Obligaţie de a face. Decizia nr. 285/2015. Tribunalul MARAMUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 285/2015 pronunțată de Tribunalul MARAMUREŞ la data de 23-06-2015 în dosarul nr. 129/336/2009
ROMÂNIA
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ cod operator 4204
DECIZIE CIVILĂ Nr. 285/A
Ședința publică din 23 Iunie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE M. B. P.
Judecător D. Ț.
Grefier A. S.
Pe rol este soluționarea apelului formulat de apelantul M. S. M. cu domiciliul în B. ., jud. Maramureș împotriva sentinței civile nr. 1099/18.06.2014 pronunțată de Judecătoria V. de Sus în dosarul nr._ , având ca obiect obligație de a face.
Se constată că dezbaterea apelului a avut loc în ședința publică din data de 17.06.2015, concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună la dosar concluzii scrise, în conformitate cu prevederile art. 260 și art. 146 Cod procedură civilă 1865, coroborate cu art. 298 Cod procedură civilă 1865, a amânat pronunțarea pentru data de 23.06.2015, când a pronunțat prezenta hotărâre.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului declarat, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1099 pronunțată la data de 18 iunie 2014 de Judecătoria V. de Sus în dosarul nr._ a fost respinsă cererea de intervenție în interes propriu, formulată de intervenientul în interes propriu M. S. M., în contradictoriu cu reclamanta P. orașului B. prin Primar și cu pârâtul Ș. G., ca neîntemeiată.
Prin aceeași sentință, intervenientul în interes propriu M. S. M. a fost dat în debit cu suma de 1389 lei, reprezentând diferență onorariu expert P. A. M., cu domiciliul în Baia M., ., ..
Pentru a pronunța această hotărâre Judecătoria a reținut că prin acțiunea civilă înregistrată sub nr._, reclamanta P. orașului B. a chemat în judecată pe pârâtul Ș. G. solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța în urma administrării probelor să dispună desființarea construcției edificate în B. . F.
În motivarea acțiunii, s-a învederat instanței că prin procesul-verbal de contravenție nr.306/29.05.2007 pârâtul a fost sancționat cu 1.000 lei amendă pentru că a început edificarea construcției fără autorizație de construcție și s-a dispus oprirea lucrărilor și . la 23.06.2007.
Pârâtul a continuat lucrările fără să intre în legalitate, mai mult, a fost reclamat de proprietarii vecini M. S. M. și R. V..
În cauză a formulat cerere de intervenție în interes propriu intervenientul M. S. M. solicitând instanței admiterea sa în principiu și în fond, desființarea construcției pârâtului și aducerea terenului în faza inițială, construirea gardului de către pârât, precum și stabilirea de daune morale, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, s-a învederat instanței că acesta nu a respectat proiectul elaborat de . Cluj N., prin excavarea subsolului s-a surpat gardul dintre cele două proprietăți, doi stâlpi au fost amplasați cu încălcarea limitei de hotar iar geamurile au deschidere către proprietatea sa. Stâlpul nr. 4 al construcției a fost amplasat pe mejda dintre proprietăți, iar stâlpul nr. 5 a fost amplasat cu 80 cm pe proprietatea sa.
Pârâtul, personal și prin apărător, a solicitat respingerea atât a acțiunii cât și a cererii de intervenție. A arătat că a făcut toate demersurile pentru .-i emis certificatul de urbanism, autorizație de desființare a vechii construcții și a achitat taxa pentru obținerea autorizației de construcție. În ceea ce privește pe intervenient, acesta ca și cealaltă proprietară învecinată, au declarat că sunt de acord cu edificarea construcției și își asumă responsabilitatea pentru eventualele prejudicii. Construcția este finalizată iar prin demolare i s-ar crea grave prejudicii.
Prin Sentința Civilă nr. 1014/14.04.2008 pronunțată de Judecătoria V. în dosarul nr._, instanța a respins atât acțiunea principală cât și cererea de intervenție formulată de intervenientul M. S. M..
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că, la data de 23.04.2007 Ș. G. a solicitat emiterea certificatului de urbanism cu scopul desființării magazinului de pe . din B. și construirea unui alt spațiu comercial, cerere înregistrată sub nr._.
La aceeași dată i s-a eliberat autorizația de desființare nr.23, înregistrată la primar sub nr._/23.04.2007, magazinul aflându-se într-o stare avansată de degradare.
Pârâtul a demolat construcția și paralel cu demersurile prealabile obținerii autorizației de construire (proiect, acorduri la utilități, avize, vecinătăți, etc.) a început edificarea noii construcții.
Prin procesul-verbal nr. 306/29.05.2007 a fost sancționat cu 1.000 lei amendă în baza art.26 al.1 lit. ”a” din Legea 50/1991, republicată, dispunându-se totodată sistarea lucrărilor până la . stabilit fiind 23.06.2007.
Conform Notei de constatare nr. 818/30.08.2007 a Inspectoratului Județean în Construcții Maramureș la data controlului, construcția era oprită. Acest organ de control a dispus ca P. orașului B. să stabilească un nou termen pentru . termen nu a mai fost stabilit, astfel că, pârâtul a depus toată documentația pentru obținerea autorizației de construire și a achitat taxa aferentă la 8.02.2008.
Construcția fiind terminată (ridicată în roșu), instanța a apreciat că se impune menținerea ei și pe cale de consecință respingerea acțiunii reclamantei.
În ce privește cererea de intervenție, instanța a dispus respingerea ei, având în vedere că, are caracterul unei cereri accesorii, potrivit art. 49 al. 1 și 2 C.proc.civ. deoarece nu justifică un interes contrar celor două părți între care se poartă procesul. Fiind o cerere accesorie urmează soarta cererii principale.
Intervenientul a fost de acord cu edificarea construcției conform declarației autentificate sub nr. 1304/6.03.2007 la Biroul Notarului Public T. C., iar celelalte nemulțumiri pot fi clarificate pe calea unor acțiuni având ca obiect servitute de vedere și scurgere a apelor pluviale, grănițuire și despăgubiri civile.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel intervenientul în interes propriu, iar prin Decizia nr. 268/A/30.10.2008 pronunțată de Tribunalul Maramureș a fost admis apelul, desființată în parte sentința atacată și trimisă cauza spre rejudecare, în vederea soluționării cererii de intervenție în interes propriu formulată în cauză, Judecătoriei V. de Sus. Celelalte dispoziții ale hotărârii atacate, privind soluționarea acțiunii principale au fost menținute.
Astfel, instanța de apel a reținut că, prin cererea de intervenție depusă la fila 11 din dosarul de fond, intervenientul a specificat caracterul cererii de intervenție în interes propriu și a solicitat desființarea construcției, aducerea terenului în starea inițială, construirea gardului de către pârâtul Ș. G. și stabilirea de daune materiale pentru prejudiciul cauzat.
Prima instanță nu a încuviințat în principiu cererea de intervenție așa cum pretind prev. art. 52 Cod procedură civilă, soluționând această cerere și calificând-o ca fiind o cerere de intervenție în interesul reclamantei, fără însă a pune în discuția părților acest aspect.
Intervenientul și-a calificat cererea ca fiind în interes propriu, rămânând consecvent opiniei exprimate inclusiv în etapa apelului, etapă în care la ultimul termen de judecată reprezentantul acestuia a adus lămuririle necesare.
S-a constatat că în finalul cererii sale de intervenție intervenientul a formulat pretenții proprii. Faptul că în parte interesul său coincide cu interesul reclamantului nu este de natură a schimba caracterul cererii de intervenție, întrucât intervenientul nu a înțeles să formuleze doar simple apărări în susținerea poziției reclamantului, ci a pretins pentru sine realizarea unor pretenții proprii.
Prin soluția dată cererii intervenientului, prima instanță nu a soluționat cererea acestuia, ceea ce impune casarea în parte a sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare Judecătoriei V. de Sus, pentru ca instanța competentă în primă instanță a soluționa litigiul. Cererea de chemare în judecată în funcție de care în conformitate cu prevederea art. 17 Cod procedură civilă se determină competența de soluționare a cauzei are drept obiect obligația de a face, constând în desființarea unei construcții, fiind de competența judecătoriei. Independent de incidența în cauză a unor chestiuni privind valabilitatea unor acte administrative trebuie remarcat că obiect al litigiului nu îl constituie actele administrative pentru a se atrage competența în primă instanță a instanței de contencios administrativ.
Obiect al rejudecării îl va constitui doar cererea de intervenție în interes propriu formulată de către intervenientul M. S. M. care a fost soluționată de către prima instanță cu respectarea prev. art. 49 și următoarele Cod procedură civilă.
Prima instanță va aprecia de asemenea asupra necesității sesizării instanței de contencios administrativ drept urmare a invocării de către intervenient a excepției de nelegalitate a actelor administrative despre care se face vorbire în cuprinsul motivelor de apel.
În rejudecare, dosarul a fost înregistrat sub nr._ . La fila 8 -9 intervenientul depune o precizare a cererii de intervenție prin care solicită obligarea pârâtului Ș. G. să-i lase în deplină proprietate și posesie terenul în suprafață de 20 mp, aferent casei de locuit înscris în CF 6023 B., nr. cadastral 527/a/3/4, obligarea pârâtului la plata de despăgubiri în cuantum de 10 000 lei, reprezentând contravaloarea gardului surpat pe o distanță de 35 m liniari, refacerea și consolidarea solului, sau la obligarea edificării acestuia pe cheltuiala lui, acordarea de daune morale în cuantum de 20.000 lei, reprezentând stresul și neplăcerile cauzate de pârât prin conduita sa, începând cu anul 2007 și până în prezent, oprirea lucrărilor și desființarea construcției edificate ilegal în B. ., în baza art. 4 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, înțelege să invoce excepția de nelegalitate a actelor administrative emise de primăria B., respectiv autorizația de desființare nr._/23.04.2007, a actului administrativ înregistrat sub nr. 23/20.09.2007 care a stat la baza documentației autorizației de construire, certificatul de urbanism și autorizația de construire,apreciind că soluționarea corectă a prezentului litigiu depinde de verificarea legalității acestor acte și de condițiile și datele la care acestea au fost emise, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, intervenientul a arătat că, din luna aprilie 2007, când a început demolarea vechii construcții existente pe terenul proprietatea pârâtului Ș. G., acesta prin exploatarea abuzivă a terenului și edificarea unei construcții, în lipsa autorizației de construire și a documentației necesare,cu nerespectarea planului inițial de construire i-a ocupat abuziv o suprafață de 20 mp., din terenul aferent construcției proprietate personală.
Exploatarea abuzivă a terenului și amenajarea subsolului a determinat surparea gardului și a pământului pe o lungime de 35 ml. și o lățime de 2 m.
Cu toate că a fost înștiințat de autorități să oprească lucrările de construire, pârâtul a ignorat acest lucru, prin atitudinea sa aducându-i prejudicii materiale și morale.
Prin încheierea de ședință din data de 8 aprilie 2009, instanța a admis în principiu cererea de intervenție în interes propriu și având în vedere că acesta a invocat excepția de nelegalitate a autorizației de desființare nr._/ 23.04.2007, a actului administrativ înregistrat sub nr. 23/20.09.2007 care a stat la baza documentației autorizației de construire, a certificatului de urbanism și autorizației de construire, apreciind că soluționarea corectă a prezentului litigiu depinde de verificarea legalității acestor acte și de condițiile și datele la care acestea au fost emise a dispus înaintarea acesteia la Tribunalul Maramureș, cauza fiind suspendată în temeiul disp. art. 244 C.proc.civ..
Prin Sentința Civilă nr. 2793/26.08.2009 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr._ a fost respinsă excepția de nelegalitate cu privire la autorizația de desființare nr. 23/20.09.2007, certificatul de urbanism nr.154/2.05.2007, acordul unic nr. 262/20.09.2007 și a autorizației de desființare nr. 14/22.05.2007.
Instanța a încuviințat probatoriul testimonial cu martorii A. O. și R. V., pentru intervenient și T. N. și F. G., pentru pârât, precum și efectuarea unei expertize topografice având ca obiective identificarea terenului în litigiu, din CF 7799 B., nr. top. 418/3, precizarea faptului dacă pârâtul ocupă o porțiune din terenul reclamantului intervenient, iar în caz afirmativ să indice care este aceasta, valoarea de piață a ei și dacă la edificarea construcției s-a respectat proiectul menționat în declarația dată la notarul public în data de 6 martie 2007.
Judecătoria a reținut faptul că prin cererea de intervenție precizată, reclamantul intervenient a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâta P. orașului B., reprezentată prin primar și pârâtul Ș. G., să fie obligat să-i lase în deplină proprietate și posesie terenul în suprafață de 20 mp, aferent casei de locuit înscris în CF 6023 B., nr. cadastral 527/a/3/4; acesta din urmă să fie obligat la plata de despăgubiri în cuantum de 10 000 lei, reprezentând contravaloarea gardului surpat pe o distanță de 35 m liniari, refacerea și consolidarea solului, sau la obligarea edificării acestuia pe cheltuiala lui, acordarea de daune morale în cuantum de 20.000 lei, reprezentând stresul și neplăcerile cauzate de pârât prin conduita sa, începând cu anul 2007 și până în prezent, oprirea lucrărilor și desființarea construcției edificate ilegal în B. ..
Potrivit raportului de expertiză tehnică efectuat în cauză de către exp. tehnic K. A., imobilul teren, identificat în CF 7799 nr. top. 418/3 aparținând intervenientului M. S. și soției acestuia, nu se învecinează cu terenul în litigiu, situându-se pe .. 5. Construcția edificată de pârâtul Ș. G. este amplasată pe ., fiind în mejdă cu proprietatea intervenientului. Din suprapunerea schițelor, rezultă că, pârâtul prin edificarea construcției în regim P+2+M a ocupat din terenul intervenientului suprafața de 1,80 mp., delimitată între punctele 1-3-4-2, pe schița de la fila 120. Pe aliniamentul zidului de beton, între punctele de contur 4-6-7-5, terenurile nu se suprapun, existând în continuare o altă porțiune de 5,7mp, situată între punctele 7-8-9 care aparține pârâtului și se află în posesia intervenientului. Terenul revendicat nu include și această . amplasat între punctele 7-9.
Obiectul prezentului litigiu îl constituie doar amplasamentul dintre punctele 1-3-4-2 ocupat de către pârât, prin edificarea a construcției în regim de înălțime P+2+M, având o valoare la data efectuării expertizei, 13.09.2013 de 401 lei (50 euro/mp).
Întrucât raportului de expertiză i-au fost aduse mai multe obiecțiuni de către intervenient, în special respectarea sau nu a planului de construcție, în cauză a fost dispusă efectuarea unei noi expertize tehnice, de către un expert în specialitatea construcții. Noua expertiză a avut aceleași obiective, obiectiv suplimentar fiind acela de a se preciza dacă stâlpul de susținere al construcției se află amplasat pe terenul pârâtului sau al intervenientului.
Potrivit raportului de expertiză tehnică efectuat de expert tehnic P. A. M., mejda între cele două proprietăți este determinată între punctele 1-5-4-14. Construcția pârâtului ocupă din terenul intervenientului o suprafață de 8mp, delimitată în anexa grafică 2, fila 309, între punctele 5-6-20-5. Acesta din urmă, ocupă din terenul pârâtului o suprafață liberă de construcții de 8 mp, delimitată în aceeași anexă, între punctele 1-20-7-1. Stâlpul de susținere al construcției pârâtului se află amplasat pe terenul intervenientului, respectiv pe ./3/4, punctul nr. 6 din anexa grafică.
Martorii audiați în cauză au confirmat faptul că, anterior edificării acestei construcții de către pârât între cele două proprietăți exista o cale de acces. Martorul F. G., a declarat faptul că între cele două părți a intervenit anterior o înțelegere privitor la edificarea noii construcții, acestea întocmind „ceva hârtii” și că urmare acestei înțelegeri pârâtul i-ar fi dat și o sumă de bani. Despre existența unei atare înțelegeri a declarat și martorul A. O., propus de intervenient.
Față de starea de fapt prezentată, instanța reține că, anterior începerii lucrărilor de construire la imobilul situat în B., ., între cele două părți litigante și inclusiv, între pârât și martora R. V., cu care acesta se învecinează în partea opusă a intervenit o înțelegere. Potrivit declarației autentificate sub nr. 859/6.03.2007, la BNP T. C. intervenientul și-a exprimat consimțământul pentru edificarea noii construcții de către pârât, conform proiectului întocmit de ., Cluj N., sens în care a declarat că este de acord și cu amplasarea unui stâlp de susținere pe mejda dintre cele două proprietăți.
Fiind de acord cu amplasarea acestui stâlp de susținere, intervenientul a fost de acord implicit și cu desființarea porțiunii aferente de gard, fiind imposibil a se construi peste acesta. Potrivit probatoriului testimonial, în acest sens intervenientul a și fost despăgubit de către pârât cu o sumă de bani.
Conform raportului de expertiză efectuat în cauză, stâlpul de susținere se află pe terenul intervenientului, însă în ceea ce privește amplasarea lui acesta și-a exprimat consimțământul în fața notarului public, fiind de acord cu amplasarea noii construcții conform proiectului întocmit de . Cluj N..
Construcția nou edificată a fost realizată cu respectarea acestui proiect, pârâtul achitând la data de 8.02.2008 taxa aferentă pentru obținerea autorizației de construire.
Instanța de contencios administrativ a respins excepția de nelegalitate a actelor administrative emise de pârâtul Primarului orașului B., respectiv a autorizației de desființare nr. 23/20.09.2007, a certificatului de urbanism 154/2.05.2007, a acordul unic nr. 262/20.09.2007 și a autorizației de desființare nr. 14/22.05.2007, apreciind că acestea au fost emise cu respectarea dispozițiilor legale.
În ce privește capetele de cerere formulate în precizarea de acțiune, aflate la filele 8-9 dosar rejudecare, instanța a apreciat că acestea reprezintă o detaliere a capetelor de cerere formulate în mod sumar prin acțiunea inițială, aspect sesizat de instanța de apel, astfel că, ea nu apare ca tardiv formulată raportat la dispozițiile art. 132 alin. 2 C pr civ. Pârâtul nu a invocat excepția tardivității depunerii acesteia, deși a fost asistat de apărător în tot cursul procesului civil, solicitarea acestuia din concluziile scrise de a se respinge cererea precizată ca tardiv formulată nemaiputând fi pusă în discuția contradictorie a părților, după închiderea dezbaterilor.
Astfel, referitor la primul petit, privind revendicarea porțiunii de 8 mp, delimitată în anexa grafică 2, între punctele 5-6-20-5 a raportului de expertiză întocmit de expert tehnic P. A., instanța a constatat că acest teren este ocupat de construcția edificată de pârât în regim de construire P+M+2, pentru a cărei edificare în conformitate cu proiectul întocmit de . Cluj N., intervenientul și-a exprimat consimțământul. În aceste condiții, ocuparea acestei porțiuni nu a fost considerată ca fiind una abuzivă, acesta din urmă consimțind la amplasarea stâlpului de rezistență a noii clădiri. Pe de altă parte, admiterea cererii de revendicare, semnifică predarea în proprietate și în deplină posesie a acestei suprafețe, liberă de orice sarcini, ori aceasta este ocupată de construcții. Capătul de cerere formulat de către reclamantul inițial, P. orașului B. privitor la desființarea construcțiilor, în contradictoriu cu pârâtul Ș. G. și cu intervenientul a fost respins, soluția fiind menținută de către instanța de apel. Această parte a hotărârii judecătorești a intrat în autoritatea lucrului judecat, în rejudecarea după casare, instanța de fond fiind ținută de limitele prevăzute de art. 315 alin. 1 C pr civ.
În concluzie reținând și faptul că desființarea construcțiilor vechi s-a făcut în mod legal, fiind emise autorizațiile de demolare nr. 14/22.05.2007 și nr. 23/20.09.2007, că după începerea edificării lucrării a fost eliberată și autorizația de construire în baza aceluiași proiect pentru care intervenientul și-a exprimat consimțământul în formă autentică și nu în ultimul rând, că după 6 ani de la data eliberării acesteia, construcția este complet finalizată, instanța în baza disp. art. 480 C.civ. a respins atât cererea de revendicare a porțiunii de teren din proprietatea reclamantului intervenient, ocupată de aceasta cât și cererea de desființare a ei. Raportat la cele de mai sus, instanța a constatat că, petitul referitor la oprirea lucrărilor de construire a rămas fără obiect.
În ceea ce privește capătul de cerere privind obligarea pârâtului la plata de despăgubiri în cuantum de 10.000 lei, reprezentând contravaloarea gardului surpat pe o distanță de 35m liniari, refacerea și consolidarea solului, sau obligarea edificării acestuia pe cheltuiala pârâtului, precum și de plată a daunelor morale în cuantum de 20.000 lei, instanța le-a respins, în considerarea celor expuse mai sus, referitor la exprimarea consimțământului în formă autentică pentru amplasarea punctului de sprijin, de unde derivă implicit și acordul de a construi pe acel amplasament, dar și a faptului că intervenientul a fost despăgubit anterior de către pârât.
În temeiul dispozițiilor art. 274 C.proc.civ., a fost respinsă cererea pârâtului de acordare a cheltuieli de judecată, întrucât nu au fost justificate cu înscrisuri la dosar.
Deoarece intervenientul nu a achitat integral contravaloarea expertizei tehnice, instanța l-a obligat la plata sumei de 1389 lei, reprezentând diferență onorariu expert P. A. M., fiind dat în debit.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel M. S. M. solicitând admiterea apelului, schimbarea sentinței atacate și admiterea cererii de intervenție în interes propriu, solicitându-se obligarea pârâtului să lase în deplină proprietate și posesie terenul în suprafață de 20 mp aferent casei de locuit, teren înscris în CF_ B. nr. cadastral 527/a/3/4 în valoare de 1000 lei.
De asemenea, s-a solicitat să fie obligat pârâtul la plata despăgubirilor în cuantum de 10.000 lei reprezentând contravaloarea gardului surpat pe o distanță de 35 ml., refacerea și consolidarea solului sau obligarea edificării gardului pe cheltuiala pârâtului, precum și plata daunelor morale de 20.000 lei suma reprezentând stresul și neplăcerile care i-au fost cauzate pârâtului prin conduita șicanatorie.
S-a mai solicitat oprirea lucrărilor și desființarea construcției situate în B. ., deoarece acestea sunt edificate ilegal și fără autorizație de construire. Apelantul a solicitat acordarea cheltuielilor de judecată.
S-a arătat în memoriul de apel faptul că în cursul anului 2007 pârâtul Ș. G. a demolat o construcție veche existentă pe terenul care se învecinează cu proprietatea apelantului. Construcția a fost edificată fără autorizație de construire, exploatând în mod abuziv terenul cu nerespectarea planului inițial prezentat apelantului.
Apelantul a mai susținut că P. B. a eliberat certificatul de urbanism nr. 154/2.05.2007, acordul unic nr. 262/20.09.2007 privind desființarea unui magazin „Ferometal”, autorizația de desființare, aplicând și sancțiuni contravenționale prin procesele verbale de constatare și sancționare a contravenției nr. 307/28.08.2007 și 306/29.05.2007 dispunându-se oprirea lucrărilor și .>
Cu toate că a fost sancționat contravențional, intimatul a nesocotit avertismentele construind în continuare.
Dispozițiile Legii 50/1991 arată că orice construcție poate fi realizată doar în baza unei autorizații de construire obținută în prealabil.
În memoriu de apel s-a mai arătat că a fost administrată proba cu înscrisuri, inclusiv proba cu declarația notarială, potrivit căreia intervenientul a fost de acord cu realizarea construcției. Cu toate acestea apelantul a arătat că nu a fost depus niciodată la dosarul cauzei proiectul întocmit de . Cluj N., deoarece acest proiect nu a fost respectat de intimatul-pârât.
În ceea ce privește proba testimonială s-a arătat că martorul O. A. a reafirmat reaua-credință a intimatului, iar martora R. V. nu a confirmat existența unei înțelegeri între intervenient și pârâtul Ș.. La dosarul cauzei au fost depuse planșe fotografice care arată care este starea proprietății.
S-a mai susținut că pârâtul a cauzat prejudicii materiale și morale, disconfortul și stresul cauzat prin depozitarea pământului și a diferitelor materiale de construire și utilaje au deteriorat în mod evident starea de sănătate totul culminând cu un accident vascular. Sumele solicitate cu titlu de despăgubiri materiale reprezintă costurile pentru refacerea gardului și a zonelor afectate.
Apelantul a mai formulat critici arătând că instanța nu a înlăturat probele testimoniale propuse cu depășirea termenului procedural prevăzut de lege. De asemenea, s-a solicitat instanței să pună în vedere pârâtului-intimat să prezinte proiectul de construire întocmit de ..
Între expertizele efectuate în dosar există contradicții majore, astfel că se impune completarea raportului de expertiză efectuat în cauză. În măsura în care se arată că părțile au încheiat „hârtii”, s-a solicitat ca intimatul să le depună la dosarul cauzei. La dosarul cauzei nu a fost depusă până la acest moment autorizația de construire.
În apel, s-a solicitat audierea martorilor T. I. și Ș. A. G.. De asemenea, deși s-a solicitat oprirea lucrărilor începute, prima instanță nu s-a pronunțat asupra acestei solicitări, astfel că hotărârea atacată este nelegală.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de apel invocate, instanța reține urătoarele:
Obiectul prezentului dosar este reprezentat de cererea intervenientului în interes propriu M. S. M. care a solicitat obligarea pârâtului să lase în deplină proprietate și posesie suprafața de 20 mp. teren, obligarea la plata despăgubirilor în cuantum de 10.000 lei reprezentând contravaloarea gardului surpat pentru o distanță de 35 m liniari, refacerea și consolidarea solului și obligarea la edificarea gardului pe cheltuiala pârâtului, acordarea daunelor morale de 20.000 lei suma reprezentând stresul și neplăcerile care i-au fost cauzate pârâtului prin conduita șicanatorie, precum și oprirea lucrărilor și desființarea construcției situate în B. ., deoarece acestea sunt edificate ilegal și fără autorizație de construire.
Instanța constată că pârâtul Ș. G. a edificat fără autorizație de construire construcția aflată pe . din localitate B.. . Imobilul având nr. administrativ nr. 19 se învecinează cu imobilul nr. 19, proprietatea intervenientului M. S..
La dosarul cauzei a fost depus extrasul de carte funciară nr. 7799 B. (f.137-140 dosarul nr._ al Judecătoriei V. de Sus), potrivit căruia proprietarii imobilelor înscrise în această carte funciară sunt M. S. M. și soția sa M. I..
Ș. G. este proprietarul imobilului identificat topografic cu nr. 527/a/2/3/2 înscris în CF_ B.. În cuprinsul extrasului de carte funciară depus la fila 125 din dosarul Judecătoriei V. de Sus se menționează că intimatul Ș. G. a devenit proprietarul imobilului în baza hotărârii judecătorești nr. 2698 din data de 24.10.2007 emise de Judecătoria V. de Sus.
Anterior începerii lucrărilor de construcție proprietățile părților erau despărțite de gard acesta fiind din lemn, cu fundație de beton și stâlpi din metal. Acest fapt a fost reținut de instanță din cuprinsul planșelor foto aflate la filele 155-156 din dosarul Judecătoriei V. de Sus.
La data de 6 martie 2007, potrivit Declarației autentificate sub nr. 859 de Biroul Notarului Public T. C., apelantul M. S. M. a arătat că este de acord ca Ș. G. să execute un stâlp de susținere, pe mejda dintre cele 2 proprietăți învecinate, conform proiectului realizat de ..
La filele 165-198 din dosarul nr._ al Judecătoriei V. de Sus, se află depus proiectul nr. 1/2007, întocmit pentru spațiul comercial edificat pe . din B.. Acest proiect este realizat de . Cluj N..
Coroborând cele două probe administrate în cauză, instanța reține că proiectul la care se face referire în cuprinsul declarației autentificate din data de 6 martie 2007 este proiectul arătat anterior, aceasta fiind documentația tehnică întocmită pentru realizarea construcției. În concluzie, apelantul a consimțit la realizarea lucrărilor edificate astfel cum acestea sunt reprezentate în proiectul menționat.
La fila 182 din dosarul Judecătoriei se află planul de situație, în care este evidențiată construcția din . obiectul prezentului dosar. Se constată că potrivit aceste schițe o parte din construcție se află amplasată pe terenul deținut de apelantul M. S..
În raportul de expertiză tehnică judiciară în specialitatea topografie, întocmit de ing. K. A. (f.117-140 dosarul nr._ al Judecătoriei V. de Sus), se constată că suprafața din construcție care ocupă terenul apelantului M. S. este evidențiată între punctele 1-3-4-2-1, hașurate în culoarea mov-Anexa nr. 1 a raportului de expertiză efectuat în cauză. Suprafața identificată potrivit acestui raport de expertiză este de 1,8 mp, întreaga suprafață fiind ocupată de construcție.
Acest fapt a fost menționat în cuprinsul completării raportului de expertiză întocmit de ing. K. A. (f.280-281 din dosarul Judecătoriei V. de Sus). Astfel, se menționează la pct. 2.0 faptul că „d-l Ș. G. prin lucrările executate în baza schițelor deținute de cele două părți a ocupat suprafața de 1,8 mp”.
Faptul că parte din construcția edificată de Ș. G. se află pe terenul proprietatea apelantului M. S. M. rezultă și din cuprinsul raportului de expertiză efectuat în cauză de ing. P. A. M.. În cuprinsul raportului, depus la filele 303-309 din dosarul Judecătoriei V. de Sus se constată că suprafața ocupată de construcția edificată de intimatul Ș. G. este de 8 mp și este identificată în planul de amplasament și delimitare-Anexa grafică nr. 2 între punctele 20-6-5-20.
Ambele expertize menționează faptul că întregul teren care aparține apelantului M. S. M. (indiferent că suprafața indicată este de 1,8 mp. sau că acesta este de 8 mp.), este ocupată de construcție. Expertul K. A. a menționat că noua clădire este realizată potrivit planșelor deținute de intimat.
Din cuprinsul considerentelor arătate anterior, instanța reține că intimatul Ș. G. a realizat construcția având în vedere planul de situație care face parte din documentația tehnică întocmită de . Cluj N..
Se constată că apelantul M. S. M. și-a exprimat acordul pentru a se realiza construcția în vecinătatea proprietății sale, având cunoștință de documentația tehnică realizată de .. În acest context apelantul adat declarația autentificată prin care a arătat că este de acord cu construirea unui stâlp pe linia de hotar dintre cele 2 proprietăți.
Cu toate că imobilul construit de intimat ocupă o porțiune de 8 mp din terenul apelantului M. S. M., se constată că această porțiune este identificată în planul de amplasament și delimitare-Anexa grafică nr. 2 a raportului de expertiză, stâlpul la care se face referire în declarația autentificată, declarație dată de apelant fiind în punctul identificat cu nr. 6. Pereții construcției sunt în linia dreaptă, începând din punctul nr. 6, atât înspre punctul nr. 20 cât și înspre punctul nr. 5.
Reținând aceste considerente, instanța apreciază că apelantul și-a dat acordul pentru realizarea construcției în forma în care acesta a fost edificată. Din acest punct de vedere se consideră că solicitarea apelantului de a se dispune desființarea construcției și de a se elibera suprafața de 20 mp teren nu poate fi admisă, o astfel de cerere fiind nefondată.
Instanța constată că nu sunt îndeplinite condițiile art. 480 C.civ., iar prin declarația dată în fața notarului, privind amplasarea stâlpului identificat în raportul de expertiză prin pct. 6 în anexa 2 a raportului întocmit de expertul ing. P. A. M., apelantul a fost de acord cu ridicarea construcției.
Instanța a avut în vedere la stabilirea stării de fapt și declarațiile martorilor date atât în fața instanței de fond cât și în fața instanței în apel. Martorul O. A. (f.142 din dosarul Judecătoriei V. de Sus) a arătat că a constatat cu ocazia controlului efectuat faptul că imobilul edificat de pârâtul-intimat G. Ș. nu deținea în anul 2007 autorizația de construire.
A fost înlăturată de la soluționarea cauzei declarația martorului T. N. (f.250 dosarul Judecătoriei) deoarece acesta nu este utilă soluționării cauzei, martorul arătând că nu a fost prezent la discuțiile dintre apelantul M. S. și intimatul Ș. G.. Reaudiat în fața instanței de apel, martorul T. N. (f.52 din dosarul Tribunalului Maramureș) a arătat că între cele două proprietăți a existat anterior începerii construcției, un gard.
În declarația sa, martorul F. G. (f.56 din prezentul dosar) a arătat că exista anterior gard între proprietăți, însă, la acest moment, datorită faptului că s-a edificat noua clădire pe linia dintre proprietăți, nu mai există gard. Cu toate acestea, reperul de la stradă, care delimita proprietățile părților-stâlpul de electricitate există și în acest moment. Aspectele din cuprinsul declarației martorului care nu se coroborează cu alte probe nu au fost avute în vedere de instanța de judecată. Astfel, susținerea că a fost edificată construcția pe linia de hotar dintre cele două proprietăți nu va fi avută în vedere deoarece această susținere este contrazisă de proba cu expertiza judiciară administrată în cauză.
De asemenea, Tribunalul nu va avea în vedere nici susținerea intimatului potrivit căreia acesta i-ar fi dat o anumită sumă de bani apelantului M. S.. Martorul F. G. a arătat în declarația aflată la fila 251 din dosarul Judecătoriei V. de Sus, faptul că „din auzite” cunoaște faptul că s-ar fi întocmit acte între cele două părți, precum și faptul că s-ar fi dat o sumă de bani. În condițiile în care la dosarul cauzei nu au fost depuse aceste înscrisuri (altele decât declarația autentificată aflată la fila 157 din dosarul Judecătoriei V. de Sus), declarația martorului nu va fi avută în vedere de instanță.
În privința solicitării de a se dispune oprirea lucrărilor, instanța constată că la acest moment edificarea construcției s-a încheiat, iar prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 6 februarie 2008, reclamantul Orașul B. a solicitat desființarea construcției, menționând faptul că prin procesul-verbal de contravenție s-a dispus și măsura opririi lucrărilor.
Prin Decizia nr. 268/A din data de 30.10.2008 Tribunalul Maramureș a arătat că soluția pronunțată de Judecătoria V. de Sus prin care a fost analizată cererea Primăriei Orașului B. nu se impune a fi anulată sau schimbată, astfel că aceasta a devenit irevocabilă prin neexercitarea căii de atac a recursului. S-a mai reținut în decizia arătată că doar cererea de intervenție în interes propriu formulată de M. S. M. urmează a face obiectul rejudecării.
Soluțiile pronunțate în precedenta fază procesuală, care nu au fost anulate au devenit irevocabile și au intrat în puterea lucrului.
În concluzie, solicitările apelantului privind desființarea construcției, respectiv obligarea pârâtului de a stopa lucrările de construire nu pot fi admise.
Apelantul a criticat soluția primei instanțe și sub aspectul respingerii solicitărilor de a se acorda despăgubiri pentru distrugerea gardului dintre imobilul aflat în proprietatea apelantului și cel aflat în proprietatea intimatului, pe o distanță de 35 m, sau obligarea la edificarea gardului pe cheltuiala pârâtului-intimat Ș. G..
Instanța reține că între proprietățile celor 2 părți din prezentul dosar a existat un gard din lemn, cu fundație din beton. Odată cu realizarea construcției, prin amenajarea terenului pentru construirea fundației, gardul a fost distrus.
Distrugerea gardului a cauzat o pagubă apelantului M. S. M.. Persoana vinovată pentru această pagubă este intimatul-pârât Ș. G., beneficiarul construcției nou edificate, care nu a luat măsurile necesare pentru a nu cauza proprietăților învecinate pagube prin faptele sale, deși acesta avea o astfel de obligație.
Instanța reține faptul că este îndeplinită și condiția privind vinovăția și raportul de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu, astfel că fiind îndeplinite condițiile art. 998-998 C.civ., instanța consideră că revine pârâtului obligația de a repara prejudiciul cauzat.
În privința modului de reparare a prejudiciului se reține că acesta poate fi reparat în natură, astfel cum a solicitat și apelantul M. S. M., respectiv prin construirea gardului de către intimatul Ș. G., pe cheltuiala sa.
Având în vedere raportul de expertiză efectuat în cauză de expertul P. A. M., constatând că linia de hotar dintre proprietăți, este pe aliniamentul 1-20, iar pe aliniamentele 20-6-5 terenul proprietatea apelantului este ocupat de construcție, iar în linia de hotar demarcată de punctele 5-4-14 din cuprinsul Anexei nr. 2 a raportului de expertiză întocmit de expert P. A. M., există gardul vechi, instanța consideră că solicitarea apelantului M. S. M. de a se dispune obligarea pârâtului-intimat să refacă gardul pe cheltuiala sa este o cerere întemeiată, sub acest aspect urmând să fie schimbată sentința atacată.
Instanța consideră că repararea prejudiciului în natură reprezintă, raportat la datele cauzei, modul preferabil pentru repararea prejudiciului cauzat apelantului.
S-a mai arătat în memoriul de apel că prin acțiunile sale, pârâtul-intimat Ș. G. a cauzat apelantului un prejudiciu moral evaluat de acesta la suma de 20.000 lei. Prejudiciul, potrivit susținerilor apelantului au constat în conduita șicanatorie și indolentă pe care pârâtul-intimat a avut-o față de apelant și familia acestuia.
Solicitarea apelantului este considerată nefondată. Apelantului M. S. M. i-au fost cauzate neplăceri prin faptul că pârâtul a edificat construcția din vecinătatea proprietății sale. Cu toate acestea prejudiciile arătate nu pot constitui temei pentru acordarea daunelor morale.
S-a susținut că apelantul M. S. M. a avut un accident vascular, acesta datorându-se stresului și disconfortului cauzat de faptele pârâtului. Din probele administrate, instanța consideră că nu se poate constata că acțiunile pârâtului-intimat Ș. G. au cauzat apelantului accidentul vascular la care a făcut referire. Mai mult decât atât, se constată din înscrisurile depuse la dosarul cauzei de apelantul M. S. M. că acesta a avut probleme de sănătate încă din anul 2003-cu aproximativ 5 ani anterior sesizării instanței de judecată-filele 19, 21 din dosarul Judecătoriei V. de Sus.
De asemenea, se constată că prejudiciile materiale constând în depozitarea materialelor de construcție și a pământului rezultat din excavare, nu pot fi echivalate cu daunele morale solicitate de apelant.
Reținând concluziile anterior expuse, instanța consideră că această solicitare de acordare a daunelor morale nu este întemeiată, astfel că sub acest aspect apelul este considerat nefondat.
Apelantul a mai arătat în memoriul de apel faptul că Ș. G. nu a prezentat niciodată documentația întocmită de .. Acest fapt nu poate fi reținut de instanța de judecată deoarece la dosarul cauzei a fost depusă respectiva documentație, aceasta aflându-se la filele 165-198 din dosarul Judecătoriei V. de Sus.
În privința depunerii autorizației de construire, instanța constată că la dosarul cauzei nu a fost depusă această autorizație de construire, iar intimatul Ș. G., prin reprezentant a susținut că nu a fost eliberată o astfel de autorizație, astfel că nu are posibilitatea să fie depus acest înscris la dosarul cauzei.
Apelantul a mai învederat instanței de judecată în memoriul de apel că la dosarul cauzei nu au fost depuse înscrisurile la care au făcut referire martorii audiați în fața instanței de fond.
În privința susținerilor că instanța de judecată nu s-a pronunțat asupra probelor administrate și nu s-a pronunțat asupra cererilor formulate, respectiv oprirea lucrărilor și desființarea construcției edificate, se consideră această susținere nefondată. Analizând sentința atacată, instanța constată că cererea formulată de M. S. M. a fost respinsă. În cuprinsul considerentelor se face mențiunea instanței potrivit căreia „va respinge atât cererea de revendicare a porțiunii de teren din proprietatea reclamantului intervenient, ocupată de aceasta cât și cerere de desființare a ei”.
Raportat la aceste considerente, instanța apreciază că Judecătoria V. de Sus s-a pronunțat și a arătat care sunt motivele pentru care a respins toate capetele de cerere formulate.
În privința încuviințării obiecțiunilor privind expertizele realizate, instanța constată că în prezenta cauză s-au întocmit 2 rapoarte de expertiză. În cuprinsul ambelor rapoarte de expertiză s-au formulat aceleași concluzii, respectiv faptul că imobilul edificat de intimatul-pârât Ș. G. ocupă parțial o suprafață din terenul proprietatea apelantului M. S. M.. După cum s-a reținut și anterior, indiferent de suprafața ocupată din teren (1,8 sau 8 mp-aceasta fiind singura diferență dintre cele două expertize efectuate în cauză) solicitarea de a se dispune desființarea construcției și repunerea în situația anterioară nu este întemeiată.
În cuprinsul memoriului de apel s-a solicitat acordarea cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul dosar. Instanța reține că sentința atacată va fi schimbată în parte în sensul că va fi obligat pârâtul Ș. G. să reconstruiască pe cheltuiala sa gardul dintre proprietatea intervenientului M. S. M. și pârâtul Ș. G. pe aliniamentul 1-20 din Anexa grafică nr. 2 a raportului de expertiză întocmit de P. A. M. (ianuarie 2014).
Având în vedere prevederile art. 274 C.proc.civ., instanța va acorda cu titlu de cheltuieli de judecată la fond suma de 1000 lei. Suma reprezintă contravaloarea parțială (proporțional cu capetele de cerere formulate, raportat la capetele de cerere admise) a cheltuielilor justificate în fața instanței de fond, respectiv onorariile experților, onorariul avocațial și taxa judiciară de timbru.
În privința solicitării de acordare a cheltuielilor de deplasare, instanța reține că nu au fost depuse la dosarul cauzei înscrisuri din care să rezulte care este cuantumul acestora cheltuieli. Astfel, chiar dacă se poate prezuma că apărătorul apelantului s-a deplasat din Baia M. (unde își are sediul profesional) în fața instanței de judecată, situată într-o altă localitate, în lipsa dovezilor privind valoarea acestor cheltuieli, instanța apreciază că nu poate acorda arbitral, o anumită sumă cu titlu de cheltuieli de deplasare.
Apelantul a solicitat acordarea cheltuielilor de judecată în apel, constând în onorariul avocațial și în taxa judiciară de timbru. Instanța constată că dintre capetele de cerere formulată, instanța a admis doar solicitarea de a se dispune obligarea pârâtului să reconstruiască gardul distrus. Obiectul capătului de cerere admis îl constituie „obligația de a face”, iar această cerere se timbrează în apel cu suma de 4 lei.
În privința dovezii achitării onorariului avocațial în prezenta cauză, instanța constată că în apel nu s-a făcut dovada acestuia. Raportat la acest fapt, instanța consideră că nu sunt îndeplinite condițiile privind cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocațial.
Cererea intimatului Ș. G. a se acorda cheltuieli de judecată în apel va fi respinsă, având în vedere faptul că apelul declarat de M. S. M. urmează a fi admis. Se consideră că în prezenta cauză nu sunt îndeplinite condițiile art. 274 C.proc.civ., partea care a căzut în pretenții fiind intimatul Ș. G..
Reținând considerentele anterior expuse, instanța, în temeiul art. 296 C.proc.civ., urmează să admită în parte apelul declarat de M. S. M., sentința atacată urmând să fie schimbată în parte potrivit dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite în parte apelul declarat de M. S. M. domiciliat în B. . jud. Maramureș, cu domiciliul procesual ales în Baia M. .. 3 ., împotriva sentinței civil nr. 1099 pronunțată la data de 18 iunie 2014 de Judecătoria V. de Sus în dosarul nr._ pe care o schimbă în parte în sensul că:
Obligă pârâtul Ș. G. domiciliat în B. . jud. Maramureș să reconstruiască pe cheltuiala sa gardul dintre proprietatea intervenientului M. S. M. și pârâtul Ș. G. pe aliniamentul 1-20 din Anexa grafică nr. 2 a raportului de expertiză întocmit de P. A. M. (ianuarie 2014), parte integrantă din prezenta hotărâre.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate care nu sunt incompatibile cu prezenta decizie.
Obligă pârâtul Ș. G. la plata sumei de 1000 lei în favoarea intervenientului M. S. M., cu titlu de cheltuieli de judecată la fond.
Obligă intimatul Ș. G. la plata sumei de 4 lei în favoarea apelantului M. S. M. cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.
Respinge cererea formulată de intimatul Ș. G. având ca obiect cheltuieli de judecată în apel.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 23 iunie 2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
P. M. B. D. Ț. S. A.
Red. / dact. M.B.P./18.09.2015/5ex.
.>
Conținutul său poate fi preluat și utilizat cu citarea sursei:
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 249/2015. Tribunalul... | Fond funciar. Decizia nr. 216/2015. Tribunalul MARAMUREŞ → |
|---|
