Pretenţii. Sentința nr. 2334/2015. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2334/2015 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 30-04-2015 în dosarul nr. 1513/332/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 294/A
Ședința publică de la 30 Aprilie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE V. R.
Judecător F. M.
Grefier M. B.
Pe rol pronunțarea asupra apelului civil formulat de apelantul-reclamant G. M. D. împotriva sentinței civile nr.2334/17.12.2014 pronunțată de Judecătoria Vânju M. în contradictoriu cu intimatele-pârâte S. C. M., D. T. E., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită, fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că s-au depus la dosar prin serviciul registratură concluzii scrise atât din partea apelantului-reclamant cât și a intimatelor-pârâte.
Se ia act că dezbaterile asupra apelului au avut loc în ședința publică din 24.04.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, când instanța, având în vedere complexitatea cauzei, în temeiul art.396 alin.1 cod procedură civilă a amânat pronunțarea, după care, reține apelul pentru soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra apelului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 10.06.2014 sub nr._, reclamantul G. M. D. a chemat în judecată pe pârâtele S. C. M. și D. T. E., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligate pârâtele să-i plătească prețul de piață de la momentul reînstrăinării către terț prin act autentic al bunurilor, respectiv pentru două terenuri în suprafață totală de 28.300 mp, sumă actualizată de la data înstrăinării până la data plății efective; să-i plătească suma de 800 lei reprezentând contravaloarea costurilor necesare întocmirii documentației cadastrale și înscrierii în CF și contravaloarea impozitului plătit actualizate la momentul plății efective; să-i plătească dobânda legală pentru sumele menționate de la data plății și până la data restituirii sumelor, plus cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că prin procura specială autentificată sub nr.1866/05.06.2007 la BNP R. M. Cocuța, a fost mandatat de către pârâte să vândă societății S.C Dandui V. S.R.L, două suprafețe de teren arabil situate în extravilanul comunei Bălăcița, satul Gvardenița, județul M., respectiv: suprafața de 8300 mp, situată în T.85/3, P.183, cu vecinii: N și S- De, E- B. M. și V- M. M., și suprafața de 20.000 mp, teren situat în T.85, P.31, cu vecinii: N, E și S- De și V- S. C.
La data primirii mandatului, pârâtele au prezentat titlul definitiv de proprietate nr.2915/05.09.2006 și au primit de la reclamant întregul preț pe care l-au solicitat pentru vânzarea terenului, menționând expres că nu mai au nici un fel de pretenție cu privire la prețul bunului.
De asemenea reclamantul a fost mandatat să obțină documentația cadastrală, să solicite deschiderea și înscrierea în CF, fapte și acte care s-au realizat exclusiv pe cheltuiala sa și tot el a plătit și impozitul pe teren de la data încheierii procurii și până la data dublei vânzări a bunului către terț.
Prin aceeași procură pârâtul s-a obligat să nu înstrăineze terenurile altor persoane până la data încheierii actului în formă autentică, însă ulterior le-a înstrăinat către ., astfel că reclamantul a suferit un prejudiciu material.
Aflând despre intenția pârâtelor de a înstrăina terenurile altor persoane la data de 10.06.2013 l-a atenționat pe acesta, iar în data de 11.06.2013 a procedat la notificarea scrisă a BNP I. M. cu notificarea nr.388/11.06.2013.
A mai susținut reclamantul că în data de 28.06.2013 a primit extrasele CF nr.9850 și nr.9851, extrase din care rezulta că, au aceleași terenuri pe care el le-a plătit pârâtelor, acestea fiind înstrăinate prin actele autentificate sub nr.1443/07.06.2013 și nr.1443/12.06.2013 de BNP I. A. M. către ..
De asemenea a mai susținut reclamantul că, ulterior . a renunțat să mai achiziționeze terenurile, cel păgubit fiind el și cu toate că părțile sunt în prezența unui contract de mandat, în această speță se întrepătrund elementele răspunderii delictuale civile pentru faptul că, pârâtele sunt de rea credință întrucât au obținut de două ori prețul bunului, cât și elementele îmbogățirii fără justă cauză deoarece pârâtele au obținut un preț mai mare prin revânzarea terenurilor datorită faptului că acestea au fost intabulate și au avut impozitul achitat la zi.
În drept reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe disp. art. 194 c.pr.cvi., art. 1547 și urm., art. 998-999 din vechiul cod civ., art. 1345-1348, art. 1350,1357, art.1385-1386, art.1531-1535 din noul C.Civ.
În dovedirea acțiunii reclamantul a depus la dosar: împuternicire avocațială, procura specială autentificată sub nr.1866/05.06.2007 la BNP R. M. Cocuța, încheierea nr.9538/21.06.2013 și extras de carte funciară, încheierea nr.9539/21.06.2013 și extras de carte funciară, decizia nr.3/20.08.2011, notificarea pârâte, chitanță privind dovada achitării taxei judiciare de timbru și a solicitat și proba cu interogatoriul pârâtului, probe încuviințate de instanță.
Pârâtele, deși legal citate, nu au depus la dosar întâmpinare și nu au formulat probe în apărare.
La termenul de judecată din data de 25.09.2014, instanța a dispus emiterea unei adrese către Primăria Bălăcița, pentru a comunica valoarea impozitului aferent celor 2 suprafețe de teren pe perioada 2008-2013, către BCPI Vânju M., pentru a comunica o copie a contractelor de vânzare - cumpărare nr. 1443/07.06.2013 și 1443/12.06.2013, existente la CF nr._ și_ ale . precizeze costurile medii necesare pentru întocmirea documentației cadastrale pentru 2 suprafețe de teren arabil de 8300 mp și_ mp și către BNP I. M., pentru a înainta o copie a contractelor nr. 1443/07.06.2013 și 1443/12.06.2013.
Relațiile solicitate au fost comunicate prin serviciul registratură, la data de 13.10.2014 cu adresa nr.5496/07.10.2014 emisă de OCPI M..
Au fost solicitate relații către BNP I. A. M., Primăria Bălăcița și BCPI Vânju M..
La termenul din 04.12.2014 instanța potrivit disp. art. 224 c.pr.civ. a pus în discuția părților excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului invocată din oficiu, a reținut cauza spre soluționare pe excepția invocată și având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea pentru data de 17.12.2014.
În considerarea probelor de la dosar și prin raportare la dispozițiile legale incidente în cauză, prin sentința civilă nr.2334/17.12.2014 Judecătoria Vânju M., a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului și a respins cererea de chemare în judecată având ca obiect pretenții, ca fiind formulată de o persoană lipsită de calitate procesuală activă, pentru următoarele considerente:
Reclamantul G. M. D. a chemat în judecată pe pârâtele S. C. M. și D. T. E., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța sa fie obligate pârâtele să-i plătească prețul de piață de la momentul reînstrăinării către terț prin act autentic al bunurilor, respectiv pentru două terenuri în suprafață totală de 28.300 mp, sumă actualizată de la data înstrăinării până la data plății efective; să-i plătească suma de 800 lei reprezentând contravaloarea costurilor necesare întocmirii documentației cadastrale și înscrierii în CF și contravaloarea impozitului plătit actualizate la momentul plății efective; să-i plătească dobânda legală pentru sumele menționate de la data plății și până la data restituirii sumelor, plus cheltuieli de judecată.
La termenul de judecată din data de 04.12.2014, instanța din oficiu a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, întrucât, calitate procesuală activă are . și nu reclamantul, acesta având calitatea de mandatar.
Potrivit art. 248 N.C.pr.civ., instanța s-a pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța a constatat și a reținut că, reclamantul nu are calitate procesuală activă pentru următoarele considerente:
Prin procura specială autentificată sub nr.1866/05.06.2007 la BNP R. M. Cocuța, reclamantul a fost mandatat de către pârâte să vândă în numele pârâtelor, societății S.C Dandui V. S.R.L, două suprafețe de teren arabil situate în extravilanul comunei Bălăcița, satul Gvardenița, județul M., respectiv: suprafața de 8300 mp, situată în T.85/3, P.183, cu vecinii: N și S- De, E- B. M. și V- M. M., și suprafața de 20.000 mp, teren situat în T.85, P.31, cu vecinii: N, E și S- De și V- S. C.
În baza acestui mandat reclamantul urma ca în numele pârâtelor să se prezinte la notar pentru a încheia actul în formă autentică și să facă toate demersurile necesare în vederea încheierii acestui act autentic.
În conținutul procurii s-a specificat că, pârâtele au primit întregul preț cerut de el și nu mai are nici o pretenție cu privire la preț, preț care a fost achitat de către cumpărătorul de la acea dată, respectiv de către . și nu de către mandatar.
Mandatarul în calitatea pe care o avea putea eventual să primească prețul pentru suprafața de teren vândută de la cumpărător, respectiv de la . și să-l înmâneze vânzătorului, respectiv pârâtelor.
Reclamantul nu a făcut nici o dovadă în sensul că, el cu surse proprii a achitat pârâtelor prețul pentru suprafețele de teren vândute și nu cumpărătorul, respectiv ..
Față de aceste considerente instanța a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului și a respins cererea de chemare în judecată ca fiind formulată de o persoană lipsită de calitate procesuală activă.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Instanța de fond, admițând excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, a respins acțiunea prin care solicitase ca pârâtele să-l despăgubească atât prin plata prețului de piața din anul 2013 pentru terenul pe care eu l-a plătit acestora integral în anul 2007 și pentru care pârâtele l-au mandatat sa-1 vândă societății ., cât și pentru toate demersurile financiare pe care le-a efectuat în scopul îndeplinirii mandatului, respectiv cheltuieli efectuate cu intabularea. înscrierea în CF și impozite ale terenului identificat în procura nr. 1866/05.06.2007.
Instanța de fond nu a realizat o cercetare a probelor existente în dosar până la data pronunțării pe excepție și nu a statuat asupra niciunei probe administrate, trecând cu ușurință peste aspecte dovedite în circumstanțierea calității procesual active a subsemnatului cât și a stării de fapt reale, a încălcat principiile disponibilității si contradictorialității părților din proces, a interpretat în mod greșit probele, a adus adăugiri înscrisurilor depuse în probatoriu.
Apreciază că instanța a pronunțat o hotărâre contradictorie, netemeinică și nelegală, întrucât deși din întreg probatoriul administrat rezultă fără putință de tăgadă că în calitatea de mandatar conferită prin procura nr. 1866/05.06.2007, a plătit prețul din banii proprii și a efectuat toate cheltuielile pentru obținerea documentației cadastrale, a intabulat din banii săi terenul înscris în procură, precum și că, pentru perioada 2008-2013, a plătit impozitul aferent terenului înscris în procură. Instanța de fond în mod greșit și fără o minimă cercetare și aplecare asupra probelor administrate, a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului și a respins acțiunea, considerând în mod greșit că nu ar putea solicita prețul de piață al terenurilor pentru care a plătit un preț de piață în 2007 și cheltuielile efectuate cu executarea mandatului primit de la pârâte.
Procura nr. 1866/05.06.2007 reprezintă un veritabil contract de mandat prin care pârâtul l-a împuternicit să vândă unui terț nominalizat în procură, terenul în suprafața de_ mp. Pentru acest teren a achitat integral pârâtelor prețul convenit, acestea declarând că nu mai au pretenții cu privire la preț, fiind cert că, în situația în care, datorită evoluției pieții terenurilor agricole, ar fi vândut terțului din procură la un alt preț terenul pe care îl plătise anticipat pârâtelor din banii proprii, diferența rezultată din vânzarea ulterioară i-ar fi revenit lui, ca urmare a faptului că suma de bani reprezentând prețul de. piață al terenului vândut din anul 2007 a intrat la data încheierii procurii în patrimoniul pârâtului, cu atât mai mult cu cât a suportat și toate cheltuielile cu întabularea și înscrierea în CF, demersuri care au crescut valoarea terenului chiar dacă piața a stagnat.
Astfel, pârâtele (mandant) au împuternicit pe reclamant persoană fizică, cetățean italian, iar nu societatea . prin reprezentantul legal al acesteia, așa cum rezultă fără dubiu din înscrisul Procură specială nr. 1866/05.06.2007 depus la dosar, în care datele mandatarului sunt cele personale ale reclamantului, identificat prin CNP și permis de ședere în România, și nu datele societății, care, potrivit legislației române, se identifică prin CTF, nr.de înregistrare la ORC, atribut fiscal, societatea fiind terț în contractul de mandat încheiat de mine cu pârâtele.
Potrivit art.969 C.civ. convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, contractul interpretându-se potrivit voinței părților (art.977 C.civ.), voința părților fiind fermă și clauzele fără echivoc din care rezultă că prețul a fost primit de la reclamant, aspect pe care l-a recunoscut și pârâta prezenta la interogatoriu prin răspunsurile sale și care reprezintă fără dubiu voința fermă a părților.
În ce privește cealaltă pârâtă, deși a fost citată cu mențiunea de a se prezenta la interogatoriu și primind personal citația, aceasta nu s-a prezentat, fapt ce, coroborat cu înscrisurile administrate și cu interogatoriul primei pârâte, echivalează potrivit art.358 C. cu o mărturisire deplină în folosul celui care a propus interogatoriul.
Instanța de fond comite o gravă eroare admițând excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, pe care a invocat-o din oficiu, având în vedere, motivează instanța, că nu ar avea calitate procesuală activă în cauză întrucât a avut calitatea de mandatar, în condițiile în care tocmai contractul de mandat este actul în baza căruia solicită pârâtelor să-l dezdăuneze pentru toate cheltuielile făcute cu executarea mandatului pe care acestea i l-au dat - mandatul fiind cu reprezentare.
Atitudinea instanței de fond este atât nelegală cât și părtinitoare, de natură a prejudicia în mod voit una dintre părțile contractului de mandat, în speță pe reclamant - cetățean italian, întrucât prin adăugarea la conținutul procurii a propriilor interpretări și supoziții, străine de procură, actul în baza căruia a solicitat sa fie despăgubit pentru prejudiciul creat din culpa pârâtelor, instanța își depășește atribuțiile puterii judecătorești.
Astfel, în mod greșit, total nefondat și chiar nelegal, instanța de fond a adăugat la conținutul procurii, motivând că în acest conținut s-ar specifica faptul că prețul ar fi fost achitat de către cumpărătorul de la acea dată, deși în contractul de mandat (procura), de care acum instanța ține seama, nu scrie acest lucru, nu se precizează acest aspect, cu atât mai mult cu cât această adăugire a instanței se află în evidentă contradicție cu Decizia nr.3/2011, înscris aflat la dosarul cauzei și pe care instanța de fond l-a ignorat.
În mod greșit motivează instanța că nu a făcut nicio dovadă în sensul achitării prețului din resurse proprii, întrucât din extrasele de cont - moneda RON, pe care le-a depus la dosar, rezultă fără nici un dubiu că acestea sunt ale reclamantului, iar nu ale societății, că în acea perioada a retras sume mari de bani, sume care au fost folosite pentru executarea mai multor mandate primite, printre care și cel al pârâtelor, iar din extrasul de cont (RON) din anul 2007, poziția nr.16, rezultă cu certitudine că în data de 04.06.2007. cu o zi înainte de încheierea procurii și plata prețului către pârât, a retras din contul personal suma de_ lei.
Mai mult, nu se poate pune semnul egalității între efectuarea plății unei sume de bani, reprezentând prețul unui bun și o viitoare dobândire a acelui bun prin act autentic, pentru că, indiferent de persoana căreia îi transfera dreptul de proprietate, pârâtele nu mai erau îndreptățite să primească un alt preț.
Faptul că prețul nu a fost plătit de societate și nici din fondurile acesteia, ci din fondurile mele proprii, rezultă și din Decizia nr.3/2011 în care se precizează că „prețul achitat este din fondurile proprii ale mandatarului", ca și din cele 2 interogatorii și extrasul de cont.
Este absurd să se considere că . ar avea calitate procesuală activă și nu reclamantul, din moment ce acesta a plătit prețul, iar societatea n-a dobândit niciodată acest teren.
Prin admiterea excepției lipsei calității procesuale active, instanța de fond face o gravă confuzie cu privire la calitatea părților din contractul de mandat și raporturile juridice stabilite de acest contract, deoarece mandatul nu reprezintă un contract de vânzare-cumpărare autentic, ci doar stabilește sarcini pentru mandatar pe care acesta le-a și îndeplinit pentru mandante, iar costurile realizării mandatului cad în sarcina exclusivă a mandantului, situație care a fost reglementată de C.civil și constă în obligarea mandantului de a-1 despăgubi pe mandatar.
Astfel, coroborând toate piesele din dosar, inclusiv interogatoriile pârâtelor, unul administrat, pentru celălalt făcându-se aplicarea art.358 C., rezultă fără putință de tăgadă că pârâtele au primit prețul integral și nu mai au nicio pretenție cu privire la preț.
Raportat la dispozițiile privitoare la contractul de mandat, indiferent de momentul la care mandatul a încetat, obligația de plată a cheltuielilor făcute de mandatar subzistă până la acoperirea integrală și efectivă a daunelor aferente suferite de mandatar, astfel că mandantul este ținut să dezdăuneze pe mandatar de anticipațiile și spezele făcute pentru îndeplinirea mandatului, potrivit art. 1547 din vechiul C.civ. în vigoare la data încheierii procurii.
Raportat la dispozițiile art. 1552 din vechiul C.civ. privind încetarea mandatului, este cert că mandatul a încetat la data la care pârâtele au încheiat contractul autentic cu .. incidente fiind dispozițiile art. 1552 alin.l din vechiul C.civ., întrucât acesta este momentul în care mandantul a revocat mandatul acordat subsemnatului mandatar, iar mandatul nu a fost încă desocotit.
Cheltuielile făcute de reclamant cu executarea mandatului au profitat pârâtelor în anul 2013 la data încheierii actului autentic, fiind cert că acestea nu ar fi putut încheia actul autentic dacă terenurile nu ar fi fost intabulate și impozitul nu ar fi fost plătit la zi.
Apreciază că sunt îndeplinite toate cele 4 condiții privind prejudiciul, fapt ce conduce la angajarea răspunderii civile delictuale a pârâtelor, așa cum de altfel rezultă din probatoriul administrat, în sensul că, deși în anul 2007 a achitat un preț de piață, pe care îl apreciază ca fiind mai mare decât prețul pieței tocmai pentru că nu era înscris în CF si nu avea documentația cadastrală efectuată,.
Faptul că societatea căreia trebuia să-i vândă nu a mai dorit/ nu a mai putut să achiziționeze terenurile și a renunțat la cumpărarea terenului pârâtelor, nu poate fi de natură să afecteze obligațiile pârâtelor, cu atât mai mult cu cât cel ce ar li trebuit să cumpere a precizat că pot vinde oricărei persoane, dat fiind că terenurile fuseseră achitate din fondurile personale ale mandatarului, adică din fondurile sale proprii, așa cum rezultă din Decizia nr.3/2011, aflată la dosar.
Rezultă astfel cu certitudine că suma care a profitat pârâtelor este cea rezultată din cel de-al doilea preț încasat, înscrisă în actul autentic de vânzare-cumpărare încheiat cu ., când pârâtele au vândut același teren, ceea ce a adus prejudicii reclamantului prin executarea mandatului acordat până la acea dată.
Pârâtele sunt datoare să repare integral prejudiciul suferit de către subsemnatul mandatar în executarea mandatului, fiind aplicabil principiul reparării integrale a prejudiciului, atât pentru actele pe care le-a realizat efectiv pentru mandante, cât și pentru acelea pe care le-ar fi realizat, dacă motive care nu-i sunt imputabile nu l-ar fi pus în imposibilitatea de a le realiza, astfel că mandatul pârât trebuie să restituie aceste cheltuieli, toate cheltuielile profitând acestora și, mai mult, chiar si în situația revocării mandatului subsemnatului, fără de aceste cheltuieli nu ar fi putut încheia în 2013 contractul în formă autentică și nu ar fi putut obține prețul înscris din contract.
Potrivit art.998-999 C.civil, orice faptă a omului, care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-1 repara, fiind responsabil nu numai de prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar și de acela ce a cauzat prin neglijența sau prin imprudența sa.
Tocmai datorită faptului că mandatul nu prevedea un termen de realizare, acesta a fost considerat dat în interesul ambelor părți, astfel că odată revocat de către mandant se pierde interesul comun al său cu cel al mandantului, pe de o parte, iar culpa pentru revocarea mandatului aparține pârâtelor și pe de altă parte, chiar dacă mandatul a fost dat cu titlu gratuit, pe parcursul executării sale.
Pentru aceste considerente, solicită admiterea apelului și casarea sentinței cu trimiterea spre rejudecare aceleiași instanțe, iar în subsidiar, admiterea apelului și, pe fond, admiterea în totalitate a acțiunii.
Intimatele-pârâte au depus întâmpinare prin care au solicitat respingerea apelului prin care s-a criticat generic instanța de fond pentru că nu a realizat o cercetare a probelor existente în dosar până la data pronunțării pe excepție, nu a statuat asupra nici unei probe administrate, a trecut cu ușurință peste aspecte dovedite în circumstanțierea calității procesual active a reclamantului cât și a stării de fapt reale, a încălcat principiul contradictorialității părților în proces, a interpretat în mod greșit probele și a adus adăugiri înscrisurilor depuse în probatoriu.
Având în vedere aspectul că prima instanță nu a soluționat cauza pe fond, din cele de mai sus, nu se poate lua în discuție decât critica conform căreia instanța "a trecut cu ușurință peste aspecte dovedite în circumstanțierea calității procesual active a reclamantului".
Susțin că, celelalte critici ar fi fost de luat în seamă în situația în care litigiul ar fi fost cercetat pe fondul cauzei și s-ar fi dat soluția de respingere a acțiunii ca nefondată.
Analizând apelul prin prisma motivelor invocate tribunalul îl apreciază ca neîntemeiat pentru următoarele considerente:
Prin acțiunea formulată reclamantul apelant a solicitat obligarea pârâtului să-i plătească prețul de piață de la momentul reînstrăinării către terț prin act autentic al bunului, respectiv terenul arabil în suprafață totală de_ mp, sumă actualizată de la data înstrăinării până la data plății efective; să-i plătească suma de 800 lei reprezentând contravaloarea costurilor necesare întocmirii documentației cadastrale și înscrierii în CF și contravaloarea impozitului plătit actualizate la momentul plății efective; să-i plătească dobânda legală pentru sumele menționate de la data plății și până la data restituirii sumelor, plus cheltuieli de judecată .
Reclamantul a arătat că prețul achitat pentru realizarea vânzării terenurilor către . a fost achitat din fonduri proprii iar în susținerea afirmațiilor sale a depus la dosarul cauzei nu numai extrase de cont privind intrările și ieșirile de capital în și din contul reclamantului,f.93-98, dar și decizia nr.3/20.08.2011,pronunțată de . prin care aceasta renunță la achiziționarea de terenuri și precizează că prețul achitat a fost achitat din fondurile proprii ale reclamantului care întrunea și calitatea de administrator al ..
Potrivit art.36 din C.pr.civ. Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății. Existența sau inexistența drepturilor și a obligațiilor afirmate constituie o chestiune de fond.
Așadar dacă instanța este investită cu o cerere de chemare în judecată în primul rând va verifica identitate subiectelor raportului juridic dedus judecății cu identitatea părților din proces iar în cazul existenței unei neconcordanțe acțiunea va fi respinsă ca fiind formulată de sau împotriva unei persoane fără calitate.
În cauză pentru a reține lipsa calității procesuale a reclamantului pârâtul trebuia să facă dovada că bani primiți cu titlu de preț au fost înaintați de către .. Acest aspect se impune cu atât mai mult cu cât între pârât și . nu există o convenție translativă sau netranslativă de proprietate.
Este adevărat că procura specială autentificată sub nr. 1866/05.06.2007 la BNP R. M. Cocuța, reclamantul a fost mandatat de către pârât să vândă în numele acestuia societății S.C Dandui V. S.R.L două suprafețe de teren arabil situate în extravilanul comunei Bălăcița, ., însă între pârât și . nu s-a încheiat nici o convenție prin care una dintre părți să-și fi asumat anumite obligații sau să fi dobândit anumite drepturi.
Or, cum din cuprinsul mandatului rezultă că pârâtul a primit prețul cerut și nu mai are nici o pretenție în legătură cu acest element,în lipsa unei convenții încheiate cu . și în lipsa unei alte dovezi privind plata de către aceasta din urmă a prețului, în mod eronat prima instanță a reținut lipsa calității procesuale a reclamantului. Faptul că reclamantul a și-a asumat anumite obligații prin contractul de mandat,pentru îndeplinirea acestuia putând eventual să dea socoteală, deși întrunea și calitatea de administrator al . nu îl lipsește pe acesta de calitatea necesară pentru a solicita pârâtului restituirea prețului în condițiile în care, prin decizia nr.3/20.08.2011, aceasta renunță la achiziționarea de terenuri și precizează că prețul achitat a fost achitat din fondurile proprii ale reclamantului.
Toate acestea coroborate cu faptul că în cuprinsul procurii autentificate sub nr. 1866/05.06.2007 la BNP R. M. Cocuța nu se precizează că prețul a fost achitat de către . cât și cu faptul că la data autentificării acestei procuri reclamantul a retras numerar din contul său, f.93 suma de_ lei în data de 04.06.2007 îndreptățesc tribunalul să aprecieze că reclamantul are calitatea necesară pentru a solicita pârâtului restituirea prețului revenind instanței de fond sarcina să stabilească dacă acesta a fost achitat efectiv și care este cuantumul ce se impune a fi restituit.
În ceea ce privește calitatea reclamantului pentru celelalte sume solicitate cu titlu de pretenții instanța de fond are îndatorirea ca după observarea probelor administrate aflate la fil.4-20, f.81-92, și analizarea apărărilor pârâtului să decidă asupra temeiniciei pretențiilor reclamantului întrucât față de aceste probe este evident că reclamantul a achitat anumite sume și are calitatea de a le solicita.
Pentru toate aceste, motive apreciind că apelul reclamantului este fondat în temei art.480 alin.2 și 3 C.pr.civ. sentința instanței de fond va fi anulată și cauza trimisă spre rejudecare aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul civil formulat de apelantul-reclamant G. M. D. cu reședința în Dr.Tr.S., ..15, ., ., cu domiciliul ales la cab.av. I. C. N. în Dr. Tr. S., ..14, ., județul M. împotriva sentinței civile nr.2334/17.12.2014 pronunțată de Judecătoria Vânju M. în contradictoriu cu intimatele-pârâte S. C. M., D. T. E., ambele cu domiciliul în ., județul M., având ca obiect pretenții.
Anulează sentința.
Trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 30 Aprilie 2015.
Președinte, V. R. | Judecător, F. M. | |
Grefier, M. B. |
Redactat V.R.18.05.2015
tehnoredactat M.B., Ex.2/7 pag.
jud.fond Z. D.
Cod operator 2626
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 163/2015. Tribunalul... | Pretenţii. Sentința nr. 963/2015. Tribunalul MEHEDINŢI → |
|---|
