Pretenţii. Decizia nr. 125/2016. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 125/2016 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 02-02-2016 în dosarul nr. 125/2016
Cod ECLI ECLI:RO:TBMHD:2016:043._
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 125/2016
Ședința publică de la 02 Februarie 2016
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. P.
Judecător C. Z.
Grefier N. C. B.
Pe rol judecarea pronunțarea asupra civil declarat de apelanta reclamantă Asociația de proprietari V V 59 împotriva s.c.nr.2668/23.09.2015 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin în dosar nr._, intimat pârât fiind C. Nicușor E., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsă fiind părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează lipsa părților, precum și faptul că dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din 26.01.2016 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie, după care, s-a trecut la soluționare.
TRIBUNALUL
Asupra apelului de față;
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta Turnu Severin sub nr._, la data de 04.02.2015, reclamanta Asociația de Proprietari V V 59, în contradictoriu cu pârâtul C. Nicușor E. a solicitat obligarea la plata sumei de 504,50 lei reprezentând contribuția pârâtului la lucrările de reparație efectuate pe tronsonul din care face parte.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că, în fapt, pârâtul este membru al Asociației de P. V V 59 și proprietar al apartamentului situat în Drobeta Turnu Severin, ..59, ., ..
În anul 2011 au fost executate pe tronsonul blocului în care locuiește și pârâtul, lucrări de izolație termică a brâurilor de jos și de sus ale apartamentelor și montarea unor jgheaburi și burlane pe partea din față și din spate, beneficiari fiind locatarii tronsonului aferent apartamentelor nr.3,4,7,10 si 13.
Cu toate diligentele depuse de către reclamantă, debitorul refuză efectuarea acestei plăți către Asociația de Proprietari din care face parte.
Prin Procesul verbal nr.9 încheiat la data de 10.08.2011, Adunarea proprietarilor de pe tronsonul din care pârâtul face parte a hotărât ca aceste lucrări sa fie efectuate cu o firma autorizata, materiale necesare fiind cumpărate de Asociația de Proprietari V V 59.
Având aprobarea locatarilor, reclamanta a contactat mai multe firme de construcții, fiind aleasa firma . SRL care a oferit cel mai mic preț pentru lucrările ce urmau a fi efectuate respectiv 1.308,45 lei, materialele costând 1.214,01 lei.
Întreaga lucrare a costat 2.522,46 lei urmând ca aceasta sa fie suportata de locatarii de pe acest tronson respectiv proprietarii apartamentelor nr. 3,4,7,10 si 13 din scara 1, ..59 Drobeta Turnu Severin, respectiv 504,50 lei/apartament.
Locatarii celorlalte apartamente au achitat la Asociația de Proprietari V V 59 contribuția la efectuarea lucrării fiind mulțumiți de calitatea lucrării și prețul obținut de Asociație pentru aceasta lucrare.
Imobilul litigios este un condominiu în cadrul căruia se află mai multe locuințe individuale, proprietarii apartamentelor fiind organizați în cadrul unei Asociații de P., Asociația de Proprietari V V 59.
Drepturile și obligațiile titularilor dreptului de proprietate al unui apartament situat în condominiul guvernat de Asociația de Proprietari V V 59 sunt cele prevăzute de art.23 din HG nr.400/2003, potrivit cu care „proprietarii au următoarele drepturi și obligații:... b) să întrețină în bune condiții spațiile și instalațiile comune din interiorul și din exteriorul condominiului - casa scării, casa ascensorului, holuri, coridoare, subsoluri, fațade, poduri, acoperișuri, scări exterioare, ascensor, hidrofor, instalații de alimentare cu apă, de canalizare, instalații de încălzire centrală și de preparare a apei calde, instalații electrice și de gaze, centrale termice, crematorii, instalații de colectare a deșeurilor, instalații de antenă colectivă, telefonie și altele asemenea - și să ia măsuri pentru repararea și menținerea în stare de siguranță și de funcționalitate a condominiului; c) să contribuie la repararea sau, după caz, la consolidarea și la menținerea în stare de siguranță a proprietății comune indivize din cadrul condominiului". HG nr.400/2003 statuează și asupra modalității în care sunt repartizate cheltuielile care privesc reparațiile aduse părților comune din imobil, respectiv: „cheltuielile pentru lucrări de întreținere, servicii, de reparații și, după caz, de consolidare la părțile de construcții și instalații aflate în proprietatea comună indiviză - astfel cum este descrisă în cartea tehnică a construcției și în acordul de asociere ca: subsolul; conductele de distribuție și coloanele instalațiilor de apă, canalizare, termoficare, energie electrică; casa scării; podul; spălătoria; uscătoria; terasa; ascensorul; centrala termică proprie; crematoriul; tubulatura de evacuare a gunoiului menajer; structura de rezistență; fațade; acoperiș și altele asemenea - se repartizează proporțional cu cota-parte de proprietate indiviză a fiecărui proprietar, astfel cum este înscrisă în acordul de asociere sau CN care a fost recalculată conform prevederilor art.45 alin.(3)".
Astfel, conform cu art.25 alin.(3) din Legea nr.230/2007, In situații excepționale, hotărârile pot fi luate prin acordul scris al majorității proprietarilor unei scări sau unui . de proprietari, pentru probleme care îi vizează direct, pe bază de tabel nominal.
Art.37 din Legea nr.230/2007 statuează asupra faptului că pentru lucrările privind proprietatea comună, administratorul, ținând seama de preț, durată de execuție și calitate, supune spre analiză, selecție de oferte și aprobare comitetului executiv al asociației de proprietari ofertele operatorilor economici care satisfac cerințele, în vederea executării lucrărilor, conform legislației în vigoare.
Art.48 alin.(l) din Legea nr.230/2007 reglementează că „stabilirea și repartizarea sumei care privește proprietatea comună ce revine fiecărui proprietar din cadrul condominiului se fac proporțional cu cota-parte indiviză din proprietatea comună".
Din analiza coroborată a normelor juridice enunțate rezultă că procedura prin care se efectuează reparațiile necesare și utile la părțile comune ale unui condominiu, între care se regăsesc și reparațiile acoperișului imobilului comun, este aceea reglementată de HG nr.400/2003 și Legea nr.230/2007, astfel: necesitatea reparării stricăciunii respective este adusă la cunoștința conducerii Asociației de P., acest organ de conducere adoptă o hotărâre prin care se stabilește atât necesitatea efectuării acestei reparații cât și modalitatea efectivă prin care se realizează, iar ulterior comitetul de cenzori al Asociației de P. se asigură de aducerea la îndeplinire a obiectivelor hotărâte în adunarea generală a asociației de proprietari.
Conform cu art.37 din Legea nr.230/2007, prin adunarea generală a asociației de proprietari se hotărăște asupra prețului, durată de execuție și calității lucrărilor de reparații, iar executantul acestor lucrări va fi ales prin selecție de oferte și cu aprobarea comitetului executiv al asociației de proprietar.
Dispozițiile legale care stabilesc în mod concret modalitatea în care se realizează aceste lucrări, au fost edictate tocmai în scopul înlăturării oricăror factori subiectivi, care ar putea determina inopozabilitatea efectuării acestor lucrări față de ceilalți coproprietari și suportarea prețului acestor lucrări numai de către unii dintre coproprietari.
În condițiile în care dispozițiile legale au fost respectate, cuantumul concret al costurilor lucrărilor ar fi fost adus la cunoștința fiecărui coproprietar, membru al asociației de proprietari, înainte de începerea lucrărilor de construire, întinderea, calitatea și perioada de garanție pentru buna execuție a acestor lucrări ar fi fost de asemenea un fapt cunoscut și, prin urmare, necontestat.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 194 și următoarele Cod procedură civilă Legea nr. 230/2007.
În dovedire a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și interogatoriul pârâtului.
A precizat că acțiunea este scutită de la plata taxei judiciare de timbru în conformitate cu dispozițiile art. 50 indice 2 din Legea nr. 230/2007.
La cererea de chemare în judecată au fost anexate următoarele înscrisuri: notificare, proces verbal nr. 9/10.08.2011 al adunării comitetului de locatari, contractul pentru lucrări de reparații curente, construcții nr. 9/30.08.2011, situație de plată lucrări executate, deviz finisaj acordul de asociere al Asociației de proprietari VV 59, încheierea din 06.09.2010 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin în dosarul nr._/225/2010, statutul privind organizarea și funcționarea Asociației de P. VV 59.
Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, deoarece starea de fapt nu este cea pe care reclamanta a supus-o atentei instanței.
Pe cale de excepție, potrivit art. 1, alin. (1) și art. 3, alin. (1) din Decretul 167/1958, a invocat excepția prescripției extinctive, lucrările care fac obiectul contractului nr. 9/30.08.2011 „termoizolație ., .. 59, din Drobeta Tr. S.” fiind executate în luna septembrie 2011, dată de la care a trecut o perioadă mai mare de trei ani.
Astfel, în realitate, lucrările de termoizolație și finisaje, în baza contractului nr. 9/30.08.2011, nu au fost efectuate și la . - aceste lucrări fiind executate, mult mai târziu, în anul 2014 - de către pârât, pe cheltuială proprie, cu persoane fizice, nicidecum cu S.C. KEMAEL TRADE COMPANY S.R.L. Drobeta Tr. S., executanta lucrărilor la celelalte apartamente de pe tronson, fapt pe reclamanta a omis să-l menționeze.
A învederat instanței că nu a participat la adunarea proprietarilor de pe tronsonul apartamentelor 3, 4, 7, 10 și 13, nefiind convocat, întrucât în perioada când a avut loc respectiva adunare și în care au fost executate lucrările ce fac obiectul contractului nr. 9/30.08.2011, a fost plecat din localitate.
De asemenea, reclamanta nu face dovada legală că s-a optat pentru procedura selecției de oferte, în vederea stabilirii societății care va executa lucrarea, nu prezintă nici ofertele celorlalte societăți prestatoare de lucrări în construcții, procesul-verbal nr. 9/10.08.2011 neconținând nici un detaliu în acest sens.
În conformitate cu art. 37 din Legea 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari „prin adunarea generală a asociației de proprietari se hotărăște asupra prețului, duratei de execuție și calității lucrărilor de reparații, iar executantul acestor lucrări va fi ales prin selecție de oferte și cu aprobarea comitetului executiv al asociației de proprietari”.
A arătat că, atât contractul nr. 9/30.08.2011 (filele 38-39), cât și devizul de lucrări executate (fila nr. 40), nu sunt semnate de președintele asociației de proprietari așa cum prevăd dispozițiile, art. 30 și art. 31 din Legea 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, „președintele asociației de proprietari reprezintă asociația în derularea contractelor și își asumă obligații în numele acesteia". Deci,
Că, reclamanta este în totală confuzie și când stabilește suma pe care ar trebui să o plătească pârâtul.
Astfel, în cererea de chemare în judecată a solicitat instanței ca pârâtul să fie obligat la plata sumei de 504,50 lei, sumă ce ar reprezenta contribuția sa la lucrările de reparație efectuate pe tronsonul pe care se află și apartamentul său, iar din înscrisul numit „somație de plată" (fila 36) rezultă că ar datora - pentru aceleași lucrări - suma de 589,19 lei, pe când în lista lunară de plată - decembrie 2014 este menționată o altă suma - total diferită - și anume 498,79 lei.
A arătat pârâtul că nu s-a sustras de la plata cheltuielilor pentru lucrările de reparații executate la blocul 5, . locuiește, necomentând niciodată sumele stabilite în sarcina locatarilor.
A depus în acest sens chitanța nr. 1090/07.11.2013.
În drept, a invocat dispozițiile art. 205, C.pr. civ., art. 30, alin. (1) art. 31, alin. (1) și art. 37 din Legea 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari.
În apărare a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, proba testimonială cu doi martori și alte mijloace de probă care se impun din dezbateri.
La întâmpinare a anexat în copie certificată pentru conformitate cu originalul lista lunară de plată pe decembrie 2014 și chitanța nr. 1090/07.11.2013.
La data de 29.06.2015, reclamanta a depus precizare la cererea de chemare în judecată și a solicitat ca pârâtul să fie obligat să plătească suma de 504,50 lei reprezentând contribuția acestuia la lucrările de reparație efectuate pe tronsonul din care face parte.
Cu privire la contravaloarea lucrărilor efectuate a arătat reclamanta că întreaga lucrare a costat 2.522,46 lei urmând ca aceasta sa fie suportata de locatarii de pe acest tronson respectiv proprietarii apartamentelor nr. 3,4,7,10 si 13 din scara 1, bloc 5 din ..59 Drobeta Turnu Severin, respectiv 504,50 lei/apartament.
C. Nicușor E. este membru al Asociației de P. VV 59 si proprietar al apartamentului situat in Drobeta Turnu Severin, ..59, .; în anul 2011 au fost executate lucrări de izolație arătate în acțiunea introductivă.
În luna august 2011, proprietarii apartamentelor 3, 10 si 13 au avansat sume de bani pentru a putea demara lucrărilor, C. C. 706 lei, N. C. suma de 840 lei si F. A. suma de 976 lei.
Cu acești bani a cumpărat materiale necesare, conform facturilor anexate și a plătit manopera conform contractului de prestări servicii.
În luna septembrie când lucrarea a fost gata, costul lucrărilor a fost împărțit la 5 și a rezultat suma de 504,5 lei, locatarii apartamentelor nr..3,4,7,10 si 13 trebuind să plătească, fiecare, această sumă.
Întrucât cei de la . 13 avansaseră deja sumele mai sus menționate, a rămas sa plătească doar ..7 cate 504.5 lei.
În perioada următoare pârâtul a achitat regia spunând ca dacă plătește mai mult sa fie scăzut din valoarea lucrărilor efectuate, astfel că în luna martie 2012 cu chitanța 103 a achitat 250 lei plătind 1,16 lei din lucrările efectuate;
În luna aprilie 2012 pârâtul a achitat cu chitanța nr.432/05.04.2012 suma de 250 lei rămânând la izolare suma de 501.56 lei.
În luna mai 2012 pârâtul a achitat cu chitanța nr.470/08._ suma de 520 lei, ajungând cu un sold de 488,03 lei restanta la lucrarea efectuata. In lunile iunie si iulie soldul restant a rămas de 488,03 lei.
În luna august pârâtul a mai achitat cu chitanța nr.599/24.08.2012 suma de 190 lei, soldul la lucrările scăzând la 463,39 lei.
În luna septembrie 2012 pârâtul a achitat cu chitanța nr.643/10.09.2012 suma de 100 lei, soldul la lucrări scăzând la 455,57 lei
În lunile octombrie, noiembrie si decembrie 2012, ianuarie 2013 soldul a fost de 455,57 lei.
În luna februarie în urma plăților soldul a scăzut la 450 lei.
Acest sold de 450 lei s-a menținut până în luna septembrie 2013 când în urma plăților din luna august 2013 a scăzut la 448,34 lei.
În luna octombrie 2013 soldul a scăzut la 432,96 lei urmare plaților efectuate în luna octombrie cu chitanța nr.1053/04.10.2013 .
În luna noiembrie 2013 achitată cu chitanța nr.1085/07.11.2013 soldul a scăzut la 359,09 lei, practic aceasta fiind ultima plata din cuantumul lucrărilor efectuate.
În urma discuțiilor contradictorii cu pârâtul, reclamanta a fost nevoită ca în luna decembrie 2014 sa restabilească soldul de 504,5 lei la lucrările de izolare și trecerea sumelor achitate sa fie folosite la plata regiei.
Proprietarii au fost în permanență încunoștințați prin afișarea listelor de plata lunare, locatarii nu au contestat listele de plata neexistând litigii cu privire la modul de calcul al lucrărilor efectuate.
Și locatarul de la apartamentul 7 N. M. a achitat în întregime aceste lucrări fiind conștient de necesitatea acestora.
A arătat reclamanta că, prin aceste plăți succesive făcute de pârât, consideră că prescripția a fost întreruptă.
La precizarea depusă au fost anexate în copie următoarele înscrisuri: listele de plata, chitanțele aferente pe perioada august 2011-mai 2015 și fisa apartamentului nr.4.
În cauză a fost încuviințată și administrată proba cu înscrisuri.
La termenul din data de 23.09.2015, instanța a pus în discuție excepția prescripției dreptului material la acțiune și a reținut cauza în pronunțare.
În urma analizării actelor și lucrărilor dosarului, Judecătoria Drobeta Turnu Severin a pronunțat s.c.nr.2668/23.09.2015 prin care a admis excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de pârâtul C. Nicușor E. și a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Asociația de Proprietari VV 59, ca fiind prescrisă.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin cererea formulată, reclamanta a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de 504,50 lei reprezentând contribuția acestuia la lucrările efectuate în anul 2011 pe tronsonul din care face parte.
Potrivit contractului de la f.9, reclamanta, în calitate de beneficiar, a încheiat un contract de reparații curente având ca obiect efectuarea lucrării de termoizolație la ., ..59 din Drobeta Turnu Severin, lucrare pentru care s-a emis factura MHKTC 22/09.09.2011, achitată integral de reclamantă conform chitanței nr.14/09.09.2011 (f.12).
Conform listelor de plată de la f.86-126, contravaloarea lucrărilor a fost repartizată locatarilor, cota repartizată pârâtului de 504,50 lei fiind reflectată distinct de celelalte cheltuieli, începând cu luna august 2011 ; pe lista respectivă nu este trecută data afișării și scadența, însă din listele ulterioare (f.105 și următoarele) rezultă că afișarea se făcea în jurul datei de 15 a lunii următoare pentru luna încheiată iar termenul de plată era de 20 de zile, prin urmare, scadența plății acestei sume a fost 5 – 10 octombrie 2011.
Întrucât lucrările s-au efectuat înainte de 01.10.2011, legea aplicabilă este Codul civil de la 1864 iar în privința prescripției extinctive legea aplicabilă este Decretul nr.167/1958.
Conform art.1 din acest act normativ, dreptul material la acțiune se stinge prin prescripție dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege.
Potrivit art.3 din D. nr. 167/1958, termenul de prescripție este de 3 ani și începe să curgă conform art.7, atunci când se naște dreptul la acțiune iar dacă dreptul este sub condiție suspensivă sau cu termen suspensiv, prescripția începe să curgă de la data când s-a împlinit condiția sau a expirat termenul.
Conform art.16, prescripția se întrerupe prin recunoașterea dreptului a cărui acțiune se prescrie, făcută de cel în folosul căruia curge prescripția, prin introducerea unei cereri de chemare în judecată ori de arbitrare, chiar dacă cererea a fost introdusă la o instanță judecătorească, ori la un organ de arbitraj, necompetent și printr-un act începător de executare; prescripția nu este întreruptă, dacă s-a pronunțat încetarea procesului, dacă cererea de chemare în judecată sau executare a fost respinsă, anulată sau dacă s-a perimat, ori dacă cel care a făcut-o a renunțat la ea.
În speță, instanța a reținut că la data formulării cererii de chemare în judecată – 04.02.2015 expirase termenul de trei ani de la scadența (octombrie 2011), prin urmare a admis excepția prescripției dreptului material la acțiune.
Nu se poate reține susținerea reclamantei că acest termen a fost întrerupt prin plăți parțiale efectuate de pârât întrucât, din chitanțele depuse chiar de reclamantă, rezultă că plățile reprezintă doar contravaloare regie iar suma pretinsă pentru lucrări este evidențiată în continuare distinct în listele de plată.
Împotriva s.c. nr. 2668/23.09.2015, în termen legal a declarat apel reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie din următoarele motive:
În motivarea căii de atac exercitată, apelanta a susținut următoarele:
Decizia ÎCCJ nr.1/2014 privind prescripțiile extinctive începute anterior datei de 1 octombrie 2011, stabilește că „ în interpretarea și aplicarea dispozițiile art.5, art.201 și art.223 din Legea nr.71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr.287/2009 privind Codul civil și ale art.6 alin.4, art.2512 și art.2513 din Legea nr.287/2009 privind Codul civil, prescripțiile extinctive începute anterior datei de 1 octombrie 2011 împlinite ori neîmplinite la aceeași dată, rămân supuse dispozițiilor art.18 din Decretul nr.167/1958 privitor la prescripția extinctivă, republicat, astfel încât atât instanțele de judecată, din oficiu, cât și părțile interesate pot invoca excepția prescripției extinctive, indiferent de stadiul procesual, chiar în litigii începute după 1 octombrie 2011”.
În luna septembrie 2011, când lucrarea a fost gata, costul lucrărilor a fost împărțit la 5 și a rezultat pentru această lucrare suma de 504,5 lei, locatarii de la .,10 și 13 trebuind să plătească suma de 504,5 lei fiecare.
În perioada următoare, pârâtul a achitat regia spunând ca dacă plătește mai mult sa fie scăzut din valoarea lucrărilor efectuate, astfel că în luna martie 2012 cu chitanța 103 a achitat 250 lei plătind 1,16 lei din lucrările efectuate;
În luna aprilie 2012 pârâtul a achitat cu chitanța nr.432/05.04.2012 suma de 250 lei rămânând la izolare suma de 501.56 lei.
În luna mai 2012 pârâtul a achitat cu chitanța nr.470/08._ suma de 520 lei, ajungând cu un sold de 488,03 lei restanta la lucrarea efectuata. In lunile iunie si iulie soldul restant a rămas de 488,03 lei.
În luna august pârâtul a mai achitat cu chitanța nr.599/24.08.2012 suma de 190 lei, soldul la lucrările scăzând la 463,39 lei.
În luna septembrie 2012 pârâtul a achitat cu chitanța nr.643/10.09.2012 suma de 100 lei, soldul la lucrări scăzând la 455,57 lei
În lunile octombrie, noiembrie si decembrie 2012, ianuarie 2013 soldul a fost de 455,57 lei.
În luna februarie în urma plăților soldul a scăzut la 450 lei.
Acest sold de 450 lei s-a menținut până în luna septembrie 2013 când în urma plăților din luna august 2013 a scăzut la 448,34 lei.
În luna octombrie 2013 soldul a scăzut la 432,96 lei urmare plaților efectuate în luna octombrie cu chitanța nr.1053/04.10.2013 .
În luna noiembrie 2013 achită cu chitanța nr.1085/07.11.2013 soldul a scăzut la 359,09 lei, practic aceasta fiind ultima plata din cuantumul lucrărilor efectuate.
În urma discuțiilor contradictorii cu pârâtul reclamanta a fost nevoită ca în luna decembrie 2014 sa restabilească soldul de 504,5 lei la lucrările de izolare și trecerea sumelor achitate sa fie folosite la plata regiei.
Intimatul pârât a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca neîntemeiat întrucât între el și administratora care încasează regia nu a existat nici o înțelegere în sensul celor invocate de apelantă, cum că ar fi stabilit că dacă plătește mai mult să fie scăzut din valoarea lucrărilor efectuate.
Dacă într-adevăr, ar fi plătit vreo sumă de bani în contul lucrărilor pretinse, acest fapt ar fi trebuit evidențiat pe chitanța de plată însă, cum în perioada 2011-prezent, nu a efectuat nici o plată voluntară,nu s-a întrerupt cursul prescripției, cum greșit se susține.
Mai mult, în anul 2013 a plătit cu chitanța nr.1090/07.11.2013 contravaloarea unor lucrări la subsolul blocului, schimbare țevi de căldură, sens în care i s-a eliberat chitanța depusă la dosar, în care s-a stipulat, în mod expres, contravaloarea lucrărilor plătite.
Apelanta susține că în perioada 2012- octombrie 2013 ar fi efectuate anumite plăți în contul lucrărilor, sens în care erau scăzute sume modice din datorie, pentru ca în luna decembrie 2014 să se revină la suma inițială de 504,5 lei.
Justificarea apelantei în sensul că a operat această modificare în urma discuțiilor contradictorii cu el, demonstrează, o dată în plus, că nu a fost de acord cu plata vreunei sume de bani și că nu a efectuat nici o plată voluntară în contul datoriei pretinse.
Examinând sentința apelată, în limitele criticilor aduse, conform art. 479 C.pr.civ., tribunalul constată că apelul este neîntemeiat din considerentele ce urmează:
Susținerea apelantei în sensul că plățile succesive făcute de intimatul pârât, începând cu luna septembrie 2011 și până în prezent, sunt de natură a întrerupe cursul prescripției, este neîntemeiată întrucât, din chitanțele aferente perioadei august 2011-mai 2015 depuse la dosar rezultă că, tot ceea ce intimatul pârât a plătit conform fiecărei chitanțe, reprezintă contravaloare regie restantă.
Cum apelanta nu a adus dovezi certe care să demonstreze că pârâtul a făcut vreo plată din datoria de 504,5 lei, reprezentând contribuția sa la lucrările de izolație executate în septembrie 2011, în mod corect prima instanță a constatat prescrisă acțiunea.
Încă un aspect pentru care această apărare este nejustificată este acela că, dacă pârâtul ar fi făcut plăți voluntare, debitul solicitat prin acțiune ar fi trebuit să fie altul, evident, mai mic decât suma de 504,5 lei.
Constatând că în raport de probele administrate în cauză, în mod legal instanța a făcut aplicarea dispozițiilor art. 1, art. 3 și art.7 din Decretul nr. 167/1958, în temeiul art. 480 C.pr.civ., tribunalul va pronunța o decizie prin care va respinge apelul ca neîntemeiat.
Față de această soluție, în aplicarea disp. art. 453 C.pr.civ., apelanta urmează a fi obligată să plătească intimatului pârât cheltuieli de judecată în apel, în sumă de 850 lei reprezentând onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul civil declarat de apelanta reclamantă Asociația de Proprietari V V 59, având C. cu sediul în Drobeta Turnu Severin, .. 59, ., împotriva s.c.nr.2668/23.09.2015 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin în dosar nr._, intimat pârât fiind C. Nicușor E., CNP_, domiciliat în Drobeta Turnu Severin, ..59, ., ., având ca obiect pretenții..
Obligă apelanta reclamantă să plătească intimatului pârât cheltuieli de judecată în apel în sumă de 850 lei.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 02 Februarie 2016
Președinte, C. P. | Judecător, C. Z. | |
Grefier, N. C. B. |
Red. CVP
Dact. CNB
Ex.4/19 Februarie 2016
Cod operator 2626
| ← Fond funciar. Decizia nr. 152/2016. Tribunalul MEHEDINŢI | Pretenţii. Decizia nr. 13/2016. Tribunalul MEHEDINŢI → |
|---|
