Anulare act. Decizia nr. 123/2016. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 123/2016 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 02-02-2016 în dosarul nr. 123/2016
Cod ECLI ECLI:RO:TBMHD:2016:043._
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 123/2016
Ședința publică de la 02 Februarie 2016
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. P.
Judecător C. Z.
Grefier N. C. B.
Pe rol, pronunțarea asupra apelului civil declarat de apelanta intimată C. L. de Fond Funciar Voloiac împotriva s.c.nr.873/16.09.2015 pronunțată de Judecătoria Strehaia în dosar nr._, intimați fiind petentul C. C., C. Județeană de Fond Funciar M. și pârâții C. N. T., C. M., E. C., M. L., având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsă fiind părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 26.01.2016, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie, după care, s-a trecut la soluționare.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față;
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Strehaia sub nr._, reclamantul C. C. a chemat în judecată pe pârâții C. M., C. N. N., C. Locala de Fond Funciar Voloiac și C. Județeană de Fond Funciar M., pentru constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr._/1993 emis autorului C. T. N., pentru suprafața de 0,0480 ha.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că în fapt, prin sentința civilă nr. 776/09.05.2011 a Judecătoriei Strehaia i s-a reconstituit dreptul de proprietate, în calitate de moștenitor al autorului C. I., pentru suprafața de 6,3548 ha teren agricol, pe vechiul amplasament, conform raportului de expertiză întocmit de expert G. T.. Din suprafața totală, s-a reținut de către expert că 0,0480 ha din 0,8848 ha, cu vecini: N-de (culmea Voloiacului), E-T. C., moșt. C. N., P. C., S-drum comunal, V-C. A., tăgârță A., S. N., a fost reconstituită moștenitorilor lui C. T. N., aspect recunoscut de CLFF Voloiac. Întrucât sentința nu a fost pusă în executare, la solicitarea sa, prin sentința nr. 1020/2013 a CLFF Voloiac a fost obligată să întocmească și să înainteze CJFF M. documentația pentru eliberarea titlului definitiv pentru suprafața de 6,11 ha, conform sentinței nr. 776/2011. CLFF Voloiac susține că nu poate efectua punerea în posesie întrucât pentru suprafața de 0,048 ha s-a emis un titlu de proprietate.
În drept, cererea a fost întemeiată generic pe disp. Lg.18/1991.
În dovedirea celor susținute, petentul a depus în copie: titlul de proprietate nr._/1993, sentințele civile nr. 776/09.05.2011 și nr.1020/2013 pronunțate de Judecătoria Strehaia, raportul de expertiză întocmit în dos. nr._ .
Intimata CLFF Voloiac a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, arătând în apărare că este dispusă să-i ofere reclamantului un alt amplasament.
În ședința publică din 21.01.2015, reclamantul a precizat că înțelege să-l cheme în judecată în calitate de pârât, pe C. N. T., fiul pârâtului inițial C. N., care a decedat, iar la termenul următor din 11.02.2015, reclamantul a solicitat introducerea în cauză în calitate de pârâte și a fiicelor E. C. și M. L..
Instanța a admis cererea reclamantului și a introdus în cauză în calitate de pârâți persoanele menționate, moștenitorii lui C. T. N., titularul înscris în titlul de proprietate nr._/1993 a cărui anulare se cere.
În soluționarea acțiunii, instanța a administrat probele cu înscrisuri, testimonială cu martorii S. G., T. P., E. M., V. E. și cu expertiza tehnică topografică.
În urma analizării actelor și lucrărilor dosarului, Judecătoria Strehaia a pronunțat s.c. nr. 873/16.09.2015 prin care a admis acțiunea; a constatat nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr._/1993 pentru suprafața de 480 mp situată în T 105 P 233/2 și 233/3, identificată în schița anexă la raportul de expertiză întocmit în cauză de expert I. C. și a obligat pârâții, în solidar, la 700 lei cheltuieli de judecată către reclamant.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin titlul de proprietate nr._/01.09.1993 s-a reconstituit dreptul de proprietate autorului C. T. N. pentru suprafața totală de 1,05 ha teren intravilan, într-un singur corp, pe raza satului Voloiac.
Prin sentința civilă nr. 776/09.05.2011 a Judecătoriei Strehaia, rămasă irevocabilă, s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea moștenitorilor lui C. I. (C. C., C. A., Racoceanu V., Racoceanu F.), pentru suprafața totală de 6,3548 ha teren agricol pe vechile amplasamente stabilite prin raportul de expertiză și pentru suprafața de 1,50 ha pădure pe raza localității Voloiac. Conform raportului de expertiză întocmit în cauza respectivă, din suprafața de 6,3548 ha face parte și suprafața de 480 m.p. teren arabil în litigiu, cu vecini: N-drum comunal, S-pârâu, E-moșt. C. N., V-T. A.. S-a menționat că această suprafață este ocupată de moștenitorii lui C. N., cărora li s-a eliberat titlu de proprietate.
Din acest motiv, reclamantul nu a putut fi pus în posesie și nici nu i s-a eliberat titlu de proprietate, conform sentinței civile nr. 776/2011. Reclamantul a promovat prezenta acțiune, solicitând constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr._/1993 pentru suprafața de 480 m.p.
Din raportul de expertiză întocmit în prezenta cauză de expert topograf I. C., rezultă că suprafața de 480 m.p. reconstituită reclamantului prin sentința civilă nr. 776/2011 este înscrisă în titlul de proprietate nr._/1993 emis autorului pârâților în T 105 P 233/2 și 233/3.
S-a apreciat că reclamantul justifică interes în promovarea acțiunii, în cadrul căreia instanța trebuie să stabilească persoana îndreptățită la reconstituirea/constituirea dreptului de proprietate în temeiul legii 18/1991.
Conform art. 8 al. 2 din legea 18/1991, regula este că beneficiază de reconstituirea dreptului de proprietate membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativa agricolă de producție sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, precum și, în condițiile legii civile, moștenitorii acestora.
Prin excepție, se reconstituie dreptul de proprietate: persoanelor ale căror terenuri au trecut, cu sau fără titlu, în patrimoniul cooperativei agricole de producție fără ca ele să fi dobândit calitatea de cooperatori (art. 15 al. 2), cetățenilor români, aparținând minorității germane sau din localități în care locuiesc persoane care au fost deportate sau strămutate, deposedate de terenuri prin acte normative intervenite după anul 1944 (art. 17 al. 1), comunităților locale de cult, mânăstirilor (art. 22).
Tot prin excepție, se constituie dreptul de proprietate: persoanelor deținătoare ale titlurilor de Cavaler al Ordinului "M. Viteazul", "M. Viteazul cu Spadă" și moștenitorii lor (art. 15 al. 3), persoanelor care și-au pierdut total sau parțial capacitatea de muncă și moștenitorilor celor care au decedat - ca urmare a participării la lupta pentru victoria Revoluției din decembrie 1989 (art. 15 al. 5), membrilor cooperatori activi care nu au adus teren în cooperativa agricolă de producție sau au adus teren mai puțin de 5.000 mp, precum și celor care, neavând calitatea de cooperatori, au lucrat în orice mod, ca angajați în ultimii 3 ani în cooperativă sau în asociații cooperatiste (art.19 al. 1), familiilor fără pământ sau cu pământ puțin, în localitățile cu excedent de suprafață agricolă, cu deficit de forță de muncă în agricultură (art.21), cooperatorilor sau, după caz, moștenitorilor acestora, indiferent de ocupația sau domiciliul lor, în ce privește terenurile aferente casei de locuit și anexelor gospodărești, precum și curtea și grădina din jurul acestora, determinate potrivit art. 8 din Decretul-lege nr. 42/1990 privind unele măsuri pentru stimularea țărănimii (art. 23), cooperatorilor sau altor persoane îndreptățite în ce privește terenurile situate în intravilanul localităților, care au fost atribuite de cooperativele agricole de producție pentru construcția de locuințe și anexe gospodărești, pe care le-au edificat (art. 24).
Conform art. 11 al. 1 din legea 18/1991, suprafața adusă în cooperativa agricolă de producție este cea care rezultă din: actele de proprietate, cartea funciară, cadastru, cererile de înscriere în cooperativă, registrul agricol de la data intrării în cooperativă, evidențele cooperativei sau, în lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declarații de martori.
În speță, reclamantul a prezentat cererea de înscriere în CAP a autorului sau, C. I., în care la punctul 7 este înscrisă suprafața de 1 ha în pct. „Voloicel Cotoroia- drumul Lacului”, cu vecini: E-C. T., V-A.. T., S-șoseaua Lacului, N-culmea Voloiacului. În suplimentul de expertiză întocmit de expert I. C. se confirmă faptul că terenul în litigiu, de 480 m.p. face parte din suprafața menționată la pc. 7 în cererea de înscriere în CAP.
Observând raportul de expertiză întocmit în dos. nr._ de către expert G. T., instanța a constatat că într-adevăr suprafața de 480 m.p. face parte dintr-o curea ce totalizează 1 ha.
De cealaltă parte, pârâții au depus la dosar copiile unor chitanțe de vânzare, unele nedatate (filele 139, 141), fără a putea preciza dacă terenul în litigiu este înscris în vreuna din acestea. Unele sunt anterioare datei colectivizării, încheiate în 1947, 1954, astfel că nu se face proba continuității în patrimoniul dobânditorului până la înscrierea în CAP. Alta, încheiată în 1981, este nulă de drept, conform art. 47 din legea 59/1974. Nefiind acte autentice, niciuna din convenții nu a fost de natură să transmită dreptul de proprietate.
În registrul agricol din anii 1959-1962 autorul C. T. N. figura cu suprafața totală de 0,36 ha, din care 0,06 ha curți și 0,30 ha teren arabil în vatra satului, în timp ce titlul de proprietate nr._/01.09.1993 s-a emis pentru suprafața totală de 1,05 ha teren intravilan.
Existând înscrisuri, proba cu martori este irelevantă.
Instanța a reținut că reclamantul a făcut dovada cu cererea de înscriere în CAP că suprafața în litigiu a fost adusă în CAP de către autorul său, C. I.. Autorul pârâților nu se încadrează în niciuna din situațiile de excepție enunțate mai sus, pentru a beneficia de reconstituirea/constituirea dreptului de proprietate.
Potrivit art. III al. 1 lit. a din legea 169/1997, sunt lovite de nulitate absolută, actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptățite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri.
Pentru considerentele expuse mai sus, instanța a admis acțiunea, a constatat nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr._/1993 pentru suprafața de 480 mp situată în T 105 P 233/2 și 233/3, identificată în schița anexă la raportul de expertiză întocmit în cauză de expert I. C..
În baza art. 453 C.p.civ, a obligat pârâții, în solidar, la 700 lei cheltuieli de judecată către petent, reprezentând onorariu expert.
Împotriva sentinței nr.873/16.09.2015, în termen legal a declarat apel C. L. de Fond Funciar Voloiac și Președintele C. Locale de Fond Funciar Voloiac.
În motivarea căii de atac exercitată, apelanții au susținut că în mod greșit instanța a dispus constatarea nulității titlului de proprietate cu ignorarea tuturor probelor administrate în cauză.
Din actele aflate la filele 44-45 dosar, rezultă că autorii pârâților C. au deținut o suprafață de teren mai mare decât cea reținută de către instanță, figurând în registrul agricol pentru anii 1959-1962 cu 1 ha pădure și 7,95 ha teren agricol.
La filele 46-49 se află cererile depuse de moștenitorii C. prin care au solicitat întreaga suprafață de teren ce a aparținut autorilor lor.
Din declarațiile martorilor rezultă că terenul în litigiu a aparținut familiei C., iar reclamantul nu a deținut niciodată acel teren.
Astfel, martorul Smadoiu G. a precizat că terenul a fost al familiei C., era deținut și închis cu gard înainte de colectivizare și era teren loc de casă, moară și teren neagricol, iar C. nu a deținut niciodată teren vecin cu C. în acel punct.
Martora E. M. a precizat că reclamantul nu deținea teren la sud de drumul comunal, că terenul în litigiu care se afla la sud de drumul comunal a aparținut lui C. și este locul de casă al lui C..
Martora V. E. confirmă că terenul în litigiu este loc de casă unde pârâții C. au și casa de locuit, iar anterior colectivizării, acest teren a fost deținut de familia C., fiind împrejmuit cu gard al cărui amplasament nu a fost modificat, terenul reclamantului aflându-se în altă parte și întinzându-se doar până la drumul comunal.
Raportul de expertiză – filele 116-118 confirmă faptul că suprafața de 480 mp este înscrisă în titlul de proprietate al lui C., este împrejmuit pe trei laturi, cu excepția laturii de est, pentru că pe acea latură se învecinează cu teren ce aparține lui C. N..
Terenul în litigiu face corp comun cu restul terenului proprietatea lui C. N., iar această suprafață este înscrisă în registrul agricol la C. N..
Este evident că dreptul de proprietate a fost stabilit corect în favoarea lui C. N., titlul de proprietate contestat a fost legal emis și nu operează motivul de nulitate reținut de instanță.
Intimatul reclamant a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului, arătând în apărare că, din probele administrate în cauză ( înscrisuri, martori, expertiză), s-a stabilit în mod cert că terenul din litigiu a aparținut autorului său, fiind identificat în cererea de înscriere în CAP, terenul fiind liber.
Examinând sentința apelată, în limitele criticilor aduse, conform art. 479 C.pr.civ., tribunalul constată că apelul este neîntemeiat din considerentele ce urmează:
Contrar susținerilor apelantei, tribunalul constată că, prin depozițiile lor, martorii S. G., E. M. și V. E. nu au confirmat faptul că terenul din litigiu a aparținut anterior colectivizării autorului pârâților.
Astfel, martorul S. G., fără a identifica, cel puțin cu aproximație, suprafața și învecinările terenului din litigiu, arată că familia C. a deținut teren între drumul comunal și matcă, la vest de fostul SMA, iar reclamantul, o curea de teren la est de fostul SMA și care pornea în sud, de la drumul comunal până în culmea Lacului, că familia C. nu ocupă în prezent mai mult teren decât a deținut la colectivizare când îl avea îngrădit și se compunea loc de casă, moară și neagricol și că autorii părților nu au avut terenuri vecine.
Martora E. M., știe că reclamantul a avut teren în pct. Voloicel-Cotoroia, însă la sud de drumul comunal este locul de casă al pârâtului C..
Martora V. E. cunoaște că familia C. deține un teren pe care l-a avut și anterior colectivizării, dimensiunile și suprafața nu le poate preciza, teren pe care este amplasată casa de locuit și care are ca vecini:V- fostul SMA, E- drum comunal, S-matca, N-drum. Autorii reclamantului au deținut o curea de teren în pct. Voloicel Cotoroia ce pornea din Culmea L. până în drumul comunal, împărțită în mai multe bucăți de pâraie și drumuri, martora fiind vecină cu C. în partea de nord.
Aceste declarații sunt infirmate de constatările expertului care, în cuprinsul raportului de expertiză arată că, pe terenul din litigiu nu se află construcții, ceea ce conduce la concluzia certă că martorii, în declarațiile lor, au făcut confuzie cu privire la terenul pentru care se judecă părțile.
Singurul martor care, în depoziția sa a indicat terenul din litigiu prin vecinătăți asemănătoare cu cele din expertiză, este martorul T. P., acesta relatând că înainte de colectivizare a muncit terenul în dijmă, luându-l de la C. I..
Proba cea mai elocventă sub aspectul apartenenței terenului din litigiu în proprietatea autorului reclamantului, anterior colectivizării, este cererea autorului reclamantului, C. I., privind înscrierea în CAP cu mai multe suprafețe, cea din litigiu fiind trecută la punctul 7 din cerere. Or, pârâții, și cu atât mai mult apelanta CLFF Voloiac, nu au adus nici o dovadă care să demonstreze contrariul.
Față de toate acestea, tribunalul constată că prima instanță a interpretat corect probele și în raport de aceasta, soluția adoptată este rezultatul aplicării dispozițiilor legale cu incidență în cauză, astfel cum au fost reținute.
În considerarea celor expuse, în temeiul art. 480 C.pr.civ., tribunalul va pronunța o decizie prin care va respinge apelul ca neîntemeiat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul civil declarat de apelanții intimați C. L. de Fond Funciar Voloiac și Președintele C. Locale de Fond Funciar Voloiac, cu sediul în ., împotriva s.c.nr.873/16.09.2015 pronunțată de Judecătoria Strehaia în dosar nr._, intimat petent fiind C. C., domiciliat în Dr. TR. S., ., jud. M., intimată fiind C. Județeană de Fond Funciar M., cu sediul în Dr. TR. S., jud. M., și intimați pârâți fiind C. N. T., C. M., E. C., M. L., toți cu domiciliul în comuna Voloiac, . având ca obiect fond funciar.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 02 Februarie 2016.
Președinte, C. P. | Judecător, C. Z. | |
Grefier, N. C. B. |
Red. CVP
Dact. CNB
Ex.10 /05 Februarie 2016
Cod operator 2626
| ← Partaj judiciar. Hotărâre din 02-02-2016, Tribunalul MEHEDINŢI | Reziliere contract. Hotărâre din 19-01-2016, Tribunalul MEHEDINŢI → |
|---|
