Contestaţie la executare. Decizia nr. 364/2013. Tribunalul MUREŞ
Comentarii |
|
Decizia nr. 364/2013 pronunțată de Tribunalul MUREŞ la data de 30-04-2013 în dosarul nr. 1729/102/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr. 2991
Decizia civilă nr. 364
Ședința publică din data de 30 aprilie 2013
Completul constituit din:
Președinte A. T.
Judecător C. B. B.
Judecător E. O.
Grefier A. E. C.
Pe rol judecarea contestației în anulare declarată de contestatorul J. Ș. cu domiciliul în Tg. M. . județul M. împotriva deciziei civile nr. 1034/11 decembrie2012 pronunțată de Tribunalul M. în dosarul nr._/320/2011.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa tuturor părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Mersul dezbaterilor și cuvântul pe fond al părților sunt consemnate în încheierea de ședință din data de 23 aprilie 2013 când s-a amânat pronunțarea asupra deciziei pentru data de azi, 30 aprilie 2013, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra cauzei, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 4 martie 2013 la Tribunalul M., petentul J. S. a formulat contestație în anulare împotriva deciziei civile nr. 1034/11 decembrie 2012 pronunțată de Tribunalul M. în dosar nr._/320/2011, solicitând admiterea acesteia, anularea deciziei contestate invocând prevederile art. 318, alin. 1 Cod procciv. In sensul ca aceasta este rezultatul unei greșeli materiale, rejudecarea recursului cu consecința respingerii recursului ca nefondat; cu cheltuieli de judecata.
În motivarea cererii, contestatorul a arătat că decizia contestata este rezultatul unei greșeli materiale derivate din eronata apreciere a probelor existente la dosarul cauzei. Instanța de recursa s-a limitat la a analiza teoretic modalitatea in care operează perimarea, fără a raporta aceasta teorie la speța concreta dedusa judecații. Contestatorul a arătat ca nu a invocat faptul ca intimații nu au formulat vreo cerere de executare silita de care executorul sa țină cont in eventuala continuare a executării silite, ci a susținut faptul ca prin sentința civila nr. 6139/2011 a Judecătoriei Târgu-M. s-a constatat intervenita perimarea. Or, având in vedere acest aspect, contestatorul a arătat ca noii cereri de executare silită nu i se putea da curs in același dosar execuțional, decât cu înfrângerea autoritarii de lucru judecat de care se bucura sentința civila nr. 613/2011 a Judecătoriei Târgu-M.. Contestatorul a opinat că intimații aveau posibilitatea de a solicita întocmirea unui nou dosar execuțional, in caz contrar dispozițiile legale privitoare la perimare ar fi inutile si caduce. Așadar, a subliniat ca apreciază ca noua cerere de executare silita trebuie efectuata . de executare silita, chiar daca in cadrul acelui nou dosar nu mai trebuie sa se obțină o noua încheiere de încuviințare a executării silite. Instanța de recurs trebuia sa sesizeze ca nu suntem in prezenta unei cereri de stăruința in prima executare silita, ci in prezenta unei noi cereri de executare silita. Odată constatata perimarea executării silite, vechiul dosar execuțional nu mai este in ființa, astfel încât creditorul avea posibilitatea de a formula o noua cerere de executare silita cu respectarea termenul de prescripție, fără a mai solicita încuviințarea executării silite, însă nu in cadrul dosarului inițial de executare silita. Pentru aceste motive, a solicitat admiterea contestației.
Intimații au depus la dosar întâmpinare prin care au solicitat respingerea contestatei in anulare, susținând ca nu se poate aprecia ca suntem in prezenta unei greșeli materiale prin neanalizarea în întregime a textului legal al art. 389, alin. 3 Cod proc.civ.)
Analizând contestația în anulare formulată, instanța apreciază că se impune respingerea acesteia, pentru următoarele considerente:
Petentul a formulat contestație în anulare împotriva deciziei civile nr. 1034 din 11 decembrie 2012 pronunțată de Tribunalul M. în dosarul nr._/320/2011, decizie prin care s-a admis recursul formulat de către intimații G. F. și B. A. L. împotriva sentinței civile nr. 4061/18.05.2012 pronunțată de către Judecătoria Tg. M. în dosar nr._/320/2011, s-a modificat în tot hotărârea judecătorească atacată în sensul că s-a respins contestația la executare formulată de către contestatorul J. Ș. în contradictoriu cu intimații G. F. și B. A. L. ca neîntemeiată și s-a obligat intimatul J. Ș. la plata către recurentul G. F. a sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.
In susținerea contestației in anulare a invocat motivul de contestație in anulare constând in greșeala materiala care a condus la pronunțarea deciziei civile nr. 1034/2012 a Tribunalului M..
Potrivit art. 318 Cod proc.civ., „hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare”.
Tribunalul subliniază ca prin greșeală materială în sensul art.318 Cod procedură civilă se înțeleg greșelile involuntare ale instanței care a soluționat recursul (ex.: respingerea acestuia ca tardiv, deși exista la dosar dovada înregistrării în termen; anularea recursului ca netimbrat, deși există la dosar dovada taxei de timbru; respingerea excepției tardivității, deși acesta era tardiv, cu consecința soluționării pe fond a recursului).
Însa, in cauza motivul de contestație invocat de nu se circumscrie noțiunii de greșeala materiala in interesul art. 318, alin. 1, teza I Cod proc.civ., ci este un aspect care ține de judecata recursului. Tribunalul apreciază că petentul urmărește de fapt evocarea fondului, prin criticile invocate tinzând la soluționarea unui recurs la recurs. Instanța amintește petentului că contestația în anulare nu poate fi exercitată pentru o remediere a eventualelor greșeli de judecată (prin reanalizarea materialului probator administrat în cauză sau prin interpretarea in alta modalitate decât cea făcută de instanța de recurs a anumitor prevederi legale). Contestația în anulare fiind o cale de retractare a unei hotărâri definitive, nu poate fi exercitată pentru alte motive decât cele prevăzute de lege, fiind inadmisibilă repunerea în discuție a unor probleme de fond, a unor fapte și împrejurări care au fost discutate de instanțe cu ocazia rezolvării litigiului în fond, in caz contrar s-ar aduce atingere autoritații de lucru judecat de care se bucura decizia civila criticata.
Pentru toate motivele expuse, instanța va admite excepția inadmisibilității, și în consecință, va respinge contestația în anulare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondată contestația în anulare formulată de contestatorul J. Ș. cu domiciliul în Tg. M. . județul M. împotriva Deciziei civile nr. 1034 din 11 decembrie 2012 pronunțată de Tribunalul M. în dosarul nr._/320/2011.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 30 aprilie 2013.
Președinte, A. T. | Judecător, C. B. B. | Judecător, E. O. |
Grefier, A. E. C. |
Red.C.B.B.
Tehnored.A.E.C.
2 ex./07.06.2013
← Succesiune. Decizia nr. 203/2013. Tribunalul MUREŞ | Contestaţie la executare. Decizia nr. 142/2013. Tribunalul MUREŞ → |
---|