Acţiune în constatare. Decizia nr. 206/2013. Tribunalul MUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 206/2013 pronunțată de Tribunalul MUREŞ la data de 05-03-2013 în dosarul nr. 14063/320/2010
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._ (Număr în format vechi 5449/2012)
Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2991
DECIZIE CIVILĂ Nr. 206
Ședința publică de la 5 martie 2013
Completul compus din:
Președinte: A. B.
Judecător: A. A.-B.
Judecător: R. I.
Grefier: A. A.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de recurenții-reclamanți T. D., cu domiciliul în localitatea Vălureni, nr. 265, ., M. M., cu domiciliul în localitatea Vălureni, nr. 265, ., S. A., cu domiciliul în localitatea Ogra, nr. 38, jud. M., L. L., cu domiciliul în localitatea Vălureni, nr. 265, ., C. V., cu domiciliul în localitatea Vălureni, nr. 265, ., C. S., cu domiciliul în localitatea Vălureni, nr. 265, ., M. I., cu domiciliul în localitatea Vălureni, nr. 265, ., A. M., cu domiciliul în localitatea Vălureni, nr. 265, ., V. R., cu domiciliul în localitatea Vălureni, nr. 265, . și I. F., cu domiciliul în localitatea Vălureni, nr. 265, ., împotriva sentinței civile nr. 779 din data de 07 februarie 2012, pronunțată de Judecătoria Tg-M. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Mersul dezbaterilor și concluziile părților sunt consemnate în încheierea de ședință din data de 19 februarie 2013, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când s-a dispus amânarea pronunțării deciziei pentru data de 26 februarie 2013, iar apoi pentru data de 5 martie 2013.
TRIBUNALUL,
Prin sentința civilă nr. 779/07 februarie 2012 pronunțată de Judecătoria Tg-M. s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului local Tg-M. și a Primăriei municipiului Tg. M., prin Instituția Primarului municipiului Tg. M., s-a admis excepția inadmisibilității petitului 1 referitor la constatarea căii de acces în . faptului că terenul aferent blocului este în suprafață de 2000 mp, s-a respins ca inadmisibilă cererea reclamanților T. DIONISIU, M. M., S. A., L. L., C. V., C. S., M. I., A. M., V. R. și I. F. de constatare că imobilul . în loc. Vălureni, nr. 265 are accesul prin spatele blocului și tot acolo sunt edificate sursele de apă, canalizarea și rețeaua electrică, precum și constatarea faptului că terenul aferent blocului este în suprafață de 2000 mp. De asemenea s-a respins excepția lipsei calității procesuale a pârâtei M. E. raportat la petitul 1 al acțiunii, s-a respins excepția autorității de lucru judecat raportat la petitul 1 al acțiunii și s-a respins cererea formulată de reclamanții T. DIONISIU, M. M., S. A., L. L., C. V., C. S., M. I., A. M., V. R. și I. F. în contradictoriu cu C. L. Tg. M. și P. municipiului Tg. M., prin Instituția Primarului mun. Tg. M., C. L. Cristești și P. Cristești prin Instituția Primarului și M. E., ca neîntemeiată.
Împotriva hotărârii au declarat recurs reclamanții T. D., M. M., S. A., L. L., C. V., C. S., M. I., A. M., V. R. și I. F. cerând ca în urma admiterii acestuia să se modifice în parte hotărârea în sensul respingerii excepției inadmisibilității cererii referitoare la calea de acces, a admiterii acțiunii principale, cu menținerea dispozițiilor privitoare la excepțiile lipsei calității procesuale pasive a pârâților și a excepției autorității de lucru judecat. S-a mai cerut obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea căii de atac s-a arătat că hotărârea recurată este nelegală deoarece instanța a omis să se pronunțe asupra excepției autorității de lucru judecat, invocată de primarul municipiului Târgu M.. S-a arătat că omisiunea de punere în discuția părților a excepției invocate, urmată de soluționare acesteia, echivalează cu încălcarea de către instanță a dreptului la apărare.
Recurenții au precizat că instanța a apreciat corect asupra excepțiilor privind calitatea procesuală pasivă a pârâților și a autorității de lucru judecat însă a interpretat greșit aactul dedus judecății, motiv pentru care sentința, parțial este dată cu aplicarea greșită a legii și fără a cuprinde motivele pe care se sprijină.
Astfel, în mod greșit s-a reținut de către instanță că terenul pe care este situat blocul de locuințe este situat administrativ pe teritoriul municipiului Târgu M.. Instanța nu a argumentat această reținere invocând doar faptul că în procesul finalizat prin hotărârea prin care s-a atribuit antecesorului pârâtei Musznai E. terenul respectiv a avut calitatea de parte Comisia Locală Târgu M. de stabilire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor. Recurenții au invocat faptul că contrar acestei susțineri au dovedit că terenul este situat pe teritoriul comunei Cristești, blocul fiind edificat pe un teren care a făcut obiectul unui schimb de terenuri între P. Cristești și CAP Mureșeni. Dacă s-ar fi reținut că terenul aparține comunei Cristești se dovedea că el este liber iar terenul atribuit antecesorului pârâtei Musznai E. este situat în altă parte.
În al doilea rând instanța de fond în mod greșit a admis excepția inadmisibilității petitului 1 referitor la calea de acces în . o acțiune în constatarea unei situații de fapt. În realitate acțiunea este una în realizare, în realizarea dreptului lor de folosință al blocului, respectiv de stabilirea unei căi de acces. Art. 1 lit. j) din Legea nr. 114/1996 prevede că se poate stabili o cale de acces sau o servitute de trecere, două situații juridice distincte. Instanța respins însă cererea de efectuare a unei expertize tehnice prin care să se stabilească o asemenea cale.
Intimatul Municipiul Târgu M. a depus întâmpinare cerând respingerea recursului ca nefondat. S-a susținut că reclamanții, deși nu niciun titlu de proprietate, invocă un drept de proprietate asupra unei suprafețe de 2.000 mp, pe care s-ar afla inclusiv sursele de apă potabilă. Petitul privind stabilirea unei căi de acces nu a fost formulat ca o acțiune în stabilirea unei servituți de trecere ci s-a solicitat constatarea unei căi de acces mai largi, care să înglobeze și sursele de apă situate pe terenul pârâtei Musznai E.. Ei au însă posibilitatea să formuleze o acțiune de stabilire a servituții de trecere împotriva pârâtei Musznai E.. Blocul de locuințe s-a construit pe terenul proprietatea pârâtului intimat, în baza autorizației de construire din anul 1980 emisă de C. Popular al comunei Cristești, înscris inițial în CF nr. 727 Mureșeni, aparținând administrativ municipiului Târgu M.. După anul 1990 terenul a fost luat în evidența Primăriei comunei Cristești fără a exista acte în acest sens.
Verificând, în limitele declarației de recurs, legalitatea și temeinicia hotărârii pronunțate, tribunalul apreciază că recursul declarat este nefondat.
În mod corect prima instanță a soluționat excepțiile invocate de pârâți. De altfel această soluție nu a fost criticată de recurenți, cu excepția soluției referitoare la excepția autorității de lucru judecat. Recurenții au susținut că aceasta a fost soluționată cu încălcarea dreptului lor la apărare, nefiind pusă în discuția părților. Critica formulată este nefondată, instanța a respins excepția astfel că recurenților reclamanți nu li s-a adus nicio vătămare. Dacă excepția ar fi fost admisă s-ar fi putut susține că reclamanții au fost vătămați, instanța neputând trece la soluționarea pe fond a cauzei.
Referitor la soluționarea petitelor 1 și 2 ale acțiunii, referitoare la calea de acces, judecătoria a apreciat just că acestea sunt inadmisibile, tinzând la constatarea unei situații de fapt. Este adevărat că art. 1 lit. j) din Legea nr. 114/1996 se referă la două situații juridice distincte însă persoanele interesate nu au posibilitatea de a alege între cele două căi ci soluția este dată de situația juridică a imobilului. Trecând peste faptul că blocul de locuințe din cauză are acces de la drumul public, stabilit prin hotărâre judecătorească anterioară, întrucât terenul pe care se solicită accesul aparține unui alt proprietar vecin, trebuia să se aleagă calea unei acțiuni în constituirea unei servituți de trecere, în care să se analizeze temeinicia solicitării.
În privința reținerii de către instanță a faptului că terenul în litigiu este situat pe teritoriul administrativ al municipiului Târgu M. tribunalul apreciază că aceasta este corectă. Terenul pe care se află blocul de locuințe aparține administrativ de Târgu M.. Acest teren a fost la dispoziția Comisiei Locale Târgu M. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și dreptul de proprietate asupra acestuia a fost reconstituit în favoarea lui Trombitas Adalbert și înscris anterior în CF nr. 727 Mureșeni.
Susținerea recurenților, conform căreia prima instanță s-a bazat pe dispozițiile sentinței civile nr. 2997/2008 a Judecătoriei Târgu M. când a apreciat că situația juridică a terenului este clară, nu este fondată. Dimpotrivă, judecătoria a respins excepția autorității de lucru judecat, motivat de faptul că reclamanții nu au avut calitatea de parte în respectiva cauză. Această motivare nu se opune însă reținerii puterii de lucru judecat a celor stabilite în hotărârea anterioară, în cauză fiind vorba despre un drept real, stabilit prin hotărâre judecătorească, opozabil erga omnes.
Expertiza topografică solicitată de reclamanți, probă respinsă de prima instanță, nu era utilă, cât timp reclamanții nu își justifică pretinsul titlu de proprietate. O asemenea expertiză topografică ar fi stabilit doar care este pretenția concretă a reclamanților adică ce suprafață de teren ar fi presupus pretinsa cale de acces solicitată care să includă și puțurile de apă. Proba apare însă ca inutilă față de vădita netemeinicie a acțiunii exercitate.
Urmează astfel ca tribunalul, în baza art. 312 Cod de procedură civilă, să respingă ca nefondat recursul declarat, neexistând motive de casare sau modificare a acțiunii.
În temeiul art. 274 Cod de procedură civilă instanța va obliga recurenții la plata către intimata Musznai I. a sumei de 2.500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenții T. D., M. M., S. A., L. L., C. V., C. S., M. I., A. M., V. R. și I. F., împotriva sentinței civile nr. 779/07 februarie 2012, pronunțată de Judecătoria Tg-M..
Obligă recurenții la plata către intimata M. I., cu domiciliul în Tg-M., .. M. a sumei de 2.500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi: 5 martie 2013.
Președinte, A. B. fiind în concediu de odihnă semnează vicepreședintele instanței I. D. L. | Judecător, A. A.-B. fiind în concediu de odihnă semnează vicepreședintele instanței I. D. L. | Judecător, R. I. fiind în concediu de odihnă semnează vicepreședintele instanței I. D. L. |
Grefier, A. A. fiind în concediu de odihnă semnează grefier delegat S. T. T. |
Red.A.B.
Tehnored.A.E.C.
2 ex./30.07.2013
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 855/2013. Tribunalul MUREŞ | Contestaţie la executare. Decizia nr. 647/2013. Tribunalul MUREŞ → |
|---|
