Pensie întreţinere. Sentința nr. 1/2015. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1/2015 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 20-04-2015 în dosarul nr. 49/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 49/A/MF
Ședința publică de la 20 Aprilie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. C. O.
Judecător A. M.
Grefier D. D.
Pe rol judecarea apelului civil formulat de pârâta O. M. F., împotriva sentinței civile nr.1/13.01.2015 pronunțată de Judecătoria Vînju M., intimați fiind reclamantul S. M. și pârâtul S. F., având ca obiect pensie întreținere.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns:apelanta-pârâtă O. M. F. asistată de avocat D. O. și avocat D. M. pentru intimatul-reclamant S. M., lipsă fiind acesta și intimatul-pârât S. F..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții invocate de soluționat, s-a constatat cauza în stare de judecată și s-a acordat cuvântul asupra apelului
Avocat D. O. pentru apelanta-pârâtă, solicită admiterea apelului, casarea sentinței, reținerea cauzei spre rejudecare și obligarea apelantei la plata pensiei de întreținere de la data pronunțării sentinței, cu plata cheltuielilor de judecată. Depune la dosar chitanța nr.21/20.04.2015, reprezentând onorariu avocat.
Avocat D. M. pentru intimatul-reclamant, solicită respingerea apelului, fără cheltuieli de judecată
INSTANȚA
Asupra apelului civil de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Vînju M., județul M. la data de 01.08.2014, reclamantul S. M. a chemat în judecată pe pârâții O. M. F. și S. F., solicitând instanței ca prin sentința civilă ce se va pronunța aceștia să fie obligați la plata unei pensii de întreținere până la finalizarea studiilor sale, dar nu mai târziu de vârsta de 26 ani.
În motivarea cererii, reclamantul a susținut că este fiul celor doi pârâți, iar la data de 12.06.1996 a împlinit vârsta de 18 ani.
A învederat reclamantul că de la naștere a fost în îngrijirea bunicilor paterni, pârâții fiind obligați la plata unei pensii de întreținere în favoarea acestuia.
A mai arătat reclamantul că în prezent este elev la colegiul tehnic L. S. din Dr.Tr.S. și se impune contribuția părinților la cheltuielile cu întreținerea și educarea sa, urmând ca aceștia să fie obligați la plata unei pensii lunare de întreținere, fiecare în raport de veniturile realizate.
În drept, reclamantul și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 499 alin.3 din Noul Cod Civil.
În dovedirea cererii, reclamantul solicită încuviințarea probei cu înscrisuri și a depus la dosarul cauzei: adeverința nr. 707/12.03.2014, sentința civilă nr.20 din 12.02.2014, sentința civilă nr. 132/17.09.2013.
Cererea a fost legal timbrată cu suma de 20 de lei, conform chitanței aflată la fila 15 din dosarul cauzei.
Reclamanții legal citați, nu au depus la dosar întâmpinare.
Prin încheierea din data de 07.10.2014 instanța a încuviințat pentru reclamant proba cu înscrisuri, iar pârâta O. M. F. a fost decăzută din dreptul de a mai propune probe și de a invoca excepții, în afara celor de ordine publică, întrucât nu a depus întâmpinare în termenul prevăzut de lege.
Totodată s-a solicitat Primăriei comunei Punghia județul M. să comunice instanței dacă Pârâtul S. F. deține bunuri pe raza acestei localități și ce venituri realizează.
În ședința publică din data de 04 Noiembrie 2014 instanța a dispune emiterea de adrese către Serviciul Fiscal Orășenesc Vînju M. și Inspectoratul Teritorial de Muncă M. pentru a se comunica dacă pârâtul realizează venituri impozabile și care este cuantumul acestora.
Prin adresa răspuns nr._/ 17.11.2014, Serviciul Fiscal Orășenesc Vînju M. a comunicat instanței că pârâtul realizează venituri impozabile din activitățile agricole în cuantum de_ lei pentru care are stabilit un impozit în cuantum de 3301 lei, fiind anexată și decizia de impunere din data de 27.11.2014 (f. 37,38).
La termenul din data de 07.10.2014, având în vedere susținerile reprezentantei reclamantului, instanța a reținut că pârâta O. M. F. are un loc de muncă dar nu are un contract de muncă legal înregistrat.
Prin încheierea din data de 02 Decembrie 2014, instanța a dispus repunerea cauzei pe rol și a adus la cunoștința pârâtei să depună la dosarul cauzei certificatul de naștere al minorului pe care îl are în întreținere.
La acest termen de judecată, pârâta a depus certificatul de naștere al minorului M. S. C., iar pârâtul S. F. a depus certificatul de naștere al minorului S. I. A..
Judecătoria Vînju M. prin sentința supusă apelului a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul S. M., în contradictoriu cu pârâții O. M. F. și S. F.; a fost obligată pârâta O. M. F. să plătească către reclamant suma de 150 de lei lunar, cu titlu de pensie de întreținere, de la data introducerii cererii de chemare în judecată, respectiv de la data de 01.08.2014 și până la terminarea studiilor de către reclamant, dar fără a depăși vârsta de 26 de ani; a fost obligat pârâtul S. F. să plătească către reclamant suma de 224 de lei lunar, cu titlu de pensie de întreținere,de la data introducerii cererii de chemare în judecată, respectiv de la data de 01.08.2014 și până la terminarea studiilor de către reclamant, dar fără a depăși vârsta de 26 de ani; au fost obligați pârâții să plătească reclamantului suma de 500 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanța a reținut următoarele:
Reclamantul S. M. născut la data de 12.06.1996, a beneficiat până la împlinirea vârstei majoratului de pensie de întreținere de la părinții săi, respectiv de la pârâții din prezenta cauză, reclamantul având stabilit domiciliul la bunicii paterni, astfel cum rezultă din sentința civilă nr. 132 din data de 17.09.2013.
Instanța a constatat că reclamantul a împlinit vârsta de 18 ani la data de 12.06.2014, moment la care a încetat și obligația pârâților de a îi presta întreținere.
Prin cererea dedusă judecății, reclamantul motivat de faptul că se află în continuarea studiilor a solicitat obligarea pârâților la plata pensiei de întreținere până la finalizarea studiilor, dar nu mai târziu de vârsta de 26 de ani.
În drept, instanța a constatat că potrivit dispozițiilor art. 524 C. civ., are dreptul la întreținere numai cel care se află în nevoie, neputându-se întreține din muncă sau din bunurile sale, iar potrivit prevederilor alin 3 al art. 499 C.civ părinții sunt obligați să îl întrețină pe copilul devenit major, dacă se află în continuarea studiilor, până la terminarea acestora, dar fără a depăși vârsta de 26 de ani.
Totodată, instanța a constatat că potrivit art. 528 din Codul civil starea de nevoie a persoanei îndreptățite la întreținere, precum și mijloacele celui care datorează întreținere pot fi dovedite prin orice mijloc de probă.
Raportând aceste dispoziții legale la starea de fapt din cauza dedusă judecății instanța a constatat că obligația părinților de a-și întreține copiii majori aflați în continuarea studiilor este expres reglementată de lege, ceea ce presupune că, în astfel de situații, starea de nevoie a copilului major care are până la 26 de ani este dovedită prin probarea faptului că frecventează cursurile unei forme de învățământ.
Cu privire la acest aspect instanța constată că reclamantul S. Mădăllin este elev în clasa a XI a la Colegiul Tehnic L. S. din Drobeta T. S., aspect care rezultă din adeverința nr. 707/12.0 3.2014 aflată la fila 3 din dosarul cauzei.
În măsura în care copilul major care își continuă studiile desfășoară și o altă activitate din care obține venituri, la soluționarea cererii sale de obligare la întreținere a părinților trebuie să se țină seama de această situație.
Referitor la această situație instanța a constatat că nu s-a indicat și dovedit că reclamantul aflat în continuarea studiilor desfășoară și o altă activitate din care să obțină venituri.
Cu privire la cuantumul pensiei de întreținere la care vor fi obligați pârâții, instanța a avut în vederea dispozițiile art. 527 din codul civil care statuează că poate fi obligat la întreținere numai cel care are mijloace pentru a o plăti sau are posibilitatea de a dobândi aceste mijloace, dar și dispozițiile art. 529 alin. 2 din codul civil în acord cu care când întreținerea este datorată de părinte, ea se stabilește până la ¼ din venitul său lunar net pentru un copil, 1/3 pentru doi copii și ½ pentru 3 sau mai mulți copii.
Mergând pe aceeași linie, instanța a constatat că legiuitorul a statuat că poate fi obligată la plata pensiei de întreținere și persoana care nu realizează în mod efectiv venituri, fiind suficientă existența posibilității de a dobândi aceste mijloace, situație în care văzând atât poziția apărătorului reclamantului cât și a pârâtei O. M. F., în sensul că pârâta nu realizează venituri impozabile și nu are înregistrat un contract de muncă, dar și faptul că aceasta mai are în întreținere un copil, aspect care rezultă din certificatul de naștere . nr._, aflat la fila 45 din dosarul cauzei, instanța urmează să admită acțiunea în ceea ce o privește pe această pârâtă și să dispună obligarea pârâtei la plata unei cote de 1/6 din venitul minim de economie, respectiv la plata unei pensii de întreținere în favoarea reclamantului S. M. în cuantum de 150 de lei lunar.
În ceea ce îl privește pe pârâtul S. F., instanța văzând că și acesta mai are în întreținere un copil, aspect care rezultă din certificatul de naștere . nr._ aflat la fila 47 din dosar, răspunsul Serviciului Fiscal Orășenesc Vânju M. nr. MH_/17.11.2014 și decizia de impunere, din care rezultă că acesta realizează venituri impozabile din activități agricole-norma de venit anul 2014, în cuantum de_ lei, pentru care are stabilit un impozit de 3301 lei, instanța a admis acțiunea și în privința acestui pârât și a dispusobligarea sa la plata unei cote de 1/6 din venitul lunar net obținut de acesta, respectiv le venitul lunar net de 1349 lei.
Astfel, instanța l-a obligat pe pârâtul S. F. să plătească în favoarea reclamantului S. M. suma de 224 lei lunar cu titlu de pensie de întreținere.
Pentru stabilirea venitului lunar al pârâtului S. F., instanța nu poate avea în vedere susținerile apărătorului reclamantului care a cerut aplicarea cotei legale la suma de 1710 lei lunar, întrucât instanța s-a raportat la dispozițiile art.529 alin.2 din Codul civil care au în vedere exclusiv venitul lunar net al debitorului obligației de întreținere.
Astfel, din decizia de impunere a rezultat că pârâtul S. F. realizează venituri impozabile din activități agricole-norma de venit anul 2014, în cuantum de_ lei, pentru care are stabilit un impozit de 3301 lei anual și CASS în cuantum de 1140 lei anual.
Rezultă că venitul net anual al pârâtului se obține prin scăderea celor două obligații din suma de_ lei, rezultând suma netă anuală de 16,189 lei, respectiv venitul lunar net de 1349 lei, la care se va aplica o cotă de 1/6, având în vedere că pârâtul mai are în întreținere un copil, iar în final va rezulta suma de 224 lei, pe care pârâtul trebuie să o plătească lunar cu titlu de pensie în favoarea reclamantului.
În ceea ce privește data de la care se va dispune plata pensiei de întreținere de către pârâți, instanța a avut în vedere dispozițiile art. 532 alin.1 din Codul civil, în acord cu care pensia de întreținere se datorează de la data cererii de chemare în judecată, respectiv de la data de 01.08.2014.
În ceea ce privește capătul de cerere privind obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu avocat, instanța a avut în vedere art. 453 alin. 1 din codul de procedură civilă care prevăd că partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.
Totodată, instanța a avut în vedere și dispozițiile art.451 alin. 1 din Codul de procedură civilă care prevăd aceste cheltuieli de judecată constau printre altele, în plata onorariului avocatului.
În acest sens, constatând culpa procesuală a pârâților, văzând cererea reclamantului de a se dispune obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată, instanța i-a obligat pe pârâți să achite reclamantei suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, sumă reprezentând contravaloarea onorariului avocatului, conform chitanței aflată la fila 31 din dosar.
În consecință, având în vedere considerentele de mai sus, instanța a admis cererea reclamantului.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel pârâta O. M. F. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
A motivat că prin sentința civilă nr.1/13.01.2015 pronunțată de Judecătoria Vînju M. în dosar nr._ a fost obligata sa plătesc suma de 150 lei lunar cu titlu de pensie de întreținere de la data introducerii cererii de chemare în judecată .
A menționat că a plătit pensia de întreținere atât pentru perioada anterioară introducerii cererii de chemare in judecata cât si ulterior acestei date.
A arătat că deși a învederat instanței de judecată acest aspect, prin sentința apelată a fost obligată să plătească pensie de întreținere și pe aceasta perioada .
A susținut că în practica instanțelor de judecata se arată ca numai în cazul în care pe durata procesului pârâtul face dovada că a contribuit la întreținerea minorilor de bună voie ori pensia este stabilită prin altă hotărâre judecătorească, instanța stabilește obligația de întreținere de la pronunțare.
A solicitat admiterea apelului așa cum a formulat, casarea sentinței și reținerea cauzei spre rejudecare .
În procedura prealabilă intimații nu au depus întâmpinare la motivele de apel.
Examinând sentința apelată prin prisma motivelor invocate, se constată că apelul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Dispozițiile art. 532 alin.1 cod civil statuează că „ pensia de întreținere se datorează de la data cererii de chemare în judecată”, în alin.2 prevăzându-se posibilitatea acordării acesteia și pentru o perioadă anterioară dacă” introducerea cererii de chemare în judecată a fost întârziată din culpa debitorului”.
În speță se reține că, intimatul reclamant nu a pretins că apelanta pârâtă l-ar fi împiedicat a acționa pentru a obține stabilirea pensiei de întreținere, situație în care, sub aspectul momentului de la care intimatul creditor este îndreptățit a beneficia de o astfel de pensie, sunt incidente dispozițiile art. 532 alin.1 cod civil, respectiv data introducerii cererii de chemare în judecată, iar nu data pronunțării sentinței, cum se susține de către apelantă.
Împrejurarea că, pe parcursul soluționării cauzei pendinte, apelanta debitoare și-ar îndeplinit față de către intimatul creditor obligația de plată a pensiei de întreținere în cuantumul stabilit prin sent.civ nr.20/12.02.2014 a Judecătoriei Vânju M., este irelevantă sub aspectul datei la care se impunea obligarea sa la a suporta în beneficiul aceluiași debitor,devenit major și aflat în continuarea studiilor, o pensie de întreținere raportată la noua situație juridică, fiind evident că, dacă se identifică o astfel de conduită, debitoarea trebuie să suporte doar diferența dintre ceea ce a achitat deja cu acest titlu și suma lunară stabilită în sarcina sa prin sentința supusă prezentului control judiciar.
În temeiul considerentelor expuse și făcând aplicarea dispozițiilor art.480 alin.1 c.pr.civ, apelul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECDIE:
Respinge apelul formulat de pârâta O. M. F., cu domiciliul în comuna Punghina, ., împotriva sentinței civile nr.1/13.01.2015 pronunțată de Judecătoria Vînju M., intimați fiind reclamantul S. M., C.N.P._, cu domiciliul în comuna Punghina, . și pârâtul S. F., cu domiciliul în comuna Punghina, ., ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 20 Aprilie 2015
Președinte, M. C. O. | Judecător, A. M. | |
Grefier, D. D. |
Redactat. M.A. / 05.05.2015
Tehnoredactat D.D. /5 ex.
Jud. fond M. R.
Cod operator 2626
| ← Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr.... | Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr.... → |
|---|
