Fond funciar. Decizia nr. 344/2015. Tribunalul MARAMUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 344/2015 pronunțată de Tribunalul MARAMUREŞ la data de 24-08-2015 în dosarul nr. 344/2015
cod operator 4204
ROMÂNIA
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ Nr. 344/A
Ședința publică din 24 august 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE M. B. P.
Judecător B. G.
Grefier A. C. P.
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de reclamanta Federația Comunităților Evreiești din R. – Cultul Mozaic cu sediul în București, .. 9-11 sector 3 împotriva sentinței civile nr. 655/16.04.2014 pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației în dosar nr._, având ca obiect fond funciar anulare titlu de proprietate
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă în reprezentarea apelantei Federația Comunităților Evreiești din R. – Cultul Mozaic consilier juridic C. H. C., lipsă fiind intimații ., C. Județeană Maramureș pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, C. L. Săpânța pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Reprezentanta apelantei, consilier juridic C. H. C. depune la dosar delegație de reprezentare în cauză. Arată că nu solicită administrarea altor probe. Cere judecarea cauzei.
Instanța încuviințează proba cu înscrisurile aflate la dosar și acordă cuvântul asupra apelului.
Reprezentanta apelantei, consilier juridic C. H. C. solicită admiterea apelului anularea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond deoarece în cauză reclamanta a dovedit calitatea sa de proprietară tabulară asupra imobilului din Săpânța ce face obiectul cererii ca și continuatoare a Comunității Evreiești din Săpânța, potrivit extraselor de CF depuse la dosar. Pe de altă parte s-a făcut dovada că reclamanta a depus la data de 26.02.2003 cerere de reconstituire a dreptului de proprietate la C. Specială de Retrocedare de pe lângă Guvernul României, cerere ce nu a fost soluționată până la această dată. Pârâta . și obținut titlul de proprietate asupra imobilului proprietatea reclamantei. Instanța de fond nu a ținut seama de dispozițiile art. 33 Cod procedură civilă „... Chiar dacă interesul justificat de reclamant nu este născut și actual, se poate formula cerere cu scopul de a preveni încălcarea unui drept subiectiv amenințat sau pentru a preîntâmpina producerea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara”. În cauză s-a dovedit existența unei vocații proprii la reconstituirea dreptului de proprietate asupra imobilului pentru care s-a solicitat anularea parțială a titlului de proprietate.
Instanța reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Constată că prin sentința civilă nr. 655/16.04.2014 pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației în dosar nr._ s-a respins excepția inadmisibilității acțiunii reclamantei invocată de pârât, s-a admis excepția lipsei de interes a reclamantei și pe cale de consecință s-a respins acțiunea reclamantei Federația Comunităților Evreiești din R. prin Comunitatea Evreilor Sighetu Marmației, în contradictoriu cu pârâții ., C. L. Săpânța pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și C. județeană Maramureș pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, având ca obiect fond funciar - anulare titlu de proprietate.
P. a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că reclamanta Federația Comunităților Evreiești din R., reprezentată prin Comunitatea Evreilor Sighetu-Marmației, în calitate de continuatoare a fostei Comunități Izraelite din Săpânța, a formulat cerere de chemare în judecată în contradictoriu cu pârâtele ., C. L. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor - Săpânța, și C. județeană Maramureș pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, solicitând instanței să dispună anularea parțială și radierea din Titlul de Proprietate nr. 1927/4 din 09.06.2010 eliberat pe numele Comunei Săpânța a suprafeței de teren de 0,0418 ha în locul fostei Brutării înscrise în C.F. nr. 171 nr. topo. 551 și a suprafeței de 0,2433 ha din locul fostului Dispensar Veterinar, înscris în C.F. nr. 157, nr. topo. 418 și 418b.
În motivarea plângerii reclamanta a arătat că, în fapt, cele două suprafețe de teren se suprapun peste cele două proprietăți comunitare ale reclamantei conform cărților funciare și a planurilor de amplasament depuse la dosar anexate cererii. Există un precedent în ceea ce privește Titlul atacat în speță, acesta fiind atacat și modificat de la suprafața totală de 0,7337 ha la 0,6969 ha în urma unei acțiuni în instanța de către o terță persoană, iar prin Sentința Civilă nr. 59 din 2012, în mod just, acest titlu a mai fost anulat parțial. . face dovada proprietății acestor imobile și în consecință solicită admiterea acțiunii.
În drept reclamanta a invocat art. 555 și următoarele Noul Cod Civil Român, art.877, 878, 885 cod civil Român, art. 1. din Protocolul Adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale adoptată de Consiliul Europei la 20.03.1952 Legea 1/2000, Statutul F.C.E.R.
P. întâmpinare (f. 27) pârâtele . L. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor – Săpânța au solicitat respingerea acțiunii pe cale de excepție ca fiind inadmisibilă astfel cum este formulată, apoi ca fiind formulată de o persoană lipsită de interes, iar pe fond - respingerea ei ca neîntemeiată. Acțiunea este inadmisibilă deoarece dispozițiile Noului Cod Civil nu sunt aplicabile în cauză. Condițiile de validitate ale unui act juridic sunt întotdeauna cele prevăzute de legile in vigoare la data emiterii lui. În speță, titlul de proprietate a fost emis în anul 2010 când în vigoare era vechiul Cod Civil. Nici celelalte dispoziții legale indicate nu sunt aplicabile în cauză și nu pot justifica o acțiune în constatarea nulității unui Titlu de Proprietate. Atât vechiul Cod Civil, Noul Cod Civil cât și Legea 1/2000 sau art. 1 din CEDO sunt norme cu aplicabilitate generală care sunt excluse a fi aplicate în cauză atunci când există norme speciale care prevăd posibilitatea si motivele exprese de nulitate a titlurilor de proprietate. Incidente în cauză sunt dispozițiile Legii 169/1997, respectiv art. III, unde sunt prevăzute cazurile de nulitate a titlurilor de proprietate eliberate la Legea 18/1991, precum si persoanele care au calitate procesuala activă. Reclamanta nu a invocat dispozițiile legii speciale, nu a indicat care din motivele de nulitate apreciază ca este incident si a înțeles să formuleze acțiunea in constatarea nulității absolute întemeindu-și acțiunea pe dreptul comun, respectiv Codul Civil.
În ce privește excepția lipsei de interes – a apreciat că prezenta acțiune este supusa normelor speciale derogatorii prevăzute de disp. legii 169/199 invocând dispozițiile art. III din Legea nr. 169/1997. P. interes se înțelege folosul practic urmărit de cel ce a pus în mișcare acțiunea civila sau oricare din formele procedurale ce intra în conținutul acesteia. P. a justifica promovarea unei acțiuni în justiție interesul celui ce reclama trebuie sa fie legitim, sa fie născut si actual, sa fie personal si direct. Atâta timp cât reclamanta nu si-a valorificat dreptul de proprietate în condițiile legii fondului funciar, aceasta nu mai are posibilitatea sa valorifice în nici un mod prin prezenta acțiune presupusul sau drept de proprietate. Ea nu justifica un interes legitim în sensul prevederilor art. III din Legea nr. 169/1997 pentru a invoca nulitatea absoluta a titlului de proprietate nr. 1927/2010 al paratei pentru ca nu a făcut dovada reconstituirii dreptului de proprietate pentru terenul în litigiu in favoarea ei. Reclamanta avea obligația de a urma procedura specială prevăzuta in dispozițiile legale derogatorii ale OG 94/2000 si nu poate indica direct dreptul comun pentru dreptul de proprietate.
P. Hotărârea Comisiei Județene nr. 200/31.01.2002 a fost validată propunerea Comisiei Locale conform Anexei 56 pentru retrocedarea terenurilor aparținând Comunei Săpânța. In registrul Agricol al localității Săpânța pe anii 1949-1951, pârâta Primăria Săpânța figurează cu 204 Ha pădure și 2165 Ha teren cu destinație agricolă. În suprafața de 2165 Ha teren cu destinatie agricola este inclusă si suprafața de teren din titlul de proprietate 1792/09.06.2010. De la data validării suprafeței de către comisia județeană si pâna la eliberarea titlului de proprietate a trecut un interval de 8 ani.
La termenul de judecată din data de 2 aprilie 2015 prima instanță a pus în discuția părților excepțiile invocate de pârâtele de rangul 1 și 2 și analizând actele și lucrările dosarului, a reținut că prin Hotărârea Comisiei Județene nr. 200/31.01.2002 a fost validată propunerea Comisiei Locale conform Anexei 56 pentru retrocedarea terenurilor aparținând Comunei Săpânța. In registrul Agricol al localității Săpânța pe anii 1949-1951, pârâta Primăria Săpânța figurează cu 204 Ha pădure și 2165 Ha teren cu destinație agricolă. În suprafața de 2165 ha teren cu destinație agricola este inclusă si suprafața de teren din titlul de proprietate 1792/09.06.2010. De la data validării suprafeței de către comisia județeană si până la eliberarea titlului de proprietate a trecut un interval de 8 ani. (f. 33-40).
Reclamanta a solicitat anularea parțială și radierea din Titlul de Proprietate nr. 1927/4 din 09.06.2010, eliberat pe numele . de teren de 0,0418 ha în locul fostei Brutării înscris în C.F. nr. 171 nr. topo. 551 și a suprafeței de 0,2433 ha din locul fostului Dispensar Veterinar, înscris în C.F. nr. 157, nr. topo. 418 și 418b, pentru temeiul că, în fapt, cele două suprafețe de teren se suprapun peste cele două proprietăți comunitare ale sale conform Cărților Funciare și a Planurilor de Amplasament depuse la dosar anexate cererii (f. 5-16).
Prima instanță a reținut că reclamanta a formulat cereri de retrocedare adresate Comisiei speciale de retrocedare la data de 26.02.2003 (f. 70-71), iar conform disp. art. 1 alin. 10 din OG 94/2000 cererile de retrocedare se depuneau în termen de 6 luni de la . Legii nr.501/2002 de aprobare a acestei ordonanțe. Legea 501/2002 a fost publicată în Monitorul oficial la 31.07.2002 și a intrat în vigoare după trei zile de la momentul publicării. Același art. 1 alin. 10 al OG 94/2000, dispune imperativ în sensul că după trecerea termenului de 6 luni stabilit de legiuitor, nu se vor mai putea depune cereri de retrocedare. Prima instanță a reținut că termenul de 6 luni s-a împlinit la data de 3 februarie 2003, anterior momentului la care reclamanta arată că a depus cererile de retrocedare aflate la filele 70-71, respectiv data de 26.02.2003.
De asemenea, a reținut că reclamanta a depus cerere la C. locală Săpânța de aplicare a legilor Fondului Funciar la data de 06.12.2005 (f. 38), care a fost respinsă prin referatul comisiei nr. 5637 din17.12.2007(f. 39), deși art. 1 dinOG 94/2000 prevedea expres că imobilele care au aparținut cultelor religioase din R. și au fost preluate în mod abuziv, cu sau fără titlu, de statul român, de organizațiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, altele decât lăcașele de cult, aflate în proprietatea statului, a unei persoane juridice de drept public sau în patrimoniul unei persoane juridice din cele prevăzute la art. 2, se retrocedează foștilor proprietari, doar în condițiile acestei ordonanțe de urgență. Reclamanta însă nu a îndeplinit obligația sa prevăzută în art.7 alin.2 din această ordonanță, conform căreia avea obligația să informeze pârâta cu privire la cererile de retrocedare depuse la C. specială de retrocedare, constituită în baza acestei ordonanțe.
Prima instanță a respins excepția inadmisibilității acțiunii, reținând că acțiunea reclamantei –constatare nulitate parțială titlu de proprietate - se soluționează conform procedurii obișnuite, cale procesuală care nu presupune îndeplinirea nici unei condiții de exercițiu speciale și suplimentare. Reclamanta, deși a formulat cereri adresate atât Comisiei speciale de retrocedare, cât și Comisiei locală Săpânța de aplicare a legilor Fondului Funciar, nu a îndeplinit cerințele legale, așa cum în precedent s-a expus, ceea ce însă, nu este de natură a constitui un fine de neprimire pentru acțiunea de drept comun și ca atare, nu înseamnă că aceasta este inadmisibilă.
Cu privire la excepția lipsei de interes a reclamantului judecătoria a reținut că prin interes se înțelege folosul practic urmărit de cel ce a pus în mișcare acțiunea civilă sau oricare din formele procedurale ce intră în conținutul acesteia.
P. ca interesul să fie protejat de lege, născut si actual, personal si direct, condiție impusa de art. III alin 2 din legea 169/1997, trebuie ca reclamanta să opună pârâtului, la rândul său, un drept real concurent, de natura celui contestat, adică sa pretindă si sa dovedească o vocație proprie la reconstituire care să o excludă pe cea a pârâtului si să afirme că, prin eliberarea titlului de proprietate pârâtului, i s-a încălcat sau îngrădit un drept. Prima instanță a apreciat că un asemenea caz nu se regăsește în speță, deaorece reclamanta nu are nici un folos practic, material, în urma nulității parțiale a titlului de proprietate emis pârâtului, întrucât nevalabilitatea titlului de proprietate emis acestuia nu atrage, subsecvent, stabilirea in persoana reclamantei a unui drept de același fel. P. a se justifica solicitarea de anulare a titlului de proprietate trebuie să se facă dovada interesului în introducerea acțiunii, respectiv reconstituirea dreptului de proprietate pentru aceeași suprafață de teren.
Cum în precedent s-a expus, reclamanta nu a putut beneficia de efectele depunerii cererilor de retrocedare, întrucât, fie a fost decăzută din dreptul legal de a mai formula cerere, urmare a împlinirii termenului de 6 luni instituit de art. 1 alin. 10 al OG 94/2000, fie a depus cererea fără să o justifice cu acte doveditoare, la altă comisie decât cea îndrituită legal să o soluționeze, respectiv la C. locală Săpânța de aplicare a legilor Fondului Funciar.
Raportat la modul în care s-au soluționat cele două cazuri în care reclamanta a formulat cereri de retrocedare, aceasta a avut posibilitatea de a contesta soluțiile adoptate, însă nu face dovada că ar fi făcut-o. P. a beneficia de reconstituirea dreptului de proprietate în condițiile legislației fondului funciar aplicabilă reclamantei era necesară formularea unei cereri în termen și adresată comisiei competente, legiuitorul excluzând posibilitatea dobândirii acestui drept din oficiu.
Neîndeplinirea de către reclamant a cerințelor legilor de fond funciar la momentul depunerii cererilor și lipsa dovezilor că reclamanta ar fi uzat de contestație împotriva soluțiilor adoptate, nu justifică interesul reclamantei de a solicita ca instanța să analizeze aceste cereri, întrucât ele nu pot fi formulate, și nici analizate, pentru prima dată, în fața instanței.
P. aceste motive prima instanța a admis excepția lipsei de interes invocată de pârâtă și a respins acțiunea reclamantei.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta Federația Comunităților Evreiești din R., reprezentată prin Comunitatea Evreilor Sighetu-Marmației, solicitând anularea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare.
În motivarea apelului s-a învederat că soluția instanței de fond este nelegală și nefondată întrucât Federația Comunităților Evreiești din R. a dovedit calitatea sa de proprietară tabulară și de continuatoare a fostei Comunități Evreiești din Săpânța, depunând la dosarul cauzei următoarele înscrisuri: copie CF 157 Săpânța nr. ordine 1,2,3,4,5 și foaie de proprietate poziția 4.
D. aceste înscrisuri rezultă următoarele: dreptul de proprietate asupra imobilului de la nr. de ordine A+1, este intabulat în favoarea Comunității Izraelite din Săpânța.
În cadrul celor cinci nr. top. sunt cuprinse proprietățile comunitare: nr. top. 418 - Casă cu curte și grădină la nr.78 - 398 stj., nr. top. 418/b - intravilan 196 stj., nr. top. 564 „SINAGOGĂ", nr. top. 565 „ȘCOALĂ Confesională EVREIASCĂ" și nr. top. 9 „CIMITIR EVREIESC".
Proprietățile reclamantei-apelante sunt dovedite și cu actul emis de Primăria Săpânța „Recapitulație Imobile Comună". Existența actuală a proprietăților evreiești este atestată prin „Nota de constatare" întocmită de Lieberman D. - expert topo din cadrul ANCPI. Acesta, prin deplasare la imobilele înscrise în CF 157, a reușit să localizeze și să efectueze măsurătorile: casa și grădina + teren intravilan de sub nr. vechi 78 și a precizat că amplasamentul local al acestui imobil îl constituie terenul unde se află amplasat fostul Dispensar Veterinar din Săpânța. A mai precizat că în CF 157 nr. topo 418 și 418/b se regăsesc aceste bunuri imobiliare ale fostei Comunități Evreiești din Săpânța.
P. aceste înscrisuri, reclamanta face dovada interesului legitim actual și real și al deținerii unui drept de proprietate ce poate fî opus pârâtei-intimate de rang I - ..
Apelanta a mai arătat că este continuatoarea de drept a fostei Comunități Evreiești din Săpânța, potrivit art. 4 din Statutul Federației Comunităților Evreiești din R. recunoscut prin H.G. 999/2008 completată și modificată. A depus la dosarul cauzei Statutul F.C.E.R. - Cultul Mozaic, însă instanța de fond, în analizarea excepției lipsei de interes, nu a verificat acest aspect care conferă calitate procesuală activă și justifică interesul determinat, legitim, personal, născut și actual al apelantei Federația Comunităților Evreiești din R..
În susținerea netemeiniciei excepției lipsei de interes, a invocat și prevederile O.U.G.36/2002 - Legea nr.598/2002 privind reglementarea dreptului de proprietate al Federației Comunităților Evreiești din R. asupra lăcașurilor de cult, cimitirelor și altor bunuri destinate activităților Cultului Mozaic.
Legea reglementează atât situația imobilelor cu această destinație, cât și a terenurilor aferente acestora.
Analizând cartea funciară nr. 157 Săpânța, se dovedește faptul că pe terenurile înscrise în acest CF au fost edificate inițial o sinagogă, o școală confesională mozaică, o casă (care a avut diferite destinații în activitățile specifice exercitării cultului) care în definiția dată de O.U.G. 36/2002, este lăcaș de cult mozaic, o școală evreiască, abator ritual, tribunal religios, cimitir evreiesc etc., imobile destinate activității Cultului Mozaic.
D. extrasul de pe Recapitulație - formular complet al imobilelor comunei Săpânța, încheiat în anul 1940 - 4.02. înscris eliberat de Arhivele Naționale -rezultă că în amplasamentul ce face obiectul cererii în anulare - apelanta deținea casă de rugăciune, școală, cimitir, casă pentru tăieri rituale și cimitir izraelit, adică imobile necesare desfășurării activității de Cult Mozaic.
Aceste înscrisuri fac dovada interesului legitim al apelantei.
Susține instanța de fond că reclamanta nu justifică un interes în raport de dispozițiile Legii 169/1997 și al legislației speciale respectiv O.U.G. 94/2000.
Sub acest aspect apreciază că Federația a formulat cereri de retrocedare greșite la o altă comisie decât cea competentă cu soluționarea contestației (respectiv la C. L. de Fond Funciar SĂPÂNȚA, în loc de C. Specială de Retrocedare) și că nu a depus actele necesare susținerii cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate. Motivarea instanței de fond este eronată.
Apelanta-reclamantă a depus la data de 26.02.2003 la C. Specială de Retrocedare de pe lângă Guvernul României cererea cu nr.3962/26.02.2003 având drept obiect reconstituirea dreptului de proprietate pentru imobilul (teren și construcție), cu destinația de abator ritual care a fost situat în amplasamentul imobilului înscris în CF 157 Săpânța pentru o suprafață de 0,2433 ha.
Aceste imobile au fost folosite abuziv de . de Dispensar Veterinar, aspect ce a constituit temeiul formulării cererii de retrocedare la C. Specială de Retrocedare potrivit O.U.G. 94/2000 (F.C.E.R. având calitatea de organizație de cult legal recunoscut în R..
Cu toate că această cerere nu este încă soluționată, pârâta de rd.I a solicitat și dobândit titlu de proprietate nr. 1927/4/9.06.2010 și pentru suprafața de 0,2433 ha- fostul Dispensar Veterinar, respectiv fostul Abator Ritual și terenul adiacent proprietatea Comunității Izraelite din Săpânța și de drept a continuatoarei sale Federația Comunităților Evreiești din R..
Potrivit art. 33 NCPC - chiar dacă interesul justificat de reclamant nu este născut și actual, se poate formula o cerere cu scopul de a preveni încălcarea unui drept subiectiv amenințat sau pentru a preîntâmpina producerea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara.
Este și în interesul Federației de a obține anularea parțială a titlului de proprietate nr. 1927/4/9.06.2010, dobândit de pârâta I spre a evita înstrăinarea imobilului și practic imposibilitatea restituirii în natură prin intermediul procedurii speciale a imobilului înscris în CF 157 Săpânța.
Motivarea instanței de fond în sensul împlinirii termenului de 6 luni instituit de art. 1 alin. 10 al O.G. 94/2000, nu-și găsește aplicarea în situația unui reclamant care beneficiază de o procedură specială de restituire.
Lipsa actelor justificative în susținerea cererii inițiale de restituire în natură a imobilelor, este un aspect ce excede competenței instanței civile - Judecătoria Sighet fiind o problemă ce se va soluționa de reclamantă la C. specială de retrocedare.
Sesizarea eronată a Comisiei locale de reconstituire a dreptului de proprietate privată în loc de C. specială de retrocedare, nu legitimează trecerea abuzivă în proprietatea pârâtei I a imobilelor proprietatea tabulară a altor persoane juridice, deposedate de drepturile lor anterior anilor 1989.
Sub acest aspect, s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite prin Decizia nr.33/19.06.2008 în dosarul nr.60/2007.
Apreciind că în practica judiciară nu există un punct de vedere unitar cu privire la admisibilitatea acțiunilor întemeiate pe dreptul comun după . legilor speciale în materia restituirii imobilelor preluate abuziv de stat în perioada 6.03.1945 -22.XII.1989, instanța supremă a statuat că potențialul beneficiar al legilor speciale care nu a respectat exigențele procedurale ale actelor normative speciale, pierzând astfel posibilitatea aplicării măsurilor reparatorii speciale, nu este împiedicat în intentarea unor acțiuni întemeiate pe procedurile dreptului comun.
Beneficiarul a pierdut doar unul din atributele dreptului de proprietate - posesia, dar își păstrează calitatea de proprietar avută la data preluării.
Instanța supremă reține și Protocolul 1. al Convenției Europene a D. Omului art. 11, alin. 2 care se aplică prioritar legii naționale coroborat cu art. 20 alin. 2 din Constituția României.
Privarea de proprietate poate fi justificată numai dacă se demonstrează că a intervenit pentru o cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege cu respectarea principiului proporționalității.
Invocarea nerespectării dispozițiilor art. III din Legea 169/1997 pentru motivarea admiterii excepției lipsei de interes este și nefondată și disproporționată în raport de o organizație de cult de utilitate publică, nonprofit care are înscrise în obiectivele sale statutare potrivit art.9 din STATUT - lit.o Organizarea sistemului de întreținere, reparare și conservare a sinagogilor și a altor lăcașuri de cult mozaic (băi rituale, abatoare rituale, cimitire evreiești), administrarea și valorificarea patrimoniului propriu și al comunităților locale (lit. m.)
Atâta timp cât apelanta-reclamantă este împiedicată să-și apere și revendice patrimoniul pe considerentul excepției lipsei de interes, scopul și obiectivele apelantei-reclamante nu pot fi realizate.
În ce privește cererea depusă la C. locală Săpânța de aplicare a legilor fondului funciar din 6.XII.2005, aceasta a fost formulată de Comunitatea Evreilor Sighetu Marmației - persoană juridică distinctă de apelanta-reclamantă Federația Comunităților Evreiești din R..
În raport de existența unei vocații proprii la reconstituirea dreptului de proprietate asupra imobilelor pentru care s-a solicitat anularea parțială a titlului de proprietate nr. 1927/4/9.06.2010, a nesoluționării până la această dată a cererii aflate pe rolul Comisiei speciale de retrocedare pentru restituirea în natură a imobilelor înscrise în CF 157 Săpânța - faptului că prin eliberarea în beneficiul pârâtei I a titlului de proprietate - apelantei i s-a îngrădit un drept.
In drept: Art.456, 466, art. 480/3/NCPC.
In susținerea apelului, s-au depus: Proces-verbal din 4.02.1940 al Primăriei Săpânța privind Inventarul Averilor Publice și Evaluarea Imobilelor Proprietatea Bisericilor și Comunităților, CF 157 Săpânța - foaie de avere partea A. și B, cerere de retrocedare cu nr. 3962/26.02.2003 adresată Comisiei Speciale de Retrocedare, Anexa la titlul de proprietate nr._, Hotărârea nr. 1476/8.09.2008 a Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate, Nota de constatare din 15.1.2013 întocmită de expert topo dr. mg. Lieberman D..
Apelul este nefondat.
Apelanta a susținut că interesul său de a solicita constatarea nulității absolute a titlului pârâtei este legitimat de calitatea Comunității Izraelite din Săpânța, a cărei succesoare este, de proprietar tabular al bunurilor în litigiu, aceasta fiind înscrisă în C.F. 157 Săpânța ca titulară a dreptului de proprietate.
Tribunalul reține în această privință că apelanta reclamantă a solicitat anularea parțială a Titlului de Proprietate nr. 1927/4 din 09.06.2010 pentru suprafața de 0,0418 ha în locul fostei brutării înscrise în C.F. nr. 171 nr. topo. 551 și pentru suprafața de 0,2433 ha din locul fostului Dispensar Veterinar, înscris în C.F. nr. 157, nr. topo. 418 și 418b.
Or, potrivit ultimei înscrieri din coala de proprietate B a CF 171 Săpânța, proprietar tabular al imobilului cu nr. top. 551, casă cu curte și grădină, este numitul Basch Herczel, iar nu Comunitatea Izraelită din Săpânța.
În CF 157 Săpânța, nr. top. 418 și 418/b vizate de apelantă au categoria de folosință: casă cu curte și grădină la nr. 78 și, respectiv, teren intravilan. Conform înscrierii de sub B8, imobilul cu nr. top. 418 a fost adnotat, . două părți: una de 197 stj pătrați care, împreună cu casa construită pe teren, au fost transcrise în CF 1459 Săpânța în favoarea lui Nuszem Henzel, iar cea de-a doua, de 196 stj pătrați (703,64mp), a fost reînscrisă în CF 157 sub A2 cu nr. top. 418/b în proprietatea Comunității Izraelite din Săpânța.
Așadar, nr. top. 418 și 418/b nu sunt două imobile diferite, cum pretinde apelanta, ci nr. top 418/b a rezultat din dezmembrarea parcelei mamă cu nr. top. 418 având o suprafață de 393 stj pătrați, în două parcele noi, de 197 stj. pătrați și 196 stj. pătrați.
Apelanta nu a dovedit că, înainte de preluarea de către stat a imobilelor cu nr. top. 551 din C.F. nr. 171 Săpânța și cu nr. top. 418/a din CF 1459 Săpânța, acestea ar fi fost proprietatea Comunității Izraelite din Săpânța și, ca atare, nu se poate reține ca fiind justificat interesul apelantei de a solicita anularea titlului de proprietate al pârâtei intimate . două terenuri.
Imobilul cu nr. top. 418/b din CF 157 Săpânța a constituit proprietate a Comunității Izraelite din Săpânța fiind însă preluată de stat, aspectul preluării nefiind contestat de părți.
Potrivit art. 1 al. 1 din O.U.G. 94/2000, imobilele care au aparținut cultelor religioase din R. și au fost preluate în mod abuziv, cu sau fără titlu, de statul român, de organizațiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, altele decât lăcașele de cult, aflate în proprietatea statului, a unei persoane juridice de drept public sau în patrimoniul unei persoane juridice din cele prevăzute la art.2, se retrocedează foștilor proprietari, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență.
Astfel, câtă vreme pentru imobilele preluate abuziv de stat în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 s-a adoptat un act normativ derogatoriu de la dreptul comun, care prevede în ce condiții aceste imobile se pot restitui în natură persoanelor îndreptățite, apelanta nu se poate prevala de înscrierea dreptului său de proprietate în cartea funciară, anterioară preluării, pentru că acel drept de proprietate nu mai există, putând fi redobândit doar urmându-se procedura prealabilă administrativă prevăzută de O.U.G. 94/2000.
Pe de altă parte, în spiritul și litera art.III pct.2 din Legea nr.169/1997, în categoria persoanelor care justifică un interes legitim intră persoanele cărora prin titlul de proprietate contestat le-a fost nesocotit dreptul de proprietate recunoscut prin lege. Sintagma „recunoscut prin lege” presupune nu numai simplul fapt al înregistrării cererii de retrocedare a terenului preluat abuziv de vechiul regim, ci soluția adoptată în privința acestei cereri prin stabilirea dreptului de proprietate în modurile stabilite de actele normative reparatorii incidente.
În speță, apelanta a dovedit că s-a adresat Comisiei Speciale de Retrocedare potrivit O.U.G. 94/2000 pentru retrocedarea unor imobile(abator și baie rituală), pretins folosite abuziv de . susținut că cererea sa nu este încă soluționată.
Apelanta a probat că a formulat și o cerere de reconstituire pentru terenuri agricole și neagricole, teren forestier, etc. în baza Legii 247/2005, pe care a adresat-o Comisiei Locale de Fond Funciar Săpânța (f.38), însă prin Hotărârea Comisiei Județene Maramureș nr. 1476 din 08.09.2008 cererea sa a fost invalidată.
Astfel, în lipsa statuării legale asupra dreptului de proprietate pentru terenul în litigiu în baza legilor speciale de retrocedare, tribunalul apreciază că în mod corect a reținut prima instanță lipsa interesului legitim al apelantei Federația Comunităților Evreiești din R. – Cultul Mozaic pentru invocarea nulității titlului de proprietate emis în favoarea pârâtei . consecință, în bata art. 480 al. 1 Cod procedură civilă, va respinge apelul declarat împotriva sentinței civile nr. 655/16.04.2014 a Judecătoriei Sighetu Marmației, ca neîntemeiat.
P. ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de apelanta Federația Comunităților Evreiești din R. – Cultul Mozaic cu sediul în București, .. 9-11 sector 3 împotriva sentinței civile nr. 655/16.04.2014 a Judecătoriei Sighetu Marmației, pe care o păstrează.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 24.08. 2015.
Președinte Judecător Grefier
M. B. P. B. G. A. C. P.
Red/tehnored. G.B.
6 ex.24.11.2015
..11.2015
Judecător la fond – C. R. G.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 253/2016. Tribunalul... | Fond funciar. Decizia nr. 260/2015. Tribunalul MARAMUREŞ → |
|---|
