Actiune in raspundere contractuala. Decizia nr. 566/2015. Tribunalul MUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 566/2015 pronunțată de Tribunalul MUREŞ la data de 13-10-2015 în dosarul nr. 566/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2991
DECIZIA CIVILĂ Nr. 566/2015
Ședința publică din data de 13 octombrie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE A. A.-B.
Judecător V. S.
Grefier S. D.
Pe rol fiind judecarea apelului declarat de apelanta . cu sediul în Luduș, ., jud. M., având CUI RO_, împotriva sentinței civile nr. 409 din 05.06.2015 pronunțată de Judecătoria Luduș în dosar nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentanta intimatei ., av. B. C. în substituirea d-lui av. N. N., lipsă fiind reprezentantul legal al apelantei ..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Reprezentanta intimatei depune la dosarul cauzei delegație de substituire.
Instanța constată că, este sesizată cu apelul declarat de apelanta ., împotriva sentinței civile nr. 409 din 05.06.2015 pronunțată de Judecătoria Luduș. De asemenea, verificându-și din oficiu competența în temeiul prevederilor art. 131 alin. 1 Cod procedură civilă, din oficiu, invocă excepția de necompetență materială funcțională, având în vedere natura prezentului litigiu, care este un litigiu între profesioniști și pune în discuție excepția.
Reprezentanta intimatei solicită instanței admiterea excepției.
Instanța reține cauza în pronunțare asupra excepției de necompetență materială funcțională invocată din oficiu.
TRIBUNALUL
Prin Sentința civilă nr. 409/05.06.2015 pronunțată de Judecătoria Sighișoara în dosar nr._ a fost respinsă acțiunea formulată reclamanta . în contradictoriu cu pârâta . REASIGURARE SA BUCUREȘTI, având ca obiect „acțiune în răspundere contractuală”.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că în data de 30.11.2011 s-au încheiat între părți polițele de asigurare nr._/30.11.2011 și nr._/30.11.2011, prin care pârâta s-a angajat la asigurarea construcției situată în ., jud. M., această asigurare acoperind și riscul unor inundații chiar și provocate de instalațiile de apă, inclusiv sprinklere.
Potrivit valorilor cumulate ale celor două polițe, clădirea a fost asigurată pentru suma de 2.145.700 + 279.500 lei = 2.425.200 lei, iar conținutul clădirii (utilaje) a fost asigurat la suma de 1.419.000 lei.
La data de 02.08.2012, prin Adresa nr. 451/02.08.2012 reclamanta a adus la cunoștința pârâtei paguba produsă și demersurile pe care le-a inițiat, solicitând să deschidă un dosar de daună pentru plata despăgubirilor la producerea riscului asigurat - daune produse de apă provocate de avarii la instalațiile de apă.
La 13.08.2012, prin Adresa nr. 453/13.08.2012 a solicitat din nou pârâtei să comunice punctul lor de vedere cu privire la dosarul de daună.
La data de 06.09.2012 a formulat către pârâtă două Notificări de daună prin care a reclamat următoarele pagube: 1) „ în pivnița mare a clădirii se infiltrează apă prin pereți, ori din apa de canalizare a orașului ori din apa freatică” cauzând astfel "deteriorarea pereților și a podelei din beton și piatră” și 2) „la o conductă de canalizare din beton racordul a cedat și a lăsat apa de la băi să se infiltreze în pereți și sub podeaua clădirii” cauzând astfel "deteriorarea pereților pivniței mici; umplerea cu apă a pivniței, necesitând pomparea continuă pentru evacuare; lăsarea (surparea) podelei unei încăperi”.
La data de 10.09.2012 s-a deplasat la față la sediul societății sale un inspector de daună din partea pârâtei care a întocmit un proces verbal de constatare a daunelor la clădirea asigurată, cu indicarea unei eventuale cauze a producerii evenimentului: „conductă de canalizare spartă” și o antemăsurătoare cu indicarea unor lucrări de reparație la o examinare "de suprafață" a daunei.
S-a deschis dosarul de daună nr._.
În vederea verificării raportului de cauzalitate între prejudiciul produs societății reclamante la bunul asigurat și cauza care a produs prejudiciul instanța a dispus efectuarea unei expertize tehnice de specialitate ale cărei concluzii au fost acelea că singura sursă de umiditate la subsol și de igrasiere este apa provenită din pânza freatică de suprafață conjugată cu lipsa barierei de oprire la pereți exteriori prin izolație hidrofugă pe tot perimetrul clădirii rezultată în urma lucrărilor efectuate de societatea reclamantă în mod greșit.
Analizând starea de fapt reținută raportat la dispozițiile de drept aplicabile în prezenta cauză instanța a considerat că în cauză nu sunt îndeplinite în totalitate condițiile răspunderii civile contractuale, întrucât cauza care a dus la producerea evenimentului asigurat nu este străină de persoana asiguratului, cauza producerii riscului asigurat fiind rezultatul unei atitudini de neglijență din partea reprezentanților reclamantei, împrejurări care au dus la deteriorarea halei.
Instanța a reținut in susținerea concluziilor sale prevederile art. 2216 alin. 1 din Noul Cod Civil, în vigoare la data încheierii contractului de asigurare, în conformitate care „asiguratul era obligat să întrețină bunul asigurat în condiții corespunzătoare, în scopul prevenirii producerii riscului asigurat.”
Pentru toate considerentele anterior expuse acțiunea a fost respinsă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamanta, solicitând desființarea sentinței atacate și admiterea acțiunii introductive astfel cum a fost formulată.
Arată în esență apelanta că sentința atacată este nelegală și netemeinică, existența prejudiciului la nivelul bunului asigurat fiind de necontestat.
Se arată că la momentul încheierii polițelor de asigurare clădirea a fost evaluată de reprezentanții intimatei iar de-a lungul timpului au fost efectuate lucrări de mentenanță a clădirii, așa încât nu se poate aprecia că apelanta a manifestat dezinteres față de starea materială a clădirii.
Mai arată apelanta că instanța reține ca și cauză a producerii riscului asigurat culpa societății, constând în neglijență și nu infiltrarea apei din pânza freatică; deși se reține culpa apelantei, nu se arată concret care sunt faptele culpabile, ce obligații a nesocotit și care este legătura de cauzalitate între pretinsele fapte culpabile și prejudiciul creat.
Susține apelanta că infiltrațiile de apă freatică constituie o cauză independentă de conduita societății.
În final se arată că instanța de fond nu a analizat un element important al cauzei, și anume avansarea de către intimată a ofertei de 10.000 de lei cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul creat.
Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei în data de 28.07.2015 intimata a solicitat respingerea apelului, cu cheltuieli de judecată.
Se arată că instanța de fond a reținut în mod corect toate probele administrate în cauză, atât expertiza judiciară cât și cea extrajudiciară care ajung la aceeași concluzie, și anume vinovăția apelantei în producerea deteriorării bunului asigurat.
Referitor la suma de 10.000 de lei propusă prin oferta de despăgubire, se arată că aceasta ofertă a fost făcută doar din considerente comerciale, în vederea continuării relațiilor comerciale cu apelanta.
În drept se invocă prevederile art.471 al.5 și urm. Cod de procedură civilă.
La primul termenul de judecată din apel instanța, verificându-și competența în condițiile art.131 al.1 Cod de procedură civilă, a invocat excepția de necompetență materială funcțională a instanței.
Asupra excepției invocate se rețin următoarele:
Prezentul litigiu are ca obiect acțiunea în răspundere contractuală formulată de reclamanta S.C. S. INTERNAȚIONAL S.A. în contradictoriu cu S.C. G. A. S.A.
Constată instanța că raporturile juridice dintre părți își au izvorul în contractul de asigurare bunuri încheiat între S.C. S. INTERNAȚIONAL S.A în calitate de asigurat și S.C. G. A. S.A. în calitate de asigurător.
Contractul de asigurare este un act juridic având natura comercială în accepțiunea Codului Comercial (abrogat în prezent); în aceste condiții opinăm că raportul juridic dintre părți are o natură comercială care imprimă și natura juridică a litigiilor ce se nasc în legătură cu acest contract.
Chiar dacă în prezent, urmare a abrogării Codului comercial normele de drept material nu mai fac distincție între actele juridice civile și cele comerciale, Noul cod civil reglementează în mod distinct categoria „profesioniștilor”, iar sub aspect procedural litigiile în care sunt aceștia implicați sunt date în competența instanțelor specializate.
În speță raportul juridic pe care se fundamentează drepturile pretinse pe cale acțiunii pendinte își are originea într-un contract de asigurare încheiat între două societăți comerciale (profesioniști în lumina noilor reglementări legale).
Opinăm că în cauză calitatea de profesioniști a părților contractante precum și natura obiectului acestui contract impune ca toate cererilor și eventualele litigii din acesta să fie soluționate cu respectarea principiului specializării, menținut și în lumina noilor reglementări, respectiv a prevederilor art.226-228 din Legea nr.71/2011.
Obiectul și natura prezentei cereri impun soluționarea sa de o instanță specializată, respectiv Tribunalului Specializat M. în favoarea căruia tribunalul își va declina competența, ca urmare a admiterii excepției ce a fost ridicată din oficiu, reținând și prevederile art. 2 lit. d și art. 37 din Legea nr. 304/2004 coroborat cu art. 132 alin. 3 NCPC.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite excepția de necompetență materială funcțională invocată din oficiu.
Declină competența de soluționare a apelului declarat de apelanta . cu sediul în Luduș, ., jud. M., având CUI RO_, împotriva sentinței civile nr. 409 din 05.06.2015 pronunțată de Judecătoria Luduș în dosar nr._, în favoarea Tribunalului Specializat M..
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică azi, 13.10.2015.
Președinte, A. A.-B. | Judecător, V. S. | |
Grefier, S. D. |
Red./Tehnored./A.A.-B.
Listat/S.D./4 ex./19.10.2015
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 535/2015. Tribunalul MUREŞ | Obligaţie de a face. Decizia nr. 644/2015. Tribunalul MUREŞ → |
|---|
