Ordin de protecţie. Decizia nr. 25/2015. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 25/2015 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 16-02-2015 în dosarul nr. 1140/332/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 25/A/MF
Ședința publică de la 16 Februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. M.
Judecător M. C. O.
Grefier D. D.
Ministerul Public reprezentat de procuror D. C. din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul M..
Pe rol judecarea apelului civil formulat de reclamanta A. R. S., împotriva sentinței civile nr.74/12.06.2014 pronunțată de Judecătoria Vînju M., intimat fiind pârâtul A. S., având ca obiect ordin de protecție.
La apelul nominal făcut în ședința publică, nu au răspuns: părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că prin încheierea de ședință din data de 23.07.2014 judecarea cauzei a fost suspendată pentru lipsa nejustificată a părților și că potrivit referatului întocmit de grefă, la data de 27.01.2015 s-a dispus, din oficiu, repunerea pe rol a cauzei pentru ca în conformitate cu dispozițiile art. 416 și 420 cod procedură civilă să se verifice dacă a intervenit perimarea.
Constatând că dosarul a rămas în nelucrare mai mult de 6 luni de la data suspendării, instanța invocă din oficiu excepția perimării cererii de apel și acordă cuvântul asupra acesteia.
Reprezentantul Ministerului Public a solicitat admiterea excepției perimării apelului.
INSTANȚA
Asupra apelului civil de față:
La data de 15.04.2014, s-a înregistrat pe rolul Judecătoriei Vînju M. sub nr._, cererea prin care reclamanta A. R. S. a chemat în judecată pe pârâtul A. S., solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța, să se dispună emiterea unui ordin de protecție, reintegrarea reclamantei în locuință, evacuarea pârâtului și obligarea pârâtului la păstrarea unei distanțe minime de 200 de metri față de aceasta, interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod cu persoana sa.
În motivarea cererii, a arătat că pârâtul este soțul său și a agresat-o fizic, astfel că a fost găzduită în Adăpostul Victimelor Violenței în Familie Drobeta T. S..
A precizat că deși locuiesc în imobilul bun comun, situat în comuna Corlățel, . imposibil de locuit cu acesta, datorită comportamentului violent atât verbal cât și fizic pe care îl are față de ea, folosind un limbaj jignitor, brutal, precum și utilizarea de insulte, amenințări, cuvinte și expresii degradante și umilitoare, depunând plângere la P. de pe lângă Judecătoria Vînju M..
În drept, reclamanta a invocat prevederile art. 23 și urm. din Legea nr. 217/2003.
Reclamanta a depus: referat nr.9613/28.03.2014, cerere de admitere în adăpost, referat nr.9206/25.03.2014 și a solicitat audierea martorului A. C. D..
Pârâtul a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii privind evacuarea sa din domiciliul, reclamanta fiind soția sa, menționând că dețin două case la domiciliul comun și că vor divorța, soția sa având relații extraconjugale.
În motivare, a arătat că nu poate fi evacuat din locuință întrucât este bolnav, având nevoie de îngrijiri, anexând la dosar buletin de solicitare examen tomodensitometric cu nr.C.T 605 și rezultatul acestuia, bilet de externare – scrisoare medicală, copie de pe actul său de identitate.
În dovedirea cererii, reclamanta a solicitat audierea martorului A. C. D., iar pârâtul a solicitat audierea martorilor H. E. și S. V..
Judecătoria Vînju M. prin sentința supusă apelului a respins cererea.
Pentru a pronunța această hotărâre prin instanță a reținut următoarele:
Reclamanta este căsătorită cu pârâtul și locuiesc împreună în imobilul comun, situat în . Anilor,județul M..
Prin cererea dedusă judecății, reclamanta a solicitat emiterea unui ordin de protecție, motivat de faptul că, pârâtul are un comportament violent atât fizic cât și verbal față de aceasta, în sensul că folosește un limbaj jignitor, brutal, insulte, amenințări, cuvinte și expresii degradante și umilitoare, creându-i o permanentă stare de temere, astfel că a fost găzduită în Adăpostul Victimelor Violenței în Familie Dr.Tr.S..
A precizat că deși locuiesc în imobilul bun comun, situat în comuna Corlățel, . imposibil de locuit cu acesta, datorită comportamentului violent atât verbal cât și fizic pe care îl are față de ea, folosind un limbaj jignitor, brutal, precum și utilizarea de insulte, amenințări, cuvinte și expresii degradante și umilitoare, depunând plângere la P. de pe lângă Judecătoria Vînju M.. A mai arătat că dețin două case în curte unde pot locui separați, până la soluționarea divorțului, dorind să se întoarcă la domiciliul din . Anilor.
Martorii audiați la solicitarea părților, au arătat că în luna martie 2014 reclamanta a părăsit domiciliul conjugal și nu s-a mai întors. Arată că între părți existau certuri, întrucât pârâtul îi reproșa reclamantei faptul că are o relație extraconjugală, însă nu au văzut pe pârât să o lovească pe reclamantă. Au aratat că reclamanta a plecat la sora ei, apoi s-a dus într-un adăpost al Direcției Generale de Asistență Socială.
Martorul A. C. D., fiul părților, a arătat că au fost conflicte repetate între părinți, în ultimii ani, tatăl bătând-o pe mamă. Ultimul conflict a avut loc în luna martie, mama plecând de la domiciliu și locuind o săptămână în Adăpostul Victimelor Violenței în Familie Drobeta T. S., apoi la sora sa în Drobeta T. S.. A mai arătat că părțile dețin două case și pot locui separat la domiciliul comun.
Martorul H. E. a arătat că nu a asistat la conflicte violente între părți ci doar la certuri generate de lipsa banilor, nu l-a văzut pe pârât lovind-o pe reclamantă sau amenințând-o, o singură dată a văzut-o pe reclamantă cu o vânătaie la ochi.
În conformitate cu prevederile art. 26 din Legea nr. 217/22.05.2003, ,, persoana a cărei viață, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violență din partea unui membru al familiei, poate solicita instanței, ca în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecție , prin care să se dispună cu caracter provizoriu, una sau mai multe dintre următoarele măsuri sau obligații :a ) evacuarea temporară a agresorului din locuința familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate ; b) reintegrarea victimei și, după caz a copiilor în locuința familiei ; c) limitarea dreptului de folosință al agresorului numai asupra unei părți a locuinței comune atunci când aceasta poate fi partajată încât agresorul să nu vină în contact cu victima ; d) obligarea agresorului la păstrarea unei distanțe minime determinată față de victimă, de copiii acesteia sau față de alte rude ale acesteia, ori față de reședința, locul de muncă sau unitatea de învățământ a persoanei protejate ; e) interdicția pentru agresor de a se deplasa în anumite localități sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează sau le vizitează periodic ; f) interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod cu victima ; g ) obligarea agresorului de a preda poliției armele deținute ; h ) încredințarea copiilor minori sau stabilirea reședinței acestora .
Din analiza acestei dispoziții legale, a rezultat că pentru a se dispune emiterea unui ordin de protecție, este necesar să se dovedească existența unei stări de pericol pentru viața, integritatea fizică sau psihică, ori libertatea unei persoane, stare de pericol care să fie creată printr-un act de violență din partea unui membru al familiei .
De asemenea, pentru a se justifica emiterea unui astfel de ordin, este necesar ca starea de pericol să existe la momentul formulării cererii, iar în ceea ce privește măsura evacuării, aceasta se impune doar în situația în care se dovedește imposibilitatea obiectivă a conviețuirii părților în același imobil, cauzată de comportamentul sistematic violent și abuziv al pârâtului .
Din ansamblul materialului probator administrat în cauză, a rezultat cu certitudine că relația dintre părți este una tensionată, însă nu s-a dovedit că anterior introducerii cererii de chemare în judecată, pârâtul ar fi exercitat violențe asupra reclamantei, care să facă imposibilă conviețuirea cu acesta, astfel încât, să se justifice evacuarea pârâtului din imobilul bun comun al părților, stare de fapt care nu poate conduce la luarea măsurii evacuării pârâtului din locuința comună, având în vedere că pârâtul are și afecțiuni pulmonare.
Deși în referatul nr. 9613/28.03.2014 s-a menționat că reclamanta a depus plângere la P., în cauză nu s-a făcut dovada existenței acestei plângeri și nici nu au fost depuse acte medicale din care să rezulte faptul că reclamanta a suferit agresiuni fizice.
De asemenea, așa cum au recunoscut ambele părți, în aceeași curte cu imobilul în care acestea locuiesc, se mai află un alt imobil ce aparține tot părților și în care reclamanta ar avea posibilitatea de a locui.
Instanța a dispus ca onorariul apărătorului, desemnat din oficiu pentru pârât în cuantum de 200 lei, să rămână în sarcina statului și a obligat-o pe reclamantă la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului, reprezentând onorariul apărătorului numit la cererea sa.
Împotriva acestei sentințe în termen legal a declarat apel reclamanta A. R. S., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivele de apel a susținut că starea de fapt reținuta de instanță nu corespunde probelor administrate în cauza și este in contradicție cu disp. art. 26 din Legea 217/2003.
Starea de pericol a fost probata cu înscrisuri și martori potrivit cărora în mai multe rânduri a fost bătuta și supusă unei conviețuiri inumane de către pârât care este o fire violenta și consuma alcool, iar pe acest fond comportamentul acestuia nu mai este nici pe departe unul normal sau acceptabil.
A arătat că în luna martie pe fondul consumului de alcool a fost bătuta și alungată din domiciliu, deși pârâtul știa ca era în perioada de convalescență după o răceală puternică, având pneumonie interstitiala difuza fibrozanta, precum si astm bronșic. Fiind alungată din domiciliu și bătuta în data de 01.04.2014 a formulat plângere penala la P. de pe lângă Judecătoria Vînju M., dosar care a fost înregistrat sub nr. 925/P/2014.
A precizat că în data de 19.06.2014 a fost chemată să dea declarații în legătură cu plângerea respectivă. Neavând unde locui, a fost nevoită să solicite sprijin la adăpostul victimelor violenței în familie din Drobeta T. S. unde a stat o săptămâna până când sora sa a acceptat să o primească în domiciliul acesteia.
A menționat că emiterea unui certificat medico-legal presupune cheltuieli financiare pe care ea nu poate sa le suporte având o pensie de 500 lei.
A solicitat admiterea apelului, anularea sentinței și admiterea acțiunii.
În procedura prealabilă intimatul-pârât a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului.
La termenul de judecată din data de 23.07.2014, cauza a fost suspendată, în baza art. 411 pct.2 cod procedură civilă, pentru lipsa nejustificată a părților.
La data de 27.01.2015 prin referatul întocmit de grefa instanței, s-a dispus, din oficiu, repunerea cauzei pe rol în vederea verificării subzistentei motivului suspendării cauzei având în vedere că de la data suspendării, 02.12.2013și până în prezent au trecut mai mult de 6 luni, timp în care dosarul a rămas în nelucrare din culpa părților.
În ședința publică din data de 16.02.2015 a fost invocată, din oficiu excepția perimării cererii de apel.
Analizând excepția perimării cererii de apel, invocată din oficiu, prin prisma actelor de procedură efectuate în cauză, instanța reține următoarele:
Potrivit art.416 Cod Procedură Civilă –„ Orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, daca a rămas în nelucrare din vina părții, timp de 6 luni. Partea nu se socotește în vină, când actul de procedură urma să fie îndeplinit din oficiu, iar conform art. 417 Cod Procedură Civilă perimarea se întrerupe prin îndeplinirea unui act de procedură făcut în vederea judecării procesului de către partea care justifică un interes.
Prin urmare, legea statornicește existența cumulativă a două condiții de natură să atragă intervenția sancțiunii perimării și anume, investirea instanței cu o cerere care implică desfășurarea unei activități judiciare și rămânerea cauzei în nelucrare timp de 6 luni.
Perimarea este o sancțiune procedurală de aplicație generală care operează, atât în etapa judecății în primă instanță, cât și în etapa judecății în căile de atac și are o natură juridică mixtă care sancționează dezinteresul manifestat de părți în desfășurarea activități judiciare și se întemeiază pe prezumția de abandonare a judecății, dedusă tocmai din lipsa de stăruință a părților în întreținerea activității judiciare.
Ambele condiții legale sunt îndeplinite în prezenta cauză, instanța fiind investită cu judecata unei cereri dintre cele enumerate de art. 416 alin.1 Cod Procedură Civilă, între momentul suspendării judecării cauzei, 23.07.2014 și cel al repunerii pe rol, 27.01.2015, împlinindu-se termenul de 6 luni prescris de aceleași dispoziții legale.
Constatând că, cererea a rămas în nelucrare timp de 6 luni și că în tot acest interval de timp nu a fost efectuat nici un act de procedură în vederea judecății, că rămânerea în nelucrare se datorează culpei părții, că termenul de perimare nu a fost întrerupt sau suspendat în raport de dispozițiile art. 417 si art. 418 Cod Procedură Civilă și că nu există o cauză de stingere a procesului prevăzută de o normă specială, instanța apreciază că sunt întrunite toate condițiile pentru a constata intervenită perimarea cererii de apel, cu toate consecințele ei firești.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Constată perimat apelul formulat de reclamanta A. R. S., domiciliată în Drobeta T. S., ., județul M., împotriva sentinței civile nr.74/12.06.2014 pronunțată de Judecătoria Vînju M., intimat fiind pârâtul A. S., domiciliat în . Anilor, județul M., având ca obiect ordin de protecție.
Cu recurs în 5 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședința publică de la 16 Februarie 2015
Președinte, A. M. | Judecător, M. C. O. | |
Grefier, D. D. |
Redactat. M.A /17 . 02.2015
Tehnoredactat D.D. / 5 ex.
Jud. fond L. lavinia
Cod operator 2626
| ← Exequator. Recunoaștere înscrisuri / hotarâri străine.... | Pensie întreţinere. Sentința nr. 8/2015. Tribunalul MEHEDINŢI → |
|---|
