Obligaţie de a face. Sentința nr. 35/2013. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 35/2013 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 17-01-2013 în dosarul nr. 51/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 51/R
Ședința publică de la 17 Ianuarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. M.
Judecător V. R.
Judecător C. P.
Grefier M. B.
Pe rol judecarea recursurilor civile formulate de recurentele-pârâte CLFF B. de A. și CJFF M. împotriva sentinței civile nr.356/13.09.2012 pronunțată de Judecătoria B. de A. în contradictoriu cu intimații-reclamanți P. G. E., P. A. V. și intimatul-pârât Președintele CLFF B. de A. -primar D. I. R., având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se ia act că dezbaterile asupra recursurilor au avut loc în ședința publică din 10.01.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, când instanța, având în vedere complexitatea cauzei, în temeiul art.260 cod procedură civilă a amânat pronunțarea, după care, o reține pentru soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra recursurilor, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. de A. sub nr._ reclamanții P. G. E., P. A. V. au chemat în judecată pârâții Președintele C. L. de F. F. B. de A. - Primarul D. I. R., C. L. F. F. B. de A., C. Județeană de F. F. M., solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligați pârâții procedeze la punerea în posesie și la întocmirea documentației în vederea eliberării titlului de proprietate cât și acordarea de daune cominatorii în cuantum de 50 lei pe zi întârziere.
În motivarea cererii au arătat reclamanții că, prin sentința civilă nr. 518 din data de 27.06.2007 a Judecătoriei B. de A. în dosar nr._, rămasă definitivă și irevocabilă, s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea reclamanților ca moștenitori ai autorilor P. D. și P. N. N., asupra terenurilor cu vegetație forestieră . suprafață de_ m.p. situată în pct. „ Pe V.”, . supraf. de_ m.p. pădure aflată în pct. „Pe V.”, pe vechiul amplasament, . supraf. de 2683 m.p., situată în pct. „Via C.”, pe vechiul amplasament, . supraf. de_ m .p. situată în pct. „ Via C.”, pe vechiul amplasament, . supraf. de 9300 m.p. situată în pct. „ Înfundătura de la Via C.”, pe vechiul amplasament, . supraf. de 1700 m.p. situată în pct. numit „Dochiciu”, pe vechiul amplasament.
Au precizat reclamanții că, deși în nenumărate rânduri au solicitat C. L. de F. F. B. de A. în scris cât și verbal să procedeze la punerea în posesie pe aceste suprafețe de teren, din anul 2007 și până în prezent aceștia nu s-au deplasat pe teren în vederea punerii în posesie și la întocmirea documentației în vederea emiterii titlului de proprietate.
În drept cererea a fost motivată pe dispozițiile art. 64 din L. nr. 18/1991 și art. 580 Cod procedură civilă. .
În dovedirea cererii reclamanții au depus la dosar înscrisuri (filele 26-27, 39 -44) .
Instanța în baza rolului său activ, instituit de către dispozițiile art. 129 alin. 5 Cod procedură civilă, a solicita C. L. de F. F. B. de A. să comunice dacă le-a fost reconstituit dreptul de proprietate reclamanților conform sentinței civile nr.518/27.06.2007, pronunțată de către Judecătoria B. de A. în dosar nr._, iar în caz afirmativ să se comunice întreaga documentație ce a stat la baza reconstituirii dreptului de proprietate reclamanților și dacă reclamanții au formulat plângere împotriva răspunsului privind refuzul de punere în posesie sau de întocmire a documentației.
Cu adresa nr.6362/14.05.2012 pârâta C. L. B. de A. a răspuns solicitărilor instanței.
De asemenea, instanța prin încheierea de ședință din data de 07.06.2012, a dispus emiterea unei adrese către aceiași comisie locală de fond funciar să comunice dacă s-a procedat la punerea în posesie a reclamanților P. G. E. și P. A. V., potrivit sentinței civile 518 din 27 iunie 2007 pronunțată de Judecătoria B. de A. în dosarul nr._ prin care li s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestieră .
Cu adresa nr.7824/10.09.2012, pârâta C. L. B. de A. a răspuns solicitărilor instanței.
În considerarea probelor de la dosar și prin raportare la dispozițiile legale incidente în cauză, prin sentința civilă nr.356/13.09.2012 Judecătoria B. de A., a admis acțiunea, pentru următoarele considerente:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe reclamanții P. G. E., P. A. V. au chemat în judecată pârâții Președintele C. L. de F. F. B. de A. - Primarul D. I. R., C. L. F. F. B. de A., C. Județeană de F. F. M., solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligați pârâții procedeze la punerea în posesie și la întocmirea documentației în vederea eliberării titlului de proprietate cât și acordarea de daune cominatorii în cuantum de 50 lei pe zi întârziere.
Potrivit sentinței civile nr. 518 din data de 27.06.2007 a Judecătoriei B. de A. în dosar nr._, rămasă definitivă și irevocabilă, s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea reclamanților ca moștenitori ai autorilor P. D. și P. N. N., asupra terenurilor cu vegetație forestieră . suprafață de_ m.p. situată în pct. „ Pe V.”, . supraf. de_ m.p. pădure aflată în pct. „Pe V.”, pe vechiul amplasament, . supraf. de 2683 m.p., situată în pct. „Via C.”, pe vechiul amplasament, . supraf. de_ m .p. situată în pct. „ Via C.”, pe vechiul amplasament, . supraf. de 9300 m.p. situată în pct. „ Înfundătura de la Via C.”, pe vechiul amplasament, . supraf. de 1700 m.p. situată în pct. numit „Dochiciu”, pe vechiul amplasament.
Deși petenții au obținut pe cale judecătorească recunoașterea dreptului de proprietate, în calitate de moștenitori, asupra terenurilor cu vegetație forestieră, pârâtele nici până în prezent nu au făcut demersurile necesare în vederea întocmirii documentației și eliberării titlului de proprietate, aspect confirmat de către pârâta C.L.F.F B. de A. prin adresa nr.7824 din data de 10.09. 2012.
Dispozițiile art. 64 din Legea nr. 18/1991, statuează că „ în cazul în care comisia locală refuză înmânarea titlului de proprietate emis de comisia județeană sau punerea efectivă în posesie, persoana nemulțumită poate face plângere la instanța în a cărei rază teritorială este situat terenul. Dacă instanța admite plângerea, primarul va fi obligat să execute de îndată înmânarea titlului de proprietate sau, după caz, punerea efectivă în posesie, sub sancțiunea condamnării la daune cominatorii pentru fiecare zi de întârziere, anume stabilite de instanță”.
Cum dreptul de proprietate privată este garantat atât prin legea fundamentală, cât și de către dispozițiile art. 1 din Protocolul nr. 1 CEDO, care prevăd că „orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale, și nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru o cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional”, instanța urmează să dispună obligarea pârâtelor să procedeze la punerea în posesie și la întocmirea documentației în vederea emiterii titlului de proprietate, potrivit sentinței civile nr. 518 / 27.06.2007 pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei B. de A., cât și la daune cominatorii în cuantum de 50 lei pe zi de întârziere.
Având în vedere că pârâtele sunt căzute în pretenții, instanța în baza art. 274 Cod procedură civilă, a dispus obligarea acestora la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe au declarat recursuri pârâtele, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Pârâta CLFF B. de A. a formulat recurs împotriva sentinței civile nr.356/13.09.2012 solicitând casarea acesteia și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond întrucât numitul D. I. R., la data pronunțării sentinței civile nr.518/27.06.2007 de către Judecătoria B. de A. nu era în exercitarea funcției de primar și implicit a aceleia de președinte al CLFF B. de A., astfel că nu poate fi obligat la plata unor daune pentru o faptă ce nu a comis-o.
S-a arătat de asemenea că, pentru punerea în posesie a reclamanților era necesară o delimitare a teritoriului cu vegetație forestieră însă reprezentanții Ocolului Silvic B. de A. au refuzat deplasarea în teren, iar la solicitarea unui specialist în măsuri topografice la OCPI M. au primit un răspuns negativ. Astfel, actele premergătoare în vederea înaintării documentației au fost întocmite ulterior încheierii contractului de colaborare cu expertul N. I., specialist în topografie-cadastru, însă datorită volumului prea mare de muncă nu au fost finalizate anterior pronunțării sentinței civile nr.356/2012.
Pârâta CJFF M. a formulat recurs împotriva sentinței civile nr.356/13.09.2012 considerând că:
În mod greșit a fost obligată în solidar cu CLFF B. de A. la plata cheltuielilor de judecată fără să se analizeze cui aparține culpa și cine a provocat cheltuieli de judecată prin apărarea sa și că potrivit art.5 din HG nr.8/2005 comisiile locale de fond funciar au atribuții de punere în posesie prin delimitare în teren a persoanelor îndreptățite să primească teren.
Cum comisiei județene nu i-au fost transmise spre validare documentațiile întocmite este evidentă lipsa culpei acesteia și prin urmare cheltuielile de judecată trebuie suportate doar de cei vinovați. Pe de altă parte prin adresele 6362/14.05.2012 și 7829/10.09.2012 Primăria orașului B. de A. și LFF B aia de A. și-au asumat întreaga vină a nepunerii în posesie a intimaților-reclamanți.
Mai mult, art.274 impune ca fundament juridic al acordării cheltuielilor de judecată culpa procesuală, or comisia județeană de fond funciar nu a formulat nicio cerere și nu a susținut nicio apărare neîntemeiată, astfel că prin sentința civilă recurată nu s-a stabilit existența unei culpe procesuale în sarcina acesteia.
La data de 08.01.2013 recurenta a formulat completări la motivele de recurs
Analizând recursurile prin prisma motivelor invocate tribunalul le apreciază ca neîntemeiate pentru următoarele considerente:
Potrivit art.64 alin.1 din Legea nr.18/1991,legea fondului funciar, în cazul în care comisia locală refuză înmânarea titlului de proprietate emis de comisia județeană sau punerea efectivă în posesie, persoana nemulțumită poate face plângere la instanța în a cărei rază teritorială este situat terenul.
De asemenea prin alin.2 legea stabilește că dacă instanța admite plângerea, primarul va fi obligat să execute de îndată înmânarea titlului de proprietate sau, după caz, punerea efectivă în posesie, sub sancțiunea condamnării la daune cominatorii pentru fiecare zi de întârziere, anume stabilite de instanță.
În cauză se constată că deși petenților intimați le-a fost recunoscut dreptul de proprietate prin sentința civilă nr.518 pronunțată în dosar nr._ încă din anul 2007 nici în anul 2013 aceștia nu au fost puși în posesie. Or,cum pe de o parte legea nu face distincție primar în funcție sau fostul primar,iar pe de altă parte persona care ocupă această funcție este direct responsabilă de îndeplinirea dispozițiilor privind punerea în posesie a celor îndreptățiți la reconstituire tribunalul apreciază că primul motiv invocat nu este întemeiat.
Neîntemeiat este și privitor la faptul că fiind era necesară o delimitare a teritoriului cu vegetație forestieră, reprezentanții Ocolului Silvic B. de A. au refuzat deplasarea în teren, iar la solicitarea unui specialist în măsuri topografice la OCPI M. au primit un răspuns negativ,întrucât până în luna aprilie 2012, conform adresei nr.5939/13.04.2012, nu s-a făcut nici un demers pentru desemnarea unei persoane specializate în măsurători topografice .Or,față de vechimea titlului petenților ,tribunalul apreciază că primarul și comisia locală de fond nu și-au îndeplinit obligația de a pune în posesie pe petenți și nici nu au finalizat procedurile,inclusiv găsirea unui expert topograf,până la acest moment.
Asupra recursului promovat de C. Județeană de F. F.:
Potrivit art.274 C.pr.civ. partea căzută în pretențiuni poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată dacă sunt cerute de către cel ce a câștigat. La baza acestei obligații legiuitorul a avut în vedere fie o culpă substanțială, determinată de neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a unei obligații de drept substanțial,determinând astfel titularul dreptului să ceară constrângerea debitorului la executarea obligației, fie o culpă procesuală determinată de promovarea unei cereri neîntemeiate.
Așadar nu este suficient ca o persoană chemată în judecată să nu se apere împotriva acuzațiilor ci este necesar ca aceasta să-și fi îndeplinit și obligațiile materiale fie asumate prin contract fie izvorâte dintr-o normă legală.
În cauză susținerea recurentei în sensul că nu a făcut întâmpinare,nu a cerut respingerea plângerii și prin urmare nu poate fi obligată la cheltuieli de judecată nu poate fi primită întrucât așa cum s-a arătat este necesară și îndeplinirea unei obligații substanțiale nu numai a celei procesuale.
În plan substanțial trebuie observat că obligațiile recurentei sunt stabilite prin art.6 lit.b din H.G. nr.890/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, potrivit căruia asigură îndrumarea și controlul comisiilor comunale, orășenești și municipale prin desemnarea pe comune, orașe și municipii a membrilor din comisia județeană. Este adevărat că aceasta nu realizează punerea în posesie a titularilor drepturilor de proprietate însă aceasta are o obligație de îndrumare și control a comisiei locale de fond funciar și prin urmare cum aceasta din urmă nu și-a îndeplinit obligația implicit recurenta este vinovată pentru neexercitarea atribuțiilor legale de mai sus.
Față de acestea se impune a constata că recurenta nu și-a îndeplinit obligațiile substanțiale stabilite prin art.6 lit.b din HG nr.890/2005 și prin urmare poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată.
Potrivit art.306 alin.1 din C.pr.civ.,recursul ca re nu va fi motivat în termen va fi anulat ca nemotivat. Față de acestea cum completările la motivele de recurs a fost depuse la data de 08.01.2013 cu mult peste termen de motivare care s-a împlinit la 27.10.2012,aceste compeltări nu se impun a fi analizate.
Pentru toate aceste motive în baza art.312 alin.1 C.pr.civ.,recursurile vor fi respinse.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursurile formulate de recurentele-pârâte CLFF B. de A. și CJFF M. împotriva sentinței civile nr.356/13.09.2012 pronunțată de Judecătoria B. de A. în contradictoriu cu intimații-reclamanți P. G. E., P. A. V. și intimatul-pârât Președintele CLFF B. de A. -primar D. I. R., având ca obiect obligație de a face.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 17 Ianuarie 2013.
Președinte, C. M. | Judecător, V. R. | Judecător, C. P. |
Grefier, M. B. |
Redactat V.R.29.01.2013
tehnoredactat M.B., Ex.2/4 pag,
jud.fond U. C.-A.
Cod operator 2626
| ← Uzucapiune. Sentința nr. 4351/2013. Tribunalul MEHEDINŢI | Contestaţie la executare. Sentința nr. 6738/2013. Tribunalul... → |
|---|
