Fond funciar. Decizia nr. 247/2015. Tribunalul MUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 247/2015 pronunțată de Tribunalul MUREŞ la data de 04-05-2015 în dosarul nr. 3967/320/2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr. 2991
DECIZIA CIVILĂ NR. 247/2015
Ședința publică din data de 04 mai 2015
Instanța constituită din:
Președinte: A. T.
Judecător: P. M.
Grefier: G. O.
Pe rol judecarea apelului declarat de apelanta C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor M., cu sediul în Tg. M., P-ța Victoriei, nr. 1, jud. M., împotriva sentinței civile nr. 4222 din data de 09 octombrie 2014 pronunțată de Judecătoria Târgu M. în dosarul nr._ .
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Mersul dezbaterilor și susținerile în fond ale părților sunt consemnate în încheierea de ședință din data de 16 aprilie 2015, când instanța a dispus amânarea pronunțării pentru data de 23 aprilie 2015, apoi pentru data de 30 aprilie 2015, iar apoi pentru data de azi, 04 mai 2015, încheierile menționate făcând face parte integrantă din prezenta hotărâre.
INSTANȚA
Deliberând asupra prezentei cauze civile, constată următoarele:
P. sentința civilă nr. 3568 din data 22.07.2014 pronunțată de Judecătoria Tg. M. în dosarul nr._/320/2013, s-au dispus următoarele:
„Admite cererea formulata de reclamantul M. A., CNP_ cu domiciliul procesual ales la mandatarul Rozsa I., dom. Tg-M., ., jud. M., in contradictoriu cu parata C. Judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor M., cu sediul in Tg-M., P-ta Victoriei, nr. 1, jud. M..
Anulează in parte Hotărârea nr. 21/07.02.2014 a Comisiei Judetene pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor M., in sensul eliminării oricărei conditionari de punere in executare a Sentintei civile nr. 3901/30.07.2008 pronuntata de Judecatoria Tg-M. ramasa definitiva si irevocabila prin Decizia civila nr. 768/07.11.2008 si a Sentintei civile nr. 5809/07.07.2009 a Judecătoriei Tg-M. ramasa definitiva si irevocabila prin decizia civila nr. 980/15.12.2010 si a Deciziei civile nr. 488/30.05.2013 a Tribunalului M. îndreptată prin încheierea din 17.09.2013, după adoptarea unei hotărâri de Guvern.
Obliga parata C. Judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor M. sa elibereze reclamantului M. A., CNP_ titlu de proprietate pentru suprafata de 100 ha teren reconstituit prin Sentinta civila nr. 3901/30._ pronuntata de Judecatoria Tg-M. ramasa definitiva si irevocabila prin Decizia civila nr. 768/07.11.2008 (50 ha) si prin Sentinta civila nr. 5809/07.07.2009 a Judecatoriei Tg-M. ramasa definitiva si irevocabila prin decizia civila nr. 980/15.12.2010 (50 ha).
Ia act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.”.
Pentru a pronunța această hotărâre, judecătoria a reținut că prin hotarari judecatoresti definitive si irevocabile, reclamantului i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de 100 ha teren, situat în S. de M., astfel:
- pentru suprafața de 50 ha teren dreptul de proprietate a fost reconstituit prin sentința civilă nr. 3901/30.07.2008 pronunțată de Judecătoria Tg. - M. în dosarul nr._, rămasă irevocabilă prin Decizia civilă nr. 768/01.11.2008 pronunțată de Tribunalul M., pentru care s-a eliberat Procesul-verbal de punere în posesie nr. 35/30.12.2009, conținând următoarele suprafețe: ./1, în suprafață de 20 ha 4733 mp; ., A152 și A162/2, în suprafață de 29 ha 5267 mp, total 50 ha.
- pentru suprafața de 50 ha pentru care dreptul de proprietate a fost reconstituit prin sentința civilă nr. 5809/07.07.2009 pronunțată de către Judecătoria Tg.-M. în dosarul nr._, rămasă irevocabilă prin Decizia civilă nr. 980/2010 a Tribunalului M., pentru care s-a eliberat Procesul-verbal de punere în posesie nr. 150/28.01.2008, conținând următoarele suprafețe: ./1, în suprafață de 50 ha 5600 mp; ./1, în suprafață de 35 ha 6800 mp; . suprafață de 8 ha 2600 mp, în total 50 ha.
Întrucât, cu privire la această suprafață, C. Județeană de fond funciar M. prin Hotărârea nr. 641/2009 a reconstituit dreptul de proprietate și în favoarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „G. I. Sisești”, reclamantul a atacat această hotărâre și prin Decizia nr. 488/30.05.2013 pronunțată de Tribunalul M. în dosarul nr._/320/2009 s-a admis plângerea și s-a constatat faptul suprapunerii suprafețelor reconstituite pentru ASAS asupra terenurilor sale și în consecință, a modificat Hotărârea nr. 641/2009 stabilind că ASAS are dreptul la reconstituire pentru o suprafață doar de 83 ha, iar nu de 196 ha, astfel cum s-a prevăzut în hotărârea atacată.
Reclamantul a solicitat emiterea Titlului de proprietate în conformitate cu Decizia civilă nr. 488/2013, C. Județeană de fond funciar M. prin Hotărârea nr. 21/07.02.2014 a aprobat punerea în executare a Deciziei civile nr. 488/30.05.2013, a Sentinței civile nr. 3901/30.07.2008 și a Sentinței civile nr. 5809/07.07.2009, mentionand că această operațiune de punere în executare se va face „după adoptarea unei Hotărâri de Guvern pentru trecerea imobilului - teren obiect al hotărârilor judecătorești sus-menționate - din domeniul public al statului în domeniul privat al statului...”.
Potrivit art. 4 din HG nr. 35/2006 „Pentru suprafețele de teren din domeniul public și privat al statului, prevăzute la art. 2 alin. (3) și (4), pentru care se vor valida cereri de reconstituire a dreptului de proprietate în temeiul prevederilor legilor fondului funciar, se aplică prevederile art. III alin. (1^1) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 10 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu modificările și completările ulterioare”.
Conform art. III alin. (1^1) din Legea nr. 169/1997
„Actele administrative prin care au fost trecute în domeniul public sau privat al statului sau al localităților terenuri pentru care s-au depus cereri de reconstituire a dreptului de proprietate privată își suspendă efectele cu privire la aceste terenuri până la soluționarea cererii de către comisia de fond funciar, cu excepția terenurilor intrate deja în circuitul civil. După validarea cererii de reconstituire, terenul trece în rezerva comisiei de fond funciar în vederea punerii în posesie”.
Având in vedere aceasta dispozitie de lege speciala, efectele HG nr. 35/2006 prin care întreaga suprafață de teren cuprinsa in anexa 3.c din actul normativ a fost trecuta in domeniul public, își suspenda efectele in limita suprafetei de 100 ha teren pentru care a fost depusa cererea de reconstituire in baza legilor fondului funciar si pentru care s-a reconstituit dreptul in baza hotărârilor judecatoresti mentionate. Expresia „isi suspenda efectele” înseamnă ca in privinta terenurilor solicitate la retrocedare, trecerea in domeniul public nu s-a realizat si mai mult, potrivit art. III alin. (1^1) din Legea nr. 169/1997, terenul a trecut in rezerva comisiei de fond funciar, în vederea punerii în posesie.
Cum punerea in posesie s-a si realizat prin Procesul-verbal de punere în posesie nr. 35/30.12.2009, conținând următoarele suprafețe: ./1, în suprafață de 20 ha 4733 mp; ., A152 și A162/2, în suprafață de 29 ha 5267 mp, total 50 ha si Procesul-verbal de punere în posesie nr. 150/28.01.2008, conținând următoarele suprafețe: ./1, în suprafață de 50 ha 5600 mp; . suprafață de 35 ha 6800 mp; . suprafață de 8 ha 2600 mp, în total 50 ha, iar instanțele care au dispus reconstituirea dreptului de proprietate au verificat inclusiv legalitatea punerii in posesie, prin urmare au apreciat ca terenul a trecut in rezerva comisiei de fond funciar, instanța de fond a reținut ca nu se mai impune adoptarea unei hotărâri de guvern, astfel cum în mod greșit s-a apreciat de pârâtă, câtă vreme terenul a trecut in temeiul legii in rezerva comisiei de fond funciar, motiv pentru care, judecătoria a admis cererea formulata de reclamantul M. A. si a anulat in parte Hotărârea nr. 21/07._ a Comisiei Județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor M., in sensul eliminării oricărei conditionari de punere in executare a Sentintei civile nr. 3901/30._ pronuntata de Judecatoria Tg-M. ramasa definitiva si irevocabila prin Decizia civila nr. 768/07.11.2008 si a Sentintei civile nr. 5809/07.07.2009 a Judecatoriei Tg.-M. ramasa definitiva si irevocabila prin decizia civila nr. 980/15.12.2010 si a Deciziei civile nr. 488/30.05.2013 a Tribunalului M. îndreptată prin încheierea din 17.09.2013, după adoptarea unei hotărâri de Guvern.
Potrivit art. 6 alin. 1 lit. f) din HG nr. 890/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor, „Comisiile județene și a municipiului București au următoarele atribuții principale:
f) emit titlurile de proprietate pentru cererile validate”.
Cum cererile reclamantului de reconstituire a dreptului de proprietate au fost validate prin hotărâri judecatoresti definitive si irevocabile, instanta a obligat parata C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor M. să elibereze reclamantului M. A., titlu de proprietate pentru suprafața de 100 ha teren reconstituit prin Sentința civila nr. 3901/30.07.2008 pronuntata de Judecatoria Tg-M. ramasa definitiva si irevocabila prin Decizia civila nr. 768/07.11.2008 (50 ha) si prin Sentinta civila nr. 5809/07.07.2009 a Judecatoriei Tg-M. ramasa definitiva si irevocabila prin decizia civila nr. 980/15.12.2010 (50 ha).
Instanța a luat act de faptul ca la concluziile pe fondul cauzei, reclamantul a arătat că nu solicită cheltuieli de judecata.
Împotriva acestei sentințe civile a declarat apel pârâta C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor M., solicitând admiterea căii de atac și în rejudecarea litigiului, schimbarea în tot a sentinței civile atacate, în sensul respingerii cererii de chemare în judecată formulate.
În motivarea căii de atac, s-au reluat, în esență, considerentele avute în vedere în întâmpinarea depusă la judecata de fond, motiv pentru care nu se mai impune să fie reluate.
A mai invocat apelanta că demersul menționat în hotărârea nr. 21/07.02.2014, ce a fost atacată, a fost inițiat în scopul finalizării demersurilor de eliberare a titlurilor de proprietate. Astfel, „condiționarea” avută în vedere de către prima instanță u se referă la punerea în executare a sentințelor și deciziilor pe care își întemeiază drepturile reclamantul, ci la procedurile ulterioare validării, respectiv la procedurile necesare emiterii titlurilor de proprietate pentru suprafețele validate. S-a făcut referire la decizia nr. 23/17.10.2011 a ÎCCJ, în care s-a stipulat că reconstituirea dreptului de proprietate pe terenuri situate în perimetrul stațiunilor de cercetare presupune trecerea terenurilor în discuție din domeniul public al statului în domeniul privat al unității administrativ-teritoriale.
S-a criticat de către apelantă referirea la dispozițiile art. 4 din HG nr. 35/2006, precum și la cele ale art. III alin. 1^1 din Legea nr. 169/1997, susținând că judecătoria a ignorat celelalte prevederi la care se face referire în art. 4 din HG nr. 35/2006 și anume, art. 10 din Legea nr. 213/1998, care nu pot fi ignorate. Aceste prevederi dispun în mod clar faptul că trecerea din domeniul public în domeniul privat se face – în cazul bunurilor proprietate de stat – prin hotărâre a Guvernului și vin în susținerea celor dispuse prin HCJ nr. 21/2014.
De asemenea, s-a criticat faptul că instanța de fond nu a analizat apărările pârâtei apelante privind prematuritatea acestei solicitări, rezumându-se la invocarea prevederilor art. 6 alin. 1 lit. f din HG nr. 890/2005.
Împotriva declarației de apel s-a formulat apel de către reclamantul M. A., care a solicitat căii de atac.
În motivare, acesta a reluat argumentele pe care le-a susținut pe fondul cauzei, prezentând modul în care s-a ajuns la acest litigiu și rațiunile pentru care apreciază conduita pârâtei apelante de condiționare a eliberării titlurilor de proprietate, ca fiind abuzivă.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, prin raportare la motivele de apel invocate și din oficiu, în limitele efectului devolutiv al acestei căi de atac, tribunalul apreciază că apelul declarat de pârâta C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor M., este nefondat, pentru motivele ce vor fi expuse în continuare.
În acest sens, reținem că hotărârea primei instanțe este legală și temeinică, nefiind dată cu încălcarea vreunor dispoziții de drept material ori de drept procesual. Mai mult decât atât, modul în care instanța de fond a interpretat normele legale incidente și probele administrate este și el ferit de critici. Considerăm că argumentația expusă de judecătorie asupra rațiunilor pentru care a admis cererea de chemare în judecată și a dispus obligarea pârâtei la eliberarea titlului de proprietate fără condiționări este corectă și completă, nefiind necesară aducerea unor considerente suplimentare de esență.
De asemenea, argumentele aduse în apel de către pârâtă, cu includerea unui număr de texte legale, în cea mai mare parte irelevante în speță, trebuie respinse in corpore, fără o analiză punctuală a fiecăruia dintre ele. De altfel, o asemenea analiză distinctă nici nu poate fi posibilă, întrucât din modul alambicat de exprimare al apelantei nu se pot extrage motive punctuale apte de a fi cercetate în acest mod. De aceea, analiza tribunalului va fi una globală.
În argumentarea acestei soluții trebuie să plecăm de la realitatea faptică a speței, realitate care joacă în favoarea reclamantului.
Astfel, prin sentința civilă nr. 3901/30.07.2008 pronunțată de Judecătoria Tg. M. în dosarul nr._, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 768/01.11.2008 pronunțată de Tribunalul M. s-a dispus în favoarea reclamantului M. A. reconstituirea în natură a dreptului de proprietate asupra suprafeței de 50 ha teren agricol pe vechiul amplasament, prin validarea înscrierii petentului M. A. în anexa 30 din regulamentul de aplicare a Legii nr. 1/2000 în loc de anexa 39.
De asemenea, prin sentința civilă nr. 5809/07.07.2009 pronunțată de către Judecătoria Tg. M. în dosarul nr._, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 980/15.12.2010 a Tribunalului M. s-a dispus în favoarea aceluiași M. A. reconstituirea dreptului de proprietate, pe vechiul amplasament, în asupra terenului în suprafață de 50 ha arabil, situat în ., postata Udvari, identificat în CF nr. 1371 S. de M., nr. top. 800/1, 805, 807.
Aceste hotărâri judecătorești consfințeau practic dreptul de proprietate al reclamantului M. A. asupra unei suprafețe totale de 100 ha teren arabil și totodată, instituiau în sarcina comisiilor de fond funciar (locală și județeană) obligația de a realiza toate demersurile de natură administrativă pentru ca, în final să ajungă la eliberarea titlului sau titlurilor de proprietate corespunzătoare. P. urmare, putem spune că de la data rămânerii irevocabile a celor două hotărâri judecătorești reclamantul câștigător a devenit titularul unui drept de proprietate, organele statului fiind chemate să pună de îndată în aplicare cele stabilite de instanțe.
Cu toate acestea, nici până azi, în anul 2015, procedura de reconstituire efectivă a dreptului de proprietate nu a fost finalizată, iar responsabilitatea nerealizării demersurilor necesare pentru atingerea acestui scop, raportat la stadiul procedurii de restituire de față, aparține în mod evident Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor M..
În acest sens, constatăm că alături de cele două hotărâri judecătorești menționate mai sus, care statuează în favoarea reclamantului, acestuia i s-au eliberat de către C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S. de M. și două procese-verbale de punere în posesie corespunzătoare suprafeței totale de 100 ha teren. Aferent sentinței civile nr. 3901/30.07.2008 pronunțată de Judecătoria Tg. M. în dosarul nr._, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 768/01.11.2008 pronunțată de Tribunalul M. s-a eliberat Procesul-verbal de punere în posesie nr. 35/30.12.2009, conținând următoarele suprafețe: ./1, în suprafață de 20 ha 4733 mp; ., A152 și A162/2, în suprafață de 29 ha 5267 mp, total 50 ha. Totodată, aferent sentinței civile nr. 5809/07.07.2009 pronunțată de către Judecătoria Tg. M. în dosarul nr._, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 980/15.12.2010 a Tribunalului M. s-a eliberat Procesul-verbal de punere în posesie nr. 150/28.01.2008, conținând următoarele suprafețe: ./1, în suprafață de 50 ha 5600 mp; ./1, în suprafață de 35 ha 6800 mp; . suprafață de 8 ha 2600 mp, în total 50 ha.
Ca atare, se pare că atât juridic, cât și faptic, reclamantul este titularul dreptului de proprietate asupra unor suprafețe de teren agricol care însumează 100 ha, dar cu toate acestea, pârâta C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor M. refuză să dispună eliberarea titlului de proprietate, motivând că acele terenuri nu au fost trecute formal din domeniul public al statului în domeniul privat al unității administrativ-teritoriale. Or, în acest context, în care reclamantul deține deja procese-verbale de punere în posesie pentru terenurile cu pricina, fiind așadar, proprietar și aparent deținător al lor, se pune întrebarea de ce ar mai trebui ca formal să fie făcută o trecere din domeniul public în domeniul privat.
Este important de precizat că aceste procese-verbale de punere în posesie menționate mai sus au fost verificate și ele sub aspectul legalității, prin sentința civilă nr. 2443/21.05.2014 a Judecătoriei Tg.-M., rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 570/11.11.2014 pronunțată de Tribunalul M., în urma unei cereri de anulare formulate de Stațiunea de Cercetare, Dezvoltare și Creștere a Bovinelor S. de M.. Acțiunea civilă respectivă a fost respinsă, confirmându-se astfel legalitatea actelor contestate.
P. urmare, necesitatea emiterii titlului/titlurilor de proprietate este imediată și de altfel, apare ca fiind singurul pas care mai trebuie îndeplinit în vederea respectării dreptului de proprietate dobândit de reclamant.
Foarte importantă este de asemenea, din perspectiva efectului pozitiv al autorității de lucru judecat a deciziei civile nr. 570/11.11.2014 pronunțată de Tribunalul M., mențiunea făcută în cuprinsul acelei hotărâri judecătorești, referitor la împrejurarea dacă mai este necesară parcurgerea acelei etape intermediare a emiterii unei hotărâri de guvern în vederea trecerii terenului din domeniul public al statului în domeniul privat al unității administrativ-teritoriale. S-a reținut că din conținutul anexelor Hotărârii de Guvern nr. 35/2006 reiese că terenul cu privire la care s-au emis procesele-verbale de reconstituire (procesele-verbal de punere în posesie) figurează în această hotărâre ca fiind domeniu public al statului care se dă în administrarea Stațiunii de Cercetare, Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Tg M., fiind înscris in anexa 3c a hotărârii de guvern. Cu toate acestea, instanța a reținut ca potrivit art. III alin. 1 indice 1 din Legea nr. 169/1997 astfel cum a fost modificata prin Legea nr. 247/2005 „Actele administrative prin care au fost trecute în domeniul public sau privat al statului sau al localităților terenuri pentru care s-au depus cereri de reconstituire a dreptului de proprietate privată își suspendă efectele cu privire la aceste terenuri până la soluționarea cererii de către comisia de fond funciar, cu excepția terenurilor intrate deja în circuitul civil. După validarea cererii de reconstituire, terenul trece în rezerva comisiei de fond funciar în vederea punerii în posesie”. În acest sens, în cuprinsul art. 4 al Hotărârii de Guvern nr. 35/2006 prin care a fost înființată reclamanta (Stațiunea de Cercetare, Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Tg M.) depusă in susținerea acțiunii se arata că în privința terenurilor din domeniul public și privat al statului trecute în baza hotărârii in administrarea stațiunii de cercetare, inclusiv in privința terenurilor înscrise in anexa 3c, pentru care se vor valida cererile de reconstituire se aplică prevederile art. III alin. 1 indice 1 din Legea nr. 169/1997 cu modificările si completările ulterioare, efectele hotărârii de guvern fiind prin urmare suspendate. În consecință, hotărârea de guvern depusă în probațiune de reclamanta apelanta nu face dovada contrarie celor arătate in hotărârile judecătorești sus-menționate atâta vreme cat in privința terenurilor din litigiu efectele respectivei hotărâri sunt suspendate ca urmare a validării cererilor de reconstituire in privința acelor terenuri.
Constatăm așadar, că prin această hotărâre judecătorească s-a stabilit, cel puțin cu putere de lucru judecat relativă, că urmarea unei proceduri suplimentare de trecere a terenurilor din domeniul public în domeniul privat, nu mai este necesară.
Pe de altă parte însă, chiar dacă ar fi necesară o asemenea procedură, emiterea de către apelantă a unei hotărâri prin care să întârzie din nou eliberarea titlului de proprietate datorită unei asemenea condiționări, la 7 ani și respectiv 5 ani de la data la care hotărârile judecătorești de reconstituire a dreptului de proprietate au devenit irevocabile, se constituie în nimic altceva decât o nouă tergiversare inacceptabilă de punere în executare a unei hotărâri judecătorești. Această observație vine să elimine în mod evident, și argumentul prematurității invocat cu insistență de către apelantă, care nu se poate prevala de o asemenea susținere în condițiile în care până în anul 2014 a ignorat cele două hotărâri judecătorești de reconstituire a dreptului de proprietate și nu a întreprins niciun fel de demersuri pentru a asigura punerea lor în executare într-un interval de timp rezonabil.
Pentru toate considerentele expuse mai sus, coroborat cu cele stabilite de prima instanță, care sunt corecte și însușite de către tribunal, în temeiul art. 480 alin. 1 din Codul de procedură civilă, instanța de control judiciar va respinge ca nefondat apelul declarat de pârâta C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor M., împotriva sentinței civile nr. 4222 din data de 09 octombrie 2014, pronunțată de Judecătoria Tg.-M. în dosarul nr._ .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de pârâta C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor M. (cu sediul în Tg. M., P-ța Victoriei, nr. 1, jud. M.), împotriva sentinței civile nr. 4222 din data de 09 octombrie 2014, pronunțată de Judecătoria Tg.-M. în dosarul nr._ .
Definitivă.
Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței la data de 04 mai 2015.
Președinte, A. T. | Judecător, P. M. | |
Grefier, G. O., Pentru grefierul de ședință, aflat în concediu de odihnă, semnează prim-grefierul instanței, C. S. |
Red. P.M./Dact. P.M.
09.07.2015/4 ex.
Judecător fond: S. P.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 163/2015. Tribunalul MUREŞ | Anulare act. Decizia nr. 103/2015. Tribunalul MUREŞ → |
|---|
