Revendicare imobiliară. Sentința nr. 228/2015. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 228/2015 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 29-01-2015 în dosarul nr. 5659/225/2011*
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 23/R
Ședința publică de la 29 Ianuarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. M.
Judecător C. P.
Judecător L. B.
Grefier M. B.
Pe rol pronunțarea asupra recursului civil formulat de recurenta-pârâtă E. S. și Strehaiei împotriva sentinței civile nr.2280/17.06.2014 pronunțată de Judecătoria Dr.Tr.S. în contradictoriu cu intimații-pârâți B. P. V., P. Prunișor, C.L.F.F. Prunișor, C.J.F.F. M. și intimatele-interveniente C.N.T.E.E. T. - Sucursala de Transport C., . SRL prin Cabinet Individual de Insolvență P. E., având ca obiect revendicare imobiliară.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită, fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, se ia act că dezbaterile asupra recursului au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din 15.01.2015 și încheierea de amânare ulterioară a pronunțării din 22.01.2015, ce fac parte integrantă din prezenta decizie, după care, instanța reține cauza pentru soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra recursului, constată următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta T. S. sub nr._, reclamantul B. P. V. a chemat în judecată pe pârâții P. ., C.L.F.F. Prunișor, C.J.F.F. M. și E. S. și Strehaiei, solicitând revendicarea suprafeței de teren de 2800 m.p.teren arabil, situat în extravilanul comunei Prunișor, în T156, P- 3760, intabulat în cartea funciară a comunei Prunișor, fila 106/N, cu nr. 185/1 și 185/2, anularea parțială a titlului de proprietate cu tricolor nr._/23.10.2008 întocmit pentru E. S. și Strehaiei pentru suprafața totală de 60 ha și 9800 m.p., în T156, P-3760 și radierea din acesta a suprafeței de 2800 m.p, cuprinse în titlul de proprietate cu tricolor nr._ emis pe numele autorului defunct B. P. cu moștenitor unic, fiind reclamatul B. P. V., titlu emis în data de 16.03.2004.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că în fapt, a fost pus în posesie și s-a întocmit titlul de proprietate cu tricolor_ în luna martie 2004, în amplasamentul cuprins în cartea funciară la numerele arătate respectiv cu 4 ani și jumătate înaintea reclamantei, suprafața de 2800 m.p. teren, care i s-a atribuit în acest teren și i s-a dat terenul rezervă pentru întregirea titlului său la Legea 18/1991, de 3,62 ha, suprafața care fusese validată în anexa 1 la Lege pe numele autorului său B. P. și pentru ca din terenul său moștenește în Valea odăilor o suprafață de 3000 m.p., fiind atribuită altor două persoane care îl deținuseră ca lot în folosință, primind 2800 m.p. în amplasamentul precizat. În cuprinsul titlului său de proprietate cu tricolor s-au strecurat unele erori, ca elemente de nulitate absolută, erori care au fost constatate și îndreptate prin dispozițiile sentinței civile nr. 1257/08.03.2011.
La întocmirea titlului de proprietate al pârâtei episcopia S. și al Strehaiei, nu s-a ținut cont de faptul că suprafața de 2800 m.p. i se cuvenea acestuia, întrucât fusese în posesie înaintea pârâtei, iar pârâta E. S. și Strehaiei nu avea nici un drept în amplasamentul acesta.
În drept, și-a întemeiat acțiunea pe disp.Legii nr. 18/1991.
Pârâta E. S. și Strehaiei a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca inadmisibilă și pe fond ca neîntemeiată.
Petitul acțiunii privind anularea parțială a titlului de proprietate nr._/23.10.2008 solicitată de reclamant, a fost disjuns de către instanță, pentru soluționarea separată a acestuia de un complet specializat pe cauze de fond funciar, formându-se dosarul nr._ .
Cauza de față a fost suspendată în temeiul art. 244 alin. 1 pct. 1 C.pr.civ., până la soluționarea definitivă și irevocabilă a dosarului nr._ .
La cererea reclamantului formulată în data de 20.06.2011, cauza a fost repusă pe rol.
Reclamantul a depus o cerere de introducere în cauză a C.N.T.E.E. Sucursala Transport a Energiei Electrice T. S.A. C..
La data de 20.09.2012, a depus cerere de intervenție în interes propriu S.C. S. A. .> Pârâta E. S. și Strehaiei a depus la dosar adresa nr._/22.11.2012 emisă de ORC M., învederând instanței că S.C. S. A. . situație în care solicită citarea acesteia prin lichidator judiciar Cabinet de Insolvență P. E..
Față de dispozițiile art. 49-50 C.pr.civ, instanța a încuviințat în principiu cererea de intervenție în interes propriu formulată de numita S.C. S. A. . justifică interes în cauză pentru că este cumpărătoarea a suprafeței de 2800 m.p. ce face obiectul acțiunii în revendicare.
Și cererea de introducere în cauză a C.N.T.E.E. Sucursala Transport a Energiei Electrice T. S.A. C. formulată de reclamant, a fost încuviințată de instanță în temeiul art. 57 C. proc. civ, fiind vorba despre o terță persoană cumpărătoare a suprafeței de 702 m.p. de la reclamant și revendicată de către acesta.
Intervenienta S.C. S. A. . citată prin lichidator judiciar Cabinet Individual de Insolvență P. E..
Prin sentința civilă nr.970/22.02.2013 Judecătoria Drobeta T. S. a admis acțiunea, a admis cererea privind pe reclamantul B. P. V., a admis cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienta . pârâta să lase reclamantului în deplină proprietate și posesie suprafața de teren de 2800 mp, situată în extravilanul comunei Prunișor, . a fost identificată în cadrul dosarului nr._ de expert tehnic judiciar I. M. și să plătească reclamantului suma de 185,5 lei cheltuieli de judecată, iar către stat aceeași sumă se 185,5 lei cu titlu de cheltuieli avansate de stat.
Tribunalul M., prin decizia civilă nr.774/R/02.07.2013 a admis recursul declarat de recurenta E. S. și Strehaiei, a casat sentința civilă nr.970/22.02.2013 și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe de fond din următoarele considerente:
Instanța de fond și-a întemeiat soluția pe raportul de expertiză efectuat de expert I. M. în dosarul nr._, reținând că nu au intervenit alte modificări cu privire la suprafață și vecinătăți.
Pe lângă faptul că această expertiză nu a fost depusă la dosar de niciuna dintre părți, nici instanța nu a dispus depunerea expertizei sau atașarea dosarului în care a fost efectuată această expertiză la care s-a făcut referire.
Instanța de fond a mai reținut că nu au survenit modificări cu privire la suprafață și vecinătăți însă, instanța de recurs a constatat că ulterior acelui dosar a mai existat un proces soluționat prin sentința civilă nr. 1254/08.03.2011 prin care titlul reclamantului B. V. a fost modificat, în respectivul dosar fiind efectuată o altă expertiză topo de către expert Biteș Ș., prin care s-a identificat terenul de 2800 mp prin ., însă nici această expertiză nu a fost depusă la dosarul cauzei.
Având în vedere că prin acțiunea în revendicare, proprietarul neposesor cere posesorului neproprietar recunoașterea dreptului său de proprietate și restituirea bunului, reclamantul, care se pretinde proprietar, trebuie să facă dovada dreptului său de proprietate cu act de proprietate valid, emis în condiții perfect legale și cum de la data pronunțării sentinței civile nr. 953/10.02.2010 în dosarul nr._, atât titlul reclamantului, cât și titlul pârâtei E. S. și Strehaiei au fost modificate prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, în cauză se impunea cu necesitate efectuarea unei noi expertize topo prin care să fie identificat în mod corect terenul revendicat de reclamant.
Cum instanța de fond nu a procedat astfel, instanța de recurs a apreciat că procesul s-a soluționat fără a se intra în cercetarea fondului, motiv pentru care în temeiul art.312 alin.5 cod procedură civilă s-a admis recursul, s-a casat sentința și s-a trimis cauza pentru rejudecare aceleiași instanțe de fond.
Față de considerentele deciziei de casare, instanța de rejudecare a încuviințat proba cu expertiza topo, sens în care a fost desemnat expert B. C..
La raportul de expertiză întocmit de acesta au formulat obiecțiuni reclamantul și C. T. SA Sucursala Transport C..
Ulterior, la cererea acestor părți, instanța a încuviințat efectuarea unei noi expertize de către expert S. C., stabilind următoarele obiective:identificarea suprafeței de 2800 m.p. din extravilanul satului Gîrnița, situată în T.156, P. 3760, prevăzut în titlul de proprietate nr._/2004. " să se precizeze dacă suprafața de teren identificată corespunde celor din titlul de proprietate nr._/2004, sub aspectul locației, categoriei de folosință, tarlalei, parcelei și vecinătăților, iar în caz contrar să indice numărul tarlalei, parcelei și vecinii suprafeței identificate, să se menționeze dacă suprafața astfel identificată corespunde cu cele din registrul agricol al lui B. P., tatăl petentului și să se întocmească o schiță a suprafeței în coordonate stereografice 1970; să se precizeze dacă terenul situat în T156, P 3760, extravilanul localității Gîrnița, . de 2800 mp, de categorie de folosință arabil, înscris în titlul de proprietate nr._/2004, rectificat prin . și irevocabilă, executată, se suprapune cu terenul în suprafață de 2800 mp înscris în titlul de proprietate al Episcopiei S. și Strehaiei nr._/23.10,2008, în T156 P3760, suprafață pentru care titlul Episcopiei a fost anulat prin sentința civilă nr.1757/2012 definitivă și irevocabilă.
La termenul de judecată din 29.04.2014 s-a atașat dosarul_ în urma admiterii excepției de litispendență.
La raportul de expertiză întocmit de expert S. C. a formulat obiecțiuni pârâta E. S. și Strehaiei, totodată aceasta susținând că reclamantul nu are calitate procesuală activă pentru că în anul 2004 a vândut intervenientei C. T. SA Sucursala Transport C. suprafața revendicată, moment din care aceasta din urmă a devenit proprietara terenului revendicat.
Excepția invocată a fost unită cu fondul cauzei în ședința publică din 13.05.2014.
La data de 20.05.2014, reclamantul a formulat cerere de intervenție în interesul părților C. T. SA Sucursala Transport C. și . SRL, prin lichidator judiciar Cabinet Individual de Insolvență P. E. arătând că, după refacerea cadrului procesual, acestea sunt reclamante.
Instanța a constatat că, în urma disjungerii, cadrul procesual s-a modificat în sensul că reclamanți sunt: B. P. V., C. T. SA Sucursala Transport C. și . SRL prin Cabinet Individual de Insolvență P. E., iar pârâții sunt: P. ..F.F. Prunișor, CJ.F.F. M. și E. S. și Strehaiei, a respins obiecțiunile formulate de pârâta E. S. și Strehaiei, a respins ca inadmisibilă cererea de intervenție a numitului B. V., în interesul lui C. T. SA Sucursala Transport C. și . SRL prin Cabinet Individual de Insolvență P. E. întrucât acesta are calitatea de reclamant și din oficiu a invocat și a pus în discuție excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor P. ..F.F. Prunișor, CJ.F.F. M..
În urma analizării actelor și lucrărilor dosarului, Judecătoria Drobeta T. S. a pronunțat sentința civilă nr.2280/17.06.2014 prin care a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului B. P. V., a respins acțiunea formulată de acesta ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor C. Prunișor, C. M. și P. Prunișor, a respins acțiunea ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală, a admis acțiunea în revendicare imobiliară formulată de reclamantele . judiciar Cabinet Individual de Insolvență P. E. și C. T. SA Sucursala Transport C. în contradictoriu cu E. S. și Strehaiei și a obligat pârâta să lase reclamantelor în deplină proprietate și posesie suprafața de teren de 2800 mp, situată în extravilanul comunei Prunișor, . a fost identificată de expertul tehnic judiciar S. C., după cum urmează:
-reclamantei . 2098 mp;
-reclamantei C. T. SA Sucursala Transport C. suprafața de 702 mp.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamanții B. P. V., . judiciar Cabinet Individual de Insolvență P. E. și C. SA Sucursala Transport C. au chemat în judecată pe pârâții P. ..F.F. Prunișor, C.J.F.F. M. și E. S. și Strehaiei, formulând acțiune în revendicare a suprafeței de teren de 2800 m.p.teren arabil, situat în extravilanul comunei Prunișor, în T156, P- 3760, intabulat în cartea funciară a comunei Prunișor, fila 106/N, cu nr. 185/1 și 185/2, cuprinsă în titlul de proprietate cu tricolor nr._ emis pe numele autorului defunct B. P. cu moștenitor unic, fiind reclamatul B. P. V., titlu emis în data de 16.03.2004, susținând că a reclamantul B. P V. fost pus în posesie și s-a întocmit titlul de proprietate cu tricolor_ în luna martie 2004, în amplasamentul cuprins în cartea funciară la numerele arătate, că acestuia i s-a atribuit în acest teren și i s-a dat terenul rezervă pentru întregirea titlului său la Legea 18/1991 și că la întocmirea titlului de proprietate al pârâtei E. S. și a Strehaiei nu s-a ținut cont de faptul că suprafața de 2800 m.p. i se cuvenea acestuia, întrucât fusese în posesie înaintea pârâtei, iar pârâta E. S. și Strehaiei, care ocupă în prezent terenul, nu avea nici un drept în amplasamentul acesta.
Examinând cu prioritate, conform art. 137 alin. 1 C.p.c., excepțiile invocate s-au constatat întemeiate din motivele ce succed.
Potrivit doctrinei juridice, în acțiunea în revendicare, calitatea procesuală aparține proprietarului, iar calitatea procesuală pasivă revine celui care stăpânește, ca posesor, sau chiar ca detentor, bunul revendicat. Astfel, admiterea acțiunii în revendicare, presupune printre altele ca dreptul de proprietate asupra bunului revendicat să fie existent în patrimoniul reclamantului.
Conform art. 480 C.civ., proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura și dispune de un lucru în mod exclusiv și absolut, însă în limitele determinate de lege.
Acțiunea în revendicare este acțiunea reală pornită de proprietarul neposesor împotriva posesorului neproprietar, constituind cel mai energic mijloc de apărare a dreptului de proprietate, și presupune, având în vedere aceste caracteristice, prin raportare la dispozițiile art. 1169 C.civ., dovada dreptului de proprietate a celui ce o formulează.
Din înscrisurile depuse la dosar, respectiv din contractul de vânzare cumpărare nr. 1618/17.06.2004 (fila 250), încheiere CF nr. 3306/17.06.2004 (filele 286-287), contractul de vânzare cumpărare imobiliară nr. 210/05.02.2009 (fila 251), extrasul de carte funciară (fila 253) a rezultat fără putință de tăgadă că reclamantul B. P V. a înstrăinat terenul în suprafață de 2800 m.p. ce face obiectul prezentului litigiu către reclamantele . SRL și C. SA Sucursala Transport C., astfel că la data promovării prezentului litigiu reclamantul B. P V. nu mai avea calitatea de proprietar. Prin urmare, în concordanță și cu susținerile părților, instanța, apreciind-o ca întemeiată, a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului B. P V. și a respins acțiunea formulată de acesta.
De asemenea, instanța a admis și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor P. ..F.F. Prunișor și C.J.F.F. M. și a respins acțiunea ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală, cu motivarea că acestea nu au personalitate juridică, nici patrimoniu propriu, neputând fi nici posesoarele terenului în litigiu.
Asupra fondului s-au reținut următoarele:
Din raportul de expertiză întocmit de expertul S. C. (filele 237-240), pe care instanța urmează să-l omologheze, a rezultat faptul că terenul în suprafață de 2800 m.p. ce face obiectul prezentului litigiu se suprapune cu terenul în suprafață de 2800 mp înscris în titlul de proprietate al Episcopiei S. și Strehaiei nr._/23.10,2008, în T156 P3760, suprafață pentru care titlul Episcopiei a fost anulat prin sentința civilă nr.1757/2012 definitivă și irevocabilă (filele 193-196).
Prin contractul de vânzare cumpărare nr. 1618/17.06.2004 (fila 250), încheiere CF nr. 3306/17.06.2004 (filele 286-287), contractul de vânzare cumpărare imobiliară nr. 210/05.02.2009 (fila 251) și extrasul de carte funciară (fila 253), reclamantele . SRL și C. SA Sucursala Transport C. au făcut dovada dreptului de proprietate asupra suprafeței de teren de 2800 m.p.teren arabil, situat în extravilanul comunei Prunișor, în T156, P 3760, intabulat în cartea funciară a comunei Prunișor, fila 106/N, cu nr. 185/1 și 185/2, prima reclamantă pentru o suprafață de 2098 mp și cea de-a doua pentru o suprafață de 702 mp.
În ceea ce o privește pe pârâta E. S. și Strehaiei, aceasta nu a dovedit faptul că posedă terenul respectiv în baza vreunui titlu valid, cât timp titlul său de proprietate nr._/23.10.2008, în baza căruia posedă terenul în suprafață de 2800 mp, a fost anulat parțial prin sentința civilă nr.1757/2012 definitivă și irevocabilă (filele 193-196), pentru această suprafață.
Față de cele reținute, instanța a admis acțiunea în revendicare imobiliară formulată de reclamantele . judiciar Cabinet Individual de Insolvență P. E. și C. SA Sucursala Transport C. în contradictoriu cu pârâta E. S. și Strehaiei și a obligat pârâta să lase reclamantelor în deplină proprietate și posesie suprafața de teren de 2800 mp, situată în extravilanul comunei Prunișor, . 156, . a fost identificată de expertul tehnic judiciar S. C., după cum urmează:
- reclamantei . SRL suprafața de 2098 mp;
- reclamantei C. SA Sucursala Transport C. suprafața de 702 mp.
Prin hotărârea de completare dispozitiv nr.34/16.09.2014, s-a admis cererea formulată de B. P.V. și s-a dispus completarea dispozitivului sentinței civile nr.2280/17.06.2014 în sensul că s-a respins cererea de acordare a cheltuielilor de judecată solicitate de acesta.
Împotriva sentinței civile nr.2280/17.06.2014, în termen legal a declarat recurs pârâta E. S. și Strehaiei, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie din următoarele motive:
În mod netemeinic și nelegal, contrar probelor administrate și motivelor de casare, instanța de fond a admis acțiunea în revendicare, soluția fiind pronunțată cu încălcarea obligațiilor prevăzute de art.129 alin.5 din vechiul cod de procedură civilă.
Instanța de fond a ignorat probele administrate în cauză, pe care nu le-a analizat în ansamblul lor și nu le-a înlăturat motivat, probe din care rezultă o altă situație de fapt.
Astfel, reclamantului B. V. i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru terenul de 2800 m.p. situat în T 156 P3742, conform titlului de proprietate nr._/2004, înscris în CF 106/N Prunișor.
Din planul de amplasament și delimitare întocmit de expert P. V., rezultă amplasamentul exact al terenului respectiv, precum și faptul că nu este ocupat de vreo construcție.
Prin contractele de vânzare cumpărare nr.1618/2004 și 210/2009, reclamantul a înstrăinat către . SRL și C. SA Sucursala Transport C. suprafața de 2800 m.p. din T156 P3742 și nicidecum pe cea situată în T156 P3760, așa cum susține instanța de fond.
Planul de amplasament întocmit ulterior de expert B. C. cu privire la același teren de 2800 m.p. este diferit de planul întocmit de expert P. V. și totodată în planul actual se menționează că pe teren există o construcție (transformator electric).
Expertul B. C. a constatat că terenul de 2800 m.p., conform TP nr._/2004 emis în favoarea pârâtului B. V., se află situat în T156 P3742, iar după modificarea acestuia este situat în T156 P3760, parcelă care aparține Episcopiei S. și Strehaiei conform TP nr._/2008.
Din expertiza întocmită de expert B. C. rezultă că, urmare consultării de către acesta a registrului agricol al . constatat că autorul reclamantului B. V. nu avea înregistrată suprafața de 2800 m.p., că nu s-a întocmit proces verbal de punere în posesie cu ocazia reconstituirii dreptului de proprietate și faptul că amplasamentul actual nu s-a aflat la dispoziția C. Prunișor atunci când s-a emis TP nr._/2004 în favoarea reclamantului cu privire la T156 P3742.
Instanța de fond a ignorat expertiza întocmită de expert B. C. fără a o înlătura motivat și în mod nelegal, a stabilit unilateral, fără a pune în discuția părților alte obiective ale contraexpertizei, încălcând principiul contradictorialității.
Ultima critică adusă de recurentă vizează nelegalitatea sentinței pentru încălcarea dispozițiilor art.315 alin.1 cod procedură civilă conform cărora, în caz de casare hotărârile instanței de recurs asupra problemelor de drept dezlegate, precum și asupra necesității administrării unor probe sunt obligatorii pentru judecătorii fondului.
Astfel, soluția instanței de fond pronunțată în primul ciclu procesual a fost casată cu trimitere spre rejudecare, avându-se în vedere susținerile pârâtei E. S. și Strehaiei în sensul că terenul de 2800 m.p. revendicat de reclamanți se află pe un alt amplasament decât cel menționat în TP nr._/2004 emis în favoarea reclamantului B. V..
În condițiile în care instanța de fond a respins acțiunea reclamatului B. V. ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală, aceasta trebuia să analizeze exclusiv titlurile de proprietate ale reclamantelor . SRL și C. SA Sucursala Transport C. în sensul stabilirii amplasamentului terenului de 2800 m.p. astfel cum este menționat în contractele de vânzare cumpărare nr.1618/2004 și 210/2009.
După înstrăinarea terenului către cele două reclamante, reclamantul B. V. a obținut prin hotărâri judecătorești schimbarea amplasamentului terenului de 2800 m.p., însă aceste hotărâri nu au nici un efect față de noii proprietari.
Intimata C. SA Sucursala Transport C. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat arătând în apărare că instanța de fond și-a îndeplinit rolul activ în acord cu îndrumările instanței de casare, sentința fiind pronunțată pe baza normelor legale incidente în cauză și a probatoriului administrat, pretinsa „ignorare” a probatoriului fiind o simplă alegație.
De altfel, recurenta nici nu indică probele ce-ar mai fi fost necesar de administrat.
Examinând sentința recurată în raport de motivele de recurs, cât și din oficiu conform art.304 ind.1 cod procedură civilă, tribunalul constată că recursul este neîntemeiat din considerentele ce urmează:
Potrivit art.129 alin.5 ind.1 cod procedură civilă, introdus prin art I pct.14 din Legea nr.202/2010, părțile nu pot invoca în căile de atac omisiunea instanței de a ordona din oficiu probe pe care ele nu le-au propus și administrat în condițiile legii.
Simpla susținere a recurentei în sensul că hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea obligațiilor prevăzute de art.129 alin.5 cod procedură civilă, fără indicarea probelor solicitate de recurentă în fața instanței de fond, nu poate constitui un motiv de recurs întemeiat.
Conform art.315 alin.1 cod procedură civilă, în caz de casare, hotărârile instanței de recurs asupra problemelor de drept dezlegate, precum și asupra necesității administrării unor probe sunt obligatorii pentru judecătorii fondului.
În speță, se observă că prin decizia nr.77/R/02.07.2013, instanța de recurs nu a dezlegat vreo problemă de drept, casarea sentinței fiind dispusă întrucât s-a apreciat că prima instanță nu a administrat un probatoriu suficient, fapt ce echivalează cu necercetarea fondului cauzei. Astfel, a reținut instanța de recurs faptul că, după soluționarea dosarului nr._ în care s-a pronunțat sentința nr.953/2010, atât titlul reclamantului cât și cel al pârâtei E. S. și Strehaiei au fost modificate prin hotărâri judecătorești de care instanța de fond nu a ținut seama, situație în care se impunea cu necesitate efectuarea unei noi expertize topo prin care să fie identificat corect terenul revendicat de reclamant.
Prin urmare, pentru instanța de rejudecare obligația ce-i incumbă conform art.315 alin.1 cod procedură civilă este administrarea probei cu o nouă expertiză pentru identificarea terenului ce face obiectul revendicării de față, în raport de hotărârile judecătorești pronunțate ulterior sentinței civile nr.953/2010.
La filele 187-196, s-au depus sentința civilă nr.1257/2011 și sentința civilă nr.1757/2012 pronunțate de Judecătoria Drobeta T. S. prin care, pe de o parte, prin prima sentință s-a anulat parțial TP nr._/2004 emis reclamantului B. V. în sensul că intimata C. M. a fost obligată să înscrie în respectivul titlu suprafața de 2800 m.p. în T156, P3760 în loc de T156, P3742, iar pe de altă parte, prin cea de-a doua sentință, s-a dispus anularea parțială a TP nr._/2008 emis Episcopiei S. și Strehaiei în ceea ce privește suprafața de 2800 m.p. teren situat în T156 P3760, așa cum a fost identificată și reținută în sentința civilă nr.1257/2011.
Față de considerentele ce-au stat la baza pronunțării celor două sentințe amintite anterior, tribunalul apreciază că orice critică adusă de recurenta E. S. și Strehaiei referitoare la dreptul reclamantului B. V. de a primi teren în T156 P3760 nu poate fi examinată în acest cadru fiindcă s-ar aduce atingere principiilor puterii de lucru judecat și securității raporturilor juridice în condițiile în care aceste critici au fost analizate în dosarele în care s-au pronunțat cele două sentințe.
În mod nejustificat se susține de către recurentă că instanța de fond a înlăturat nemotivat expertiza întocmită de expert B. C. întrucât, din cuprinsul încheierii de ședință din data de 04.03.2014, se observă că instanța a apreciat necesitatea efectuării unei noi expertize topo în conformitate cu dispozițiile art.212 cod procedură civilă care prevăd că, dacă instanța nu este lămurită prin expertiza făcută, poate dispune întregirea expertizei sau o nouă expertiză.
Prin urmare, instanța nu a ținut seama de expertiza întocmită de B. C. întrucât a considerat că nu este în măsură a lămuri litigiul.
Un alt aspect de reținut în cauză este faptul că, hotărârea judecătorească prin care s-a dispus modificarea titlului de proprietate inițial al reclamantului, în ceea ce privește amplasamentul terenului de 2800 mp., produce efecte față de reclamantele dobânditoare ale acestui teren, chiar dacă acestea nu au fost părți în dosarul nr._/225/2010, în virtutea raporturilor juridice născute între părțile din cele două contracte de vânzare cumpărare, raporturi care conferă cumpărătorului dreptul de a-și menține dreptul dobândit prin cumpărare( conform principiului error comunis facit just- eroarea comună creează drept), adică asupra terenului de 2800 mp, indiferent că amplasamentul acestuia a fost ulterior modificat. Așadar, critica recurentei în sensul că instanța, de vreme ce a respins acțiunea reclamantului B. V. pentru lipsă calitate procesuală activă, trebuia să analizeze dreptul reclamantelor cumpărătoare asupra terenului cu amplasamentul din contract( T.156, P.3742), apare ca neîntemeiată.
Față de toate aceste considerente, constatând că soluția adoptată de instanța de fond este rezultatul interpretării corecte a probelor și a dispozițiilor legale cu incidență în cauză, în temeiul art.312 cod procedură civilă, tribunalul va pronunța o decizie prin care va respinge recursul ca neîntemeiat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de recurenta-pârâtă E. S. și Strehaiei împotriva sentinței civile nr.2280/17.06.2014 pronunțată de Judecătoria Dr.Tr.S. în contradictoriu cu intimații-pârâți B. P. V., P. Prunișor, C.L.F.F. Prunișor, C.J.F.F. M. și intimatele-interveniente C.N.T.E.E. T. - Sucursala de Transport C., . SRL prin Cabinet Individual de Insolvență P. E., având ca obiect revendicare imobiliară.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 29 Ianuarie 2015.
Președinte, C. M. | Judecător, C. P. | Judecător, L. B. |
Grefier, M. B. |
Redactat C.V.P.
tehnoredactat M.B., Ex.2/7 pag.
jud.fond P. I.
Cod operator 2626
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 17/2015. Tribunalul... | Revendicare imobiliară. Decizia nr. 5/2015. Tribunalul MEHEDINŢI → |
|---|
