Contestaţie la executare. Decizia nr. 1156/2013. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1156/2013 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 26-11-2013 în dosarul nr. 1156/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1156/2013
Ședința publică de la 26 Noiembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. P.
Judecător C. Z.
Judecător A. M.
Grefier N. C. B.
Pe rol judecarea recursului civil declarat de recurenta intimată Direcția de I. și T. L. împotriva s.c.nr.3124/28.06.2013 pronunțată în dosar nr._, intimat contestator fiind Ț. A. I., având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat V. E. pentru intimat, lipsă fiind părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează lipsa părților, după care,
Avocat V. E. pentru intimat invocă excepția tardivității formulării recursului întrucât hotărârea a fost comunicată la 22.07.2013 și recursul a fost declarat la 22.08.2013 cu încălcarea termenului de 15 zile.
Nemaifiind alte cereri, s-a constatat cauza în stare de judecată și s-a acordat cuvântul asupra recursului.
Avocat V. E. pentru intimat pune concluzii de respingere a recursului întrucât de la fond nu s-a depus nici un fel de somație, aceasta fiind depusă în recurs. În motivele de apel depuse inițial de o somație din 2006 care nu există, însă somația este din 2004 astfel că a trecut termenul de 5 ani, motiv pentru care solicită respingerea ca prescrisă a acțiunii. Fără cheltuieli de judecată.
INSTANȚA
Asupra recursului de față;
La data de 16.04.2013, s-a înregistrat pe rolul Judecătoriei Drobeta Turnu Severin sub nr._, contestația la executare formulată de contestatorul Ț. A. împotriva adresei de înființare a popririi asupra disponibilităților bănești nr._/28.03.201 emisă de intimata Primăria Drobeta Turnu Severin – Direcția I. și T. L..
În motivare, contestatorul a arătat că în fapt, prin adresa contestată, s-a dispus înființarea popririi asupra disponibilităților sale bănești pentru o creanță prescrisă din punct de vedere extinctiv.
Din cuprinsul adresei, rezultă că se încearcă executarea silită pentru amenzi din data de 06.03.2004, 07.10.2004 și 21.11.2004, deși termenul de prescripție al executării sancțiunii contravenționale a amenzii este cel prevăzut de C. Pr. Fiscală este de 5 ani de la data la care procesul verbal nu a fost contestat.
În acest sens, contestatorul consideră că sancțiunea amenzii stabilită prin cele 3 procese verbale trebuia executată până la data de cel mai târziu 22.11.2009, în caz contrar, executarea fiind prescrisă.
În drept, a invocat disp. art 174 și urm. C. Pr. Fiscală și art.711 și urm. C. Pr. Civilă acesta fiind primul act de executare silită ce i-a fost comunicat.
Prin întâmpinare, intimata a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată arătând în apărare că, nefiind formulată plângerea contravențională împotriva respectivelor procese verbale conform art.31 din OG nr.2/2001, acestea au devenit executorii, pe cale de consecință, s-au pus în executare și s-au emis mai multe somații conform art.145 c.pr.fiscală pe care debitorul, deși le-a luat la cunoștință, nu a încercat în nici un fel stingerea respectivelor debite.
Pe cale de excepție, a invocat art. 173 alin. 1 C.pr. fiscală conform cărora termen de contestație este de 15 zile de la comunicare, data de 28.03.2013 fiind data când contestatorul recunoaște că a luat cunoștință de adresa contestată.
A mai arătat că, la data întocmirii adresei s-au achitat de catre contravenient sumele reprezentând amenzi auto incluse in înființarea popririi, prin urmare acțiunea este rămasa fără obiect.
În urma analizării actelor și lucrărilor dosarului, Judecătoria Drobeta Turnu Severin a pronunțat s.c.nr.3124/28.06.2013 prin care a admis excepția prescripției dreptului de a cere executarea silită a amenzilor contravenționale aplicate contestatorului; a constatat prescris dreptul de a cere executarea silită a amenzii contravenționale aplicate contravenientului; a admite contestația la executare formulată de contestatorul Țarlui A. I. în contradictoriu cu intimata Primăria Dr. Tr. S. - Direcția de I. și T. L. și a dispus anularea formelor de executare ce fac obiectul dosarului de executare nr._/15.11.2006, respectiv adresa de înființare poprire nr._/26.03.2013 emise de Primăria Dr. Tr. S. - Direcția I. și T. L..
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin prezenta contestație, contestatorul solicită anularea actelor de executare din dosar nr._/2004 respectiv adresa de înființare a popririi nr._/28.03.2013 emisă de Direcția I. și T. L. Drobeta Turnu Severin, invocând excepția prescripției executării sancțiunilor amendă contravențională aplicată prin procesele verbale de contravenție din 06.03.2004, 07.10.2004 și 21.11.2004.
În conformitate cu art.399 alin.3 c.pr.civ. în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanță judecătorească, se pot invoca în contestație la executare apărări împotriva titlului executoriu dacă legea nu prevede în acest scop o altă cale de atac. Astfel, pe calea contestației la executare, partea vătămată prin executare nu se poate sprijini decât pe vicii și neregularități ale actelor de executare, iar motivele invocate să privească fapte și împrejurări ulterioare titlului ce se execută.
Adresa de înființare a popririi nr._/28.0 privește 3 titluri executorii, respectiv procese verbale de contravenție pentru suma de 310,00 iei reprezentând amenzi (., nr._/06.03.2004 - suma de 200.00 lei, emis de către IPJ MH; ., nr._/07.10.2004 - suma de 50,00 1ei, emis de către IPJ MH; ., nr._/21.11.2004 suma de 60,00 lei, emis de către IPJ TG.J..
Potrivit art.131 din OG nr.92/2003 dreptul de a cere executarea silită a creanțelor fiscale se prescrie în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere acest drept.
În speță, instanța a reținut că executarea creanțelor cuprinse în titlurile executorii se prescrie în termenul special de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere aceste creanțe, respectiv 06.03.2004, 07.10.2004 și 21.11.2004. Deci, dreptul de a porni executarea silită a acestor creanțe, s-ar fi stins la data de 21.11.2009.
Susținerile contestatorului în sensul că drepturile de creanță sunt stinse prin împlinirea termenului de prescripție au fost apreciate ca întemeiate, motiv pentru care s-a admite excepția prescripției dreptului de a cere executarea silită a amenzilor contravenționale aplicate contestatorului și s-a constatat prescris dreptul de a cere executarea silită a amenzii contravenționale aplicate contravenientului.
Urmare admiterii excepției, s-a admis contestația la executare și s-a dispus anularea formelor de executare ce fac obiectul dosarului de executare nr._/15.11.2006, respectiv adresa de înființare poprire nr._/26.03.2013 emise de Primări Dr. Tr. S. - Direcția I. și T. L..
Împotriva s.c.nr.3124/28.06.2013, a declarat apel intimata, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie din următoarele motive:
Instanța de fond s-a pronunțat în mod eronat în sensul admiterii excepției prescripției dreptului de a cere executarea silită și în consecință a admis contestația la executare, fără a lua în calcul înscrisurile depuse la dosar din care reiese în mod cert întreruperea termenului de prescripție odată cu somația nr._/16.11.2006, conform art.133 lit.c din OG nr.92/2003.
De asemenea, în mod eronat instanța a interpretat disp. art.131 din OG nr.92/2003, fără a ține cont că apelanta a aplicat în mod corespunzător disp. art.145 din OG nr.92/2003.
Tot referitor la întreruperea termenului de prescripție, susține apelanta că somațiile respective au fost comunicate contestatorului la adresa de domiciliu existentă la acel moment, respectiv ., ., așa cum reiese și din adresele de verificare înaintate Serviciului Public Comunitar de Evidența Persoanelor.
Potrivit art.24 N.c.pr.civ., dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după ..
Astfel, în vederea stabilirii căii de atac legală, s-au solicitat relații de la intimată, cu adresa nr._/11.11.2013 fiind comunicat instanței că executarea silită a început în anul 2004 când s-a emis somația nr._/06.04.2004, afișată pe ușa locuinței contestatorului.
Față de răspunsul dat de intimată, în ședința publică din 12.11.2013, s-a dispus recalificarea căii de atac din apel în recurs.
Urmare recalificării, intimatul contestator prin avocatul ales a invocat excepția tardivității formulării recursului în condițiile în care, potrivit vechiului cod de procedură civilă, termenul de recurs este de 15 zile de la comunicare potrivit art.301 c.pr.civ., iar calea de atac de față a fost exercitată peste acest termen.
Examinând cu prioritate excepția tardivității formulării recursului, tribunalul constată că este neîntemeiată din următoarele considerente:
Sentința pronunțată de instanța de fond s-a dat cu apel în 30 de zile de la comunicare, termen înlăuntrul căruia partea nemulțumită de soluție a formulat apelul.
Faptul că, ulterior calea de atac a fost recalificată în recurs și această nouă cale de atac conform vechiului cod de procedură prevede un termen mai scurt de formulare, nu-l poate sancționa pe beneficiarul căii de atac cu respingerea recursului ca tardiv formulat de vreme ce partea s-a subordonat indicațiilor date de judecător.
Inclusiv noul cod de procedură civilă dă posibilitatea părții în cazul în care judecătorul greșește indicarea căii de atac de a formula calea legală (art.457 c.pr.civ), cu atât mai mult în cazul de față se apreciază că nu poate fi invocată excepția tardivității în astfel de situații tranzitorii.
Față de aceste considerente, excepția invocată va fi respinsă.
Asupra recursului, tribunalul constată că este neîntemeiat.
Susținerea recurentei în sensul că în mod greșit s-a constatat prescris dreptul de a cere executarea întrucât termenul de prescripție a fost întrerupt prin emiterea somației nr._/16.11.2007, nu poate fi considerată ca motiv întemeiat de recurs în condițiile în care recurenta nu a fost în măsură a depune la dosar respectiva somație ci o alta (nr._/06.04.2004) ce vizează alte titluri executorii care însumează un debit total de 4500.000 lei, în speță fiind vorba de un debit total de 310 lei.
Cum recurenta nu a făcut dovada intervenirii vreunui act de executare care să întrerupă curgerea prescripției, față de mențiunile cuprinse în adresa de înființare a popririi nr._/28.03.2013, referitoare la data de la care se poate cere executarea silită în dosar nr._/2006 și de disp. art.131 din OG nr.92/2003, tribunalul constată că soluția adoptată de prima instanță este temeinică și legală motiv pentru care va pronunța o decizie prin care va respinge recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția tardivității.
Respinge, ca nefondat, recursul civil declarat de recurenta intimată Direcția de I. și T. L. împotriva s.c.nr.3124/28.06.2013 pronunțată în dosar nr._, intimat contestator fiind Ț. A. I., având ca obiect contestație la executare.
Ia act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 26 Noiembrie 2013.
Președinte, C. P. | Judecător, C. Z. | Judecător, A. M. |
Grefier, N. C. B. |
Red.CVP
Dact.CNB
Ex.2/18.12.2013.
Cod operator 2626
| ← Fond funciar. Sentința nr. 36/2015. Tribunalul MEHEDINŢI | Pretenţii. Sentința nr. 2042/2014. Tribunalul MEHEDINŢI → |
|---|
