Fond funciar. Decizia nr. 486/2013. Tribunalul MARAMUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 486/2013 pronunțată de Tribunalul MARAMUREŞ la data de 23-10-2013 în dosarul nr. 37/307/2010
ROMÂNIA
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ 4204
DECIZIA CIVILĂ NR. 486/R
Ședința publică din data de 23 octombrie 2013
Instanța constituită din:
Președinte: P. M. B.
Judecător: C. V. – Președinte Secția I civilă
Judecător: P. G.
Grefier: B. M.
Pe rol este soluționarea recursului civil declarat de către reclamanții S. I., domiciliat în Sighetu Marmației, ., nr. 54 județul Maramureș și S. I., domiciliată în Sighetu Marmației, ., nr. 54 județul Maramureș, împotriva sentinței civile nr. 1020 din 10.04.2013, pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației în dosarul nr._, având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul S. I., personal și asistat de avocat C. M., care răspunde și pentru recurenta lipsă S. I., lipsă fiind intimații P. T., C. Județeană Maramureș pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, C. L. Săpânța pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Reprezentantul recurenților S. I. și S. I., avocat C. M. depune concluzii scrise și chitanța nr. 2451/22.10.2013 reprezentând contravaloarea onorariului de avocat în cuantum de 300 lei, arată că nu are alte cereri de formulat sau acte de depus.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau acte de depus, în baza art. 150 Cod procedură civilă instanța constată cauza în stare de judecată, declară închise dezbaterile și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul recurenților S. I. și S. I., avocat C. M. solicită, în principal, admiterea recursului așa cum a fost formulat în scris și, în consecință, modificarea în tot a sentinței civile nr. 1020 din 10 aprilie 2013 a Judecătoriei Sighetul Marmației, în sensul admiterii acțiunii introductive de instanță. În fapt, arată că terenul situat în Săpânța, în locul numit "După Săpânța", sau "Mocira - cimitir", care a aparținut familiei P., a avut înainte de înființarea primelor forme de organizare cooperatista a agriculturii o suprafața totala de 3 ha și 8 ari. Din aceasta suprafața, P. D. "Chitru", antecesorul subsemnatei, a deținut 168 ari care i-au fost comasate în anul 1949. După desființarea CAP - ului din . au intrat în posesia întregii suprafețe deținute de P. D. "Chitru", mama recurentei având calitatea de fiică înfiată a acestuia. Ulterior, părinții săi, le-au dat zestre recurenților suprafața de 112 ari, iar fratelui recurentei, P. D. jr., suprafața de 56 ari, restul suprafeței întregului teren le-a revenit fraților lui P. D. "Chitru", fiind folosite în prezent de moștenitorii acestora.
Terenul a fost folosit în modul descris mai sus până în anul 1996, când intimatei P. T. i s-a eliberat titlul de proprietate nr._/83, în calitatea sa de moștenitoare a lui S. M. pentru mai multe terenuri, printre care și patru parcele de teren situate în locul numit "După Săpânța" în suprafață de 8660 mp. Or, intimatei nu-i revenea, în calitate de moștenitoare a lui S. M., nasc. P., decât 7.000 mp.
După întabularea de către intimată a terenului din titlul său de proprietate au fost acționați în judecată pentru revendicare, susținându-se că dețin o porțiune din terenul proprietatea sa. În urma expertizei topografice efectuată în cauza de ing. Zlamparet I. s-a constatat că între cele parcele deținute de intimata P. T. și de recurenți exista suprapunere în suprafața totala de 1281 mp. Faptul că intimatei P. T. i-a fost reconstituită o suprafața de teren mai mare decât avea dreptul rezultă și din planul de amplasament întocmit de același expert, întrucât se observă cum suprafața hașurată cu roșu și albastru intră în terenul deținut de recurenți.
În subsidiar, solicită admiterea recursului și casarea hotărârii cu trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru administrarea de noi probe, având în vedere că dosarele de reconstituire pe seama celor două părți sunt incomplete și nu a fost prezentat spre vedere instanței registrul de comasări aflat în original la primăria comunei Săpânța, de asemenea nu s-a făcut dovada suprafețelor folosite de fiecare dintre frații P..
Instanța reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față, deliberând reține următoarele:
Prin sentința civilă 1020 din 10.IV.2013 pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației s-a respins acțiunea civilă formulată de reclamanta S. I. în contradictoriu cu pârâtele P. T., C. Județeană Maramureș pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor și C. L. Săpânța pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor. S-a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului S. I. și s-a respins acțiunea formulată de acesta în contradictoriu cu aceiași pârâți. Reclamanții au fost obligați să plătească pârâtei P. T. 1500 lei cheltuieli de judecată.
În considerentele sentinței se reține că, prin titlul de proprietate nr._/83 /2.09.1996, pe seama pârâtei P. T., în calitate de moștenitoare a mamei sale S. M.(născută P.) a fost reconstituit dreptul de proprietate cu privire la suprafața de 22,7018 ha teren situat în . și procesul verbal de punere în posesie din 27 iunie 1996(filele 3,4)
Dintre aceste terenuri face parte și cel situat la locul numit ”După Săpânța” în suprafață de 4814 mp învecinat cu P. T., P. T., S. G. și S. G..
Prin sentința civilă nr. 830 pronunțată la data de 15 aprilie 1993 în dosar nr. 2110/1992 al Judecătoriei Sighetu Marmației, a fost admisă plângerea petenților P. I. și P. I. (părinții reclamantei), dispunându-se emiterea pe seama acestora a titlului de proprietate pentru suprafața de 10 ha teren din averea defunctului P. D. al lui G. (filele 5-6).
Defunctul P. D. a fost frate cu S. M. (născută P.), mama pârâtei.
În considerentele sentinței menționate mai sus s-a reținut că, defunctul P. D. nu a avut copii, petenții fiind instituiți legatari universali prin testamentul autentic nr. 2557/7 aprilie 1953. De asemenea, s-a menționat că în această situație sunt înlăturați de la succesiune frații defunctului P. T. și P. T., care au avut calitatea de intimați în cauză.
Reconstituirea dreptului de proprietate prin această sentință s-a făcut în baza adeverinței nr. 1154/14 oct. 1992 emisă de Primăria comunei Săpânța (fila 21 dosar 2110/1992) potrivit căreia defunctul P. D. a figurat în registrul agricol din perioada 1959-1962 cu mai multe terenuri, ce poartă diferite denumiri, însă nici unul cu denumirea După Săpânța. De asemenea, s-a menționat în adeverință că, la aceeași poziție în registrul agricol, la care figurează defunctul P. D., respectiv 424, figurează și P. I., P. T. și P. T..
Din actele de la dosar a rezultat că aceștia sunt frații defunctului.
În cauză, a fost depusă la fila 35 copie de pe registrul agricol privind pe mama pârâtei, aceasta figurând cu suprafața de 14 ari”După . de judecată din 6 aprilie 2011, pârâta prin reprezentant a arătat că acest teren nu este cel în litigiu.
La fila 38 a fost depusă copie de pe registrul agricol privind pe P. D. și P. M. (căsătorită S.-mama pârâtei), însă nici un teren nu poartă denumirea „După Săpânța”, iar reclamanții, prin reprezentant, la termenul de judecată din 6 aprilie 2011 a precizat că terenul în litigiu nu figurează în acest act.
Conform declarațiilor martorilor audiați, atât P. T., P. D. cât și P. I. și S. M. au folosit parcele situate la locul numit După Săpânța, pârâta P. T. folosind după 1990 . defunctului P. T. care a vândut-o mamei sale S. M..
Însă cu actele de la dosar nu s-a făcut dovada suprafețelor folosite de fiecare frate.
Chiar dacă din expertiza efectuată în cauză de ing. Zlampareț I. rezultă că există suprapunere parțială între terenul deținut de reclamanți și cel cuprins în titlul pârâtei, reconstituirea dreptului de proprietate pe seama părinților reclamantei nu a avut în vedere în mod expres terenul „După Săpânța” care nu apare în adeverința ce a stat la baza emiterii hotărârii de reconstituire.
Reclamanta deținând această hotărâre a justificat interesul în promovarea acțiunii, care însă, pe fond, a fost respinsă. Reclamantul, care nu are calitatea de moștenitor după părinții pârâtei este lipsit de calitate procesuală activă, astfel că instanța a admis excepția invocată de pârâtă și pe acest considerent a respins acțiunea reclamantului.
În temeiul dispozițiilor art. 274-276 Cod procedură civilă reclamanții au fost obligați în solidar să plătească pârâtei P. T. 1500 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs S. I. și S. I. care au solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a hotărârii atacate în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată.
Subsidiar, admiterea recursului, casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond pentru completarea probatoriului.
În motivarea recursului se arată că atât recurenții cât și intimata-pârâtă dețin terenuri în .” care provine de la autorul recurentei S. I., P. D. de la care s-a comasat terenul în CAP. Acesta a înfiat-o pe P. I. mama recurentei, așa încât în partea de hotar „ După Săpânța”, dețin o suprafață de circa 1,72 ha teren.
Prin sentința civilă 830/1993 părinților recurentei li s-a reconstituit dreptul de proprietate, comisiile fiind obligate să emită titlu de proprietate în favoarea lor pentru o suprafață de 10 ha din averea defunctului P. D. l. G., în calitate de beneficiari ai unui testament universal. Orice reconstituire asupra terenului de 10 ha este lovită de nulitatea absolută motiv pentru care a formulat acțiunea în nulitate absolută parțială a titlului de proprietate.
Instanța de fond a soluționat acțiunea fără a avea dosarele complete pentru reconstituirea dreptului de proprietate pe seama părților.
S. I. a depus cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate la data de 12.III. 1991. Din adeverința depusă în recurs rezultă că P. D. ( antecesorul recurentei) a deținut înainte de cooperativizare o suprafață de 1,72 ha teren la locul numit „ Mocira după Săpânța” adică exact terenul din litigiu.
Recurentul S. I. a devenit parte în proces urmare a disjungerii cererii reconvenționale din dosarul nr._ unde a fost chemat în judecată pentru revendicare.
Intimata P. T., prin întâmpinarea depusă (f. 13) a solicitat respingerea recursului, cu motivarea că S. I. nu a depus nici un act prin care socrii săi, moștenitori testamentari după unchiul ei P. D., i-ar fi cedat recurentului dreptul de proprietate asupra terenului „ După Săpânța”. Înainte de colectivizare a deținut terenul, nu a avut nicio problemă cu privire la mejdă.
În probațiune s-a depus adeverința nr. 1874/25.IV.2013 emisă de comisia locală.
Analizând sentința atacată prin prima motivelor de recurs și în considerarea dispozițiilor art. 312, 304¹ Cod procedură civilă, tribunalul reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 830 din 15.IV.1993 pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației în dosarul 2110/1992 s-a admis plângerea formulată de părinții recurentei S. I. petenți în acel dosar P. I. și P. I., s-a dispus anularea Hotărârii 3822/1992 a Comisiei Județene de aplicare a legii fondului funciar Maramureș care a fost obligată să emită titlu de proprietate în favoarea petenților pentru suprafața de 10 ha tern din averea defunctului P. D. a lui G.. Parte în acel proces au fost și intimații P. T. și P. T..
La pronunțarea acestei sentințe s-a avut în vedere faptul că părinții recurentei au fost beneficiarii unui testament universal lăsat de către defunctul P. D. care nu a avut urmași direcți.
În acel dosar s-a efectuat o expertiză topografică unde au fost identificate terenurilor cu care defunctul P. D. figura în registrul agricol ( f. 42 – 48 din dosar 2110/1992).
În prezentul dosar a fost efectuată o expertiză de către ing. Zlampareț I. (f. 156) care concluzionează că terenul situat la locul numit „După Sapanta” sau „Mocira” pentru care intimatei pârâte i s-a eliberat titlu de proprietate nr._/83 din 1996 și procesul verbal de punere în posesie în favoarea lui S. I. există o suprapunere pentru suprafața totală de 1281 mp.
Se apreciază că probele administrate în cauză sunt insuficiente, cauza nefiind lămurită.
Astfel nu s-a solicitat întregul dosar de fond funciar cu toată documentația existentă privind părțile. De asemenea, se impune prezentarea spre vedere instanței a registrului de comasări aflat în original la Primăria comunei Săpânța. Se impune completarea raportului de expertiză în sensul ca expertul să aibă în vedere lucrarea de expertiză ce a fost efectuată în dosarul nr. 2110/1992, să se pronunțe dacă terenul care face obiectul prezentului litigiu se regăsește printre cele identificate de expert Fornvald A. și care a stat la baza pronunțării sentinței civile nr. 830/1993 unde au fost parte și intimații P. T. și P. T., precum și orice alte probe necesare pentru pronunțarea unei sentințe temeinice și legale.
În privința calității procesuale pasive a recurentului S. I. se apreciază că în mod corespunzător s-a admis această excepție, acesta neavând nici un drept la reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la terenul în litigiu.
Față de cele de mai sus, în temeiul art. 312 alin. 1, 3 Cod procedură civilă se va admite recursul, se va casa sentința judecătoriei și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe pentru completarea probațiunii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de S. I., împotriva sentinței civile nr. 1020 din 10.04.2013 a Judecătoriei Sighetu Marmației, județul Maramureș, pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Respinge recursul declarat de S. I..
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică de azi 23 octombrie 2013.
Președinte Judecători Grefier
P. M. B., C. V., P. G., B. M.
Red. P.G./24.10.2013
Dact. B.M./24.10.2013
Ex. 7, .
Judecător fond: U. L. G.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 365/2013. Tribunalul MARAMUREŞ | Acţiune în constatare. Decizia nr. 9/2013. Tribunalul MARAMUREŞ → |
|---|
