăzute de lege.

Contestația în anulare specială nu poate fi primită atunci când se invocă stabilirea eronată a situației de fapt, în urma aprecierii probelor sau a interpretării faptelor, întrucât aceasta echivalează cu o greșeală de judecată.

Greșeala materială nu trebuie să fie rezultatul interpretării unui text de lege, pentru că, atunci, s-ar ajunge la judecarea din nou a aceluiași recurs.

Greșelile instanței de recurs, care deschid calea contestației în anulare, sunt greșeli de fapt și nu greșeli de judecată, de apreciere a probelor și de interpretare a dispozițiilor legale.

Pe această cale, a contestației în anulare, nu este admisibil să se examineze soluția pronunțată.

Contestația în anulare specială are în vedere erori de fapt involuntare, de ordin formal, care au determinat o soluție greșită, iar nu greșeli de judecată.

Greșeala materială trebuie să fie esențială, ceea ce înseamnă că, în lipsa ei, soluția ar fi fost alta. Dacă și prin săvârșirea acelei erori materiale, soluția ar fi fost aceeași, contestația nu este admisibilă.

Greșeala materială la care se referă art. 318 Cod procedură civilă nu se confundă cu erorile sau omisiunile prevăzute de art. 281 Cod procedură civilă, trebuind delimitată de acestea din urmă, deoarece prima este o greșeală gravă de fapt, în legătură cu aspectele formale ale judecății recursului, pe când cele din urmă sunt greșeli materiale vizând numele, calitatea și susținerile părților, care pot fi îndreptate și din oficiu sau în urma unei simple cereri.

Aprecierea greșelii materiale se face un raport cu situația existentă la dosar la data pronunțării hotărârii care se atacă, deoarece numai față de acest moment se poate determina dacă soluția este rezultatul unei greșeli materiale.

În ceea ce privește al doilea motiv de contestație în anulare specială, față de formularea clară a textului, trebuie reținut că această contestație în anulare poate fi exercitată numai dacă instanța de recurs a omis să analizeze un motiv cu care a fost învestită, nu și atunci când instanța de apel este cea care a analizat toate criticile apelantului.

Contestația poate fi formulată atunci când recursul a fost respins sau admis în parte, nu și în caz de casare sau modificare totală, iar instanța trebuie să fi omis să cerceteze un motiv de casare sau de modificare. Dacă l-a examinat dar nu și l-a însușit, contestația nu este admisibilă.

Motivul de recurs omis a fi fost analizat trebuie să fi fost formulat în termen, întrucât instanța nu este obligată să cerceteze un motiv de recurs depus după împlinirea termenului prevăzut de art. 303 alin. 1 Cod procedură civilă, sau să fi fost un motiv de casare de ordine publică, invocat oral de recurent, chiar cu ocazia dezbaterilor pe fond.

Art. 318 Cod procedură civilă privește nepronunțarea asupra unui motiv de casare sau modificare. D. urmare, neexaminarea tuturor argumentelor folosite pentru susținerea unui motiv de recurs ori gruparea argumentelor și cercetarea lor în . invocate în calea extraordinară de atac.

Dacă instanța de recurs nu a invocat din oficiu motive de ordine publică, conform art. 306 alin. 2 Cod procedură civilă, nu se deschide calea contestației în anulare, întrucât instanța de recurs nu este obligată să invoce din oficiu astfel de motive.

Contestația în anulare prevăzută de art. 318 Cod procedură civilă are în vedere motivele invocate de parte.

Instanța de recurs nu este obligată să răspundă tuturor argumentelor de fapt și de drept care susțin un motiv de casare, ci poate să le analizeze global, printr-un raționament juridic de sinteză, ori să analizeze un singur aspect considerat esențial, astfel că omisiunea de a cerceta un anumit argument sau o afirmație a recurentului nu deschide calea contestației în anulare prevăzută de art. 318 Cod procedură civilă.

Contestația în anulare este admisibilă numai dacă dezvoltarea motivelor de recurs formulate de parte făcea posibilă încadrarea lor într-unul din motivele prevăzute de lege. În cazul în care, în cererea de recurs se face vorbire, în general, despre nelegalitatea hotărârii, partea nu se poate plânge că instanța a omis să-i cerceteze un motiv determinat.

Dacă recursul nu este întemeiat, făcându-se doar o expunere a situației de fapt fără nicio încadrare în vreunul din motivele prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă, nu se poate invoca, pe calea contestației în anulare, că instanța a omis să-l cerceteze. Dacă din considerentele deciziei atacate rezultă că instanța de recurs a sistematizat criticile formulate și, analizându-le, a motivat concluzia la care a ajuns în legătură cu obiectul litigiului, se impune respingerea contestației în anulare.

Dacă din modul de redactare a considerentelor nu rezultă cu claritate punctul de vedere al instanței asupra recursului, contestația în anulare nu este admisibilă întrucât lipsa de claritate a considerentelor nu echivalează cu nepronunțarea asupra unui motiv de recurs.

Instanța, examinând decizia civilă nr. 45/06.06.2012 a Tribunalului Maramureș, se constată că nu a fost identificată nicio greșeală materială în sensul art. 318 Cod procedură civilă. De asemenea, se remarcă faptul că, din considerentele deciziei atacate, rezultă faptul că tribunalul a examinat toate motivele de recurs formulate și susținute prin recursul cu a cărei judecată a fost învestit. Astfel, în motivarea deciziei atacate, se reține, la fila 2 verso, respectiv fila 103 verso din dosar:”Convocarea recurenților a fost legală și statutară” ...”Procesul verbal nr.337/12.04.2011 (fila 35 dosar de fond) al Adunării Generale P. din 12.04.2011 consemnează numărul participanților la Adunarea Generală și numărul de voturi în funcție de acțiunile plătite”. Concluzia la care a ajuns instanța de recurs, urmare analizării motivelor de recurs nu poate fi reformată pe calea contestației în anulare speciale.

Această cale extraordinară de atac nu poate fi transformată într-un recurs la recurs.

Raportat la considerentele ce preced, în baza art. 318 Cod procedură civilă, tribunalul va respinge ca neîntemeiată contestația în anulare îndreptată împotriva deciziei civile nr. 455/06.06.2012 a Tribunalului Maramureș.

În baza art. 274 obligă contestatorii la plata către intimata Asociația P. VISCOM V. de Sus a sumei de 180 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând cheltuieli de deplasare, justificate cu decontul de cheltuieli și ordinul de deplasare depuse la dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată contestația în anulare formulată de către contestatorii: P. S., B. A. și H. V., cu domiciliul procesual ales în Baia M., ., la cabinet av. Ș., în contradictoriu cu intimata Asociația P. Vîscom V. de Sus, împotriva deciziei civile nr. 455/R/06.06.2012, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr._ al Tribunalului Maramureș.

Obligă contestatorii la plata către intimata Asociația P. VISCOM V. de Sus a sumei de 180 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 17.04.2013.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER

P. G. G. Ț. D., P. M. B. O. V.

Red. Ț.D./18.04.2013

T.Red. O.V./07.05.2013

2 ex.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Cereri. Decizia nr. 218/2013. Tribunalul MARAMUREŞ