Succesiune. Decizia nr. 52/2013. Tribunalul MUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 52/2013 pronunțată de Tribunalul MUREŞ la data de 28-03-2013 în dosarul nr. 1264/320/2011
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2991
DECIZIE CIVILĂ Nr. 52
Ședința publică de la 28 Martie 2013
Completul constituit din:
Președinte M. M.
Judecător E. O.
Grefier A. A.
Pe rol judecarea apelului declarat de pârâtul Ș. G. Z. cu domiciliul în Tg. M. .. 37 B ., împotriva sentinței civile nr. 8309/14 noiembrie 2012 pronunțată de Judecătoria Tg. M. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Mersul dezbaterilor și concluziile părților sunt consemnate în încheierea de ședință din data de 14 martie 2013, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când s-a dispus amânarea pronunțării deciziei pentru data de 21 martie 2013, iar apoi pentru data de 28 martie 2013.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra cauzei, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 8309/14 noiembrie 2012 pronunțată de Judecătoria Tg. M. în dosarul nr._, a fost admisă cererea formulată de reclamanții Ș. C., Ș. M. E. și Ș. C. M. în contradictoriu cu pârâtul Ș. G. Z., constatându-se că părțile sunt moștenitorii legali ai defuncților Ș. C., decedat la data de 19.06.1993 și Ș. M., decedată la data de 21.01.2008.
Totodată, s-a constatat că masa succesorală se compune din apartamentul nr. 1 situat în Târgu-M., .. 37/B, nr. top 4700/14/I, și din terenul intravilan în suprafață de 3000 mp, înscris în CF nr._, nr. cad. 2652/1, iar fiecare dintre părți are o cotă de 1/4 din aceste bunuri.
S-a dispus sistarea stării de coproprietate cu privire la apartamentul nr.1 situat în Târgu-M., .. 37/B, nr. top 4700/14/I, prin atribuirea acestui apartament în natură pârâtului Ș. G. Z., cu obligarea acestuia la plata unei sulte de 21.750 lei, pentru fiecare reclamant, și cu privire la terenul intravilan în suprafață de 3000 mp, înscris în CF nr._, nr. cad. 2652/1, prin formarea a 4 parcele, după cum urmează:
- . de 672 mp, determinată de bornele 2-5-6-4-3-2 să revină reclamantului Ș. C.;
- . de 672 mp, determinată de bornele 5-7-8-6, să revină reclamantei Ș. M. E.;
- . suprafață de 672 mp, determinată prin bornele 7-10-11-8, să revină reclamantei Ș. C. M.;
- . suprafață de 672 mp, determinată de bornele 9-12-13-11-10, să revină pârâtului Ș. G. Z.;
- . de acces privat în suprafață de 312 mp, determinată prin bornele 1-9-10-7-5-7-2, rămâne în indiviziune fiecare dintre coproprietari având o cotă indiviză de 1/4.
Pârâtul Ș. G. Z., a fost obligat la plata în favoarea reclamanților, a sumei de 15.073,9 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă de timbru, timbru judiciar, contravaloarea rapoartelor de expertiză și onorariul avocațial.
Pentru a pronunța această hotărâre, în privința aspectelor apelate, prima instanță a reținut că reclamanții Ș. C., Ș. M. E., Ș. C. M. și pârâtul Ș. G. Z., sunt frați, fiind copii rezultați din căsătoria defunctei Ș. M., decedată la data de 21.01.2008 cu numitul Ș. C., decedat la data de 19.06.1993.
Din cuprinsul extrasul CF nr._-C1-U7 (f. 9), și a extrasului CF nr._ (f.12), coroborat cu susținerile părților, prima instanță a reținut că masa succesorală după defuncții Ș. C. și Ș. M., se compune din apartamentul nr.1 compus din 2 camere și 4 dependințe, cu o suprafață de 36,31 mp, situat în Tîrgu-M., ..37/B, nr. top 4700/14/I, și din terenul intravilan în suprafață de 3000 mp, nr. cad. 2652/1, înscris în CF_.
Având în vedere principiile chemării la moștenire a rudelor în ordinea claselor de moștenitori legali, a proximității gradului de rudenie între moștenitori din aceeași clasă, și al egalității între rudele din aceeași clasă și de același grad chemate la moștenire, ca efect al devoluțiunilor succesive, s-a reținut că fiecare dintre cei patru copii au vocație succesorală concretă la mas rămasă după părinții acestora.
Au fost înlăturate susținerile pârâtului Ș. G. Z., susțineri potrivit cărora, reclamantul Ș. C., nu ar avea o cotă de 1/4, egală cu a celorlalți comoștenitori din terenul în suprafață de 3000 mp, înscris în CF nr._, întrucât copii acestuia au beneficiat de o donație din partea defunctei, pentru o suprafață de 20 ari teren. În acest sens, prima instanță a apreciat că, deși din cuprinsul încheierii de carte funciară nr. 2544 din 18.01.2011, rezultă că defuncta le-a înstrăinat numiților Ș. C. S. și Ș. C. H., suprafața de 2000 mp din terenul cu nr. cad. 2652/3, această înstrăinare nu este de natură să afecteze drepturile succesorale ale reclamantului Ș. C. în condițiile în care, pe de o parte, înstrăinarea terenului nu s-a făcut în favoarea sa, iar pe de altă parte, pârâtul nu a cerut raportul unei eventuale donații.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel pârâtul Ș. G. Z., „contestând modul de calcul al sultei” prin prisma faptului că ar fi fost dispus să renunțe la lotul ce i-a fost atribuit în favoarea reclamanților Ș. M.-E. și Ș. C.-M.. A mai arătat apelantul că la stabilirea cuantumului sultei, prima instanță nu a ținut cont de faptul că reclamantul Ș. C. „și-a primit partea de teren pe care o merita chiar pe patul de moarte de la mama …. Totuși i-a fost atribuit și lui o parcelă suplimentară din dezmembrarea lotului moștenit”.
Prin concluziile scrise depuse la dosar, apelantul a reiterat susținerile formulate în fața primei instanțe, susțineri potrivit cărora s-ar impune diminuarea sultei cu un procent de 40% și datorită faptului că a fost singurul care a contribuit la întreținerea mamei cu hrană, îmbrăcăminte și medicamente. Totodată, prin concluziile scrise a criticat modul de stabilire a cheltuielilor de judecată în primă instanță.
Atât prin întâmpinarea comunicată (f. 10 - 12), cât și prin poziția procesuală adoptată de mandatarul acestora în fața instanței, intimații Ș. C., Ș. M. E. și Ș. C. M., au solicitat respingerea apelului și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii primei instanțe.
Procedând la examinarea apelului declarat, prin prisma motivelor invocate și a prevederilor art. 295 – 296 Cod procedură civilă, pentru motivele ce urmează a fi expuse în continuare, tribunalul apreciază că acesta nu este întemeiat:
a)
În privința pretinsei donații din partea defunctei a suprafeței de 20 ari din terenul cu nr. cad. 2652/3:
După cum a reținut și prima instanță, din cuprinsul încheierii de carte funciară nr. 2544 din 18.01.2011 ( f. 52), rezultă faptul că defuncta Ș. A. le-a vândut numiților Ș. C. S. și Ș. C. H., suprafața de 2000 mp teren înscris în C.F._/N Tg. M., nr. cad 2652/3.
Art. 845 Cod civil, instituie în favoarea moștenitorilor rezervatari o prezumție de gratuitate în privința actelor de înstrăinare pretins a fi efectuate cu titlu oneros sub rezerva unei rente viagere sau a uzufructului. În mod evident, în cauză actul de înstrăinare mai sus enumerat nu s-a făcut sub rezerva uzufructului sau a rentei viagere. Prin urmare, apelantul nu poate beneficia de prezumția instituită de art. 845 Cod civil.
De asemenea, materialul probator administrat în cauză nu a relevat alte elemente de natură a susține concluzia potrivit căreia actul de înstrăinare în favoarea numiților Ș. C. S. și Ș. C. H., ar avea natura unei donații.
Pe cale de consecință, în mod temeinic și legal prima instanță a apreciat că suprafața de 2000 mp din terenul înscris în C.F._/N Tg. M., nr. cad 2652/3 nu poate fi inclusă în masa succesorală supusă partajului.
b)
De asemenea, în cauză nu s-a făcut dovada contribuției exclusive a apelantului pârât la cheltuielile de întreținere și îngrijire a defuncților părinți, motiv pentru care nu se impune diminuarea sultei cu un procent de 40%. Astfel, susținerile referitoare la faptul că apelantul ar fi fost singurul care s-a preocupat de îngrijirea mamei asigurându-i hrană, îmbrăcăminte și medicamente nu sunt dovedite prin nici un mijloc de probațiune.
Prin răspunsul la interogatoriul ce i-a fost adresat, pârâta Ș. M.-E. (întrebarea 3) a declarat că a contribuit cu „bani, mâncare, îngrijire” la întreținerea părinților și în special a mamei.
Totodată, în cauză nu s-a făcut dovada că defuncții ar fi fost lipsiți de orice mijloc de venit (pensie) și nici a modului în care au fost cheltuiți banii obținuți de aceștia. Altfel spus, apelantul nu a făcut dovada că veniturile realizate de antecesorii acestuia ar fi fost insuficiente prin raportare la nevoile concrete cale acestora.
c)
Având în vedere efectul declarativ al partajului, precum și necesitatea atribuirii în favoarea fiecărui copărtaș a unor bunuri de aceeași natură și valoare, tribunalul achiesează la opinia primei instanțe în ceea ce privește modalitatea de partaj dispusă în cauză. Astfel, în mod just apartamentul a fost atribuit în favoarea pârâtului și s-a dispus partajarea în natură a imobilului teren. Prin raportare la aceste criterii nu putea fi acceptată modalitatea de partajare propusă de pârât, modalitate conform căreia s-a fi impus împărțirea terenului doar între ceilalți coproprietari și diminuarea corespunzătoare a sultei. De altfel, apelantul nici nu a solicitat efectuarea expertizei topo în sensul formării de loturi în conformitate cu modalitatea de partaj solicitată.
În acest context, tribunalul mai arată că în mod unanim doctrina a consacrat principiul atribuirii unor bunuri de aceeași natură și valoare. Desigur, nimic nu-l împiedică pe apelant să-și vândă cota parte în vederea achitării sultei datorată celorlalți copărtași.
Prin raportare la valoarea stabilită prin raportul de expertiză și la cota de coproprietate a fiecărui moștenitor, cuantumul sultei a fost judicios stabilit.
d)
Modul de acordare al cheltuielilor de judecată a făcut obiectul criticilor formulate de apelant prin concluziile scrise depuse după încheierea dezbaterilor. În contextul în care această critică nu a fost expusă în cuprinsul declarației de apel sau până la prima zi de înfățișare, în baza principiului tantum devolutum quantum apellatum, aceste critici nu pot face obiectul analizei instanței de apel.
Față de cele anterior expuse, având în vedere că motivele invocate în declarația de apel nu sunt întemeiate, în temeiul art. 296 Cod procedură civilă, tribunalul va respinge prezentul apel, conform dispozitivului.
Având în vedere și dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă, prin raportare la soluția adoptată, instanță va lua act că intimații nu au solicitat cheltuieli de judecată în apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca neîntemeiat apelul formulat de apelantul Ș. G. Z., împotriva sentinței civile nr.8309/14.11.2012, pronunțată în dosarul nr._, al Judecătoriei Luduș.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 28 martie 2013.
Președinte, M. M. | Judecător, E. O. | |
Grefier, A. A. |
Red.tehnored.E.O./22.04.2013
Listat A.A./22.04.2013/6 ex
Jud.fond F. G. M.
| ← Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 45/2013.... | Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 28/2013.... → |
|---|
