Obligaţie de a face. Decizia nr. 32/2015. Tribunalul MUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 32/2015 pronunțată de Tribunalul MUREŞ la data de 25-02-2015 în dosarul nr. 178/289/2010
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._ (Număr în format vechi 6307/2010)
Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2991
DECIZIA CIVILĂ Nr. 32/2015
Ședința publică de la 25 Februarie 2015
Completul constituit din:
Președinte C. S.
Judecător A. T.
Judecător M. M.
Grefier M. T.
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursurilor declarate de recurentele-pârâte R. Națională a Pădurilor – Romsilva – Direcția Silvică M., cu sediul în Tg. M., .. 6, jud. M. și C. L. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor L. Bradului, cu sediul în .. M., împotriva sentinței civile nr. 1014 din data de 12 mai 2010, pronunțată de Judecătoria Reghin în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Se constată că mersul dezbaterilor și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 11 februarie 2015, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, dată la care instanța a amânat pronunțarea hotărârii pentru data de 18 februarie 2015 și apoi pentru termenul de azi.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra cauzei, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.1014/12.05.2010 pronunțată de Judecătoria Reghin în dosarul nr._, instanța a admis acțiunea civilă formulată de acțiunea civilă formulată de reclamantul C. V. în contradictoriu cu pârâtele C. L. pentru stabilirea dreptului de proprietate private asupra terenurilor L. Bradului, și R. Națională a Pădurilor- Romsilva-Direcția Silvică M.. Au fost obligate pârâtele să pună în posesie reclamantul cu suprafața totală de 28,82 ha forestier validate prin Hotărârea nr. 242 din 10.04.2008 a Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate private asupra terenurilor M. – anexa 37 pozițiile 17 și 18, respective pentru suprafața de 23,60 ha pe tarlaua 18, ./11, U.p II, u.a.321% și pentru suprafața de 5,22 ha pe tarlaua 17, ./111, U.p.II, u.a. 321%.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut că prin Hotararea Comisiei judetene pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor nr.242/10.04.2008 a fost validata propunerea Comisiei locale L. Bradului de reconstituire a dreptului de proprietate pentru o suprafata totala de 28,82 ha teren cu vegetatie forestiera in favoarea reclamantului, acesta figurand in anexa 37, la pozitiile 17 si 18 (f.14).
S-a reținut că desi s-au intocmit doua procese verbale de punere in posesie pentru aceste suprafete de teren, punerea in posesie efectiva nu s-a realizat deoarece procesele verbal de punere in posesie nu au fost semnate de reprezentantul „detinatorului legal al terenului care se preda”.
S-a mai reținut că așa cum rezulta din sustinerile paratelor, ulterior validarii comisia locala ar fi constatat ca reclamantul nu era indreptatit la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafata validata initial.Acesteste aspecte sunt confirmate si de C. judeteana M. careia i s-au solicitat lamuriri in cursul judecatii si care, in cuprinsul adresei inregistrate la dosarul cauzei la data de 04.05.2010 (f.47) arata ca Ocolul Silvic a refuzat semnarea anexelor validate motivat de faptul ca „nu se face dovada vechiului amplasament si ca, totodata, marii proprietari de padure care au revendicat aceleasi suprafete au notificat sa nu se efectueze punerea in posesie-pentru a nu trebui sa se recurga la anularea titlurilor de proprietate in cazul suprapunerilor.”
S-a arătat in aceeasi adresa ca intreaga documentatie privitoare la cererile validate prin H.C.J. nr.242/2008a fost transpusa la data de 06.07.2009 la C. locala L. Bradului.
S-a mai reținut că instanta ca potrivit art. 52 din Legea nr. 18/1991 C. judeteana este autoritate publica cu activitate administrativ jurisdictionala or, un organ administrativ jurisdictional nu-si poate revoca propria hotarâre, o hotarâre nelegala sau netemeinica putând fi cenzurata doar de instanta de judecata.Asa fiind procedura de ”transpunere” a documentatiei la comisiile locale pentru reanalizarea documentatiei in conditiile unor propuneri validate de comisia judeteana printr-o hotarare neatacata si nedesfiintata de catre o instanta de judecata este nelegala si nu poate sa produca efecte.Mai mult decata atat, conduita Ocolului Silvic excede atributiilor si competentelor sale, acesta nefiind in masura sa aprecieze cu privire la dovada vechilor amplasamente, aceste atribute de apreciere si constatare revenind comisiilor locale si judetene.
S-a reținut de asemenea, că nici notificarile „marilor proprietari de padure” nu pot sa obstructioneze punerea in aplicare a unei hotarari a Comisiei judetene.
S-a reținut că potrivit art.5 al.1 lit. din H.G.890/2005 printre atributiile comisiilor locale se numara aceea de a verifica în mod riguros îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 9 alin. (4) și (5) din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și la art. 6 din Legea nr. 1/2000, cu modificările ulterioare, solicitând în acest scop toate relațiile și datele necesare (lit.b); de a stabili mărimea și amplasamentul suprafeței de teren, pentru care se reconstituie dreptul de proprietate sau care se atribuie potrivit legii, propune alte amplasamente și consemnează în scris acceptul fostului proprietar sau al moștenitorilor acestuia pentru punerea în posesie pe alt amplasament când vechiul amplasament este atribuit în mod legal altor persoane (lit.c).Astfel, este evident ca procedura reglementata de Legea 18/1991 si de H.G.890/2005 trebuie urmata intocmai si finalizata, iar in cazul unor atribuiri nelegale de teren art.III din Legea 167/1997 descchide posibilitatea atacarii si constatarii actelor de reconstituire emise nelegal.
In ceea ce priveste C. judeteana, s-a reținut că printre atributiile acesteia se numara, potrivita art.6 din H.G.890/2005 verifică legalitatea propunerilor înaintate de comisiile comunale, orășenești și municipale, în special existența actelor doveditoare, pertinența, verosimilitatea, autenticitatea și concludența acestora (lit.c); validează sau invalidează propunerile comisiilor comunale, orășenești sau municipale, împreună cu proiectele de delimitare și parcelare (lit.e).
In situatia unor atribuiri ilegale, s-a reținut că comisiile locale au atributii de a identifica terenurile atribuite ilegal și sesizează primarul, care înaintează sub semnătură acțiuni în constatarea nulității absolute pentru cazurile prevăzute la art. III din Legea nr. 169/1997 cu modificările și completările ulterioare Si printre atributiile Comisiei judetene se numara aceea de a identifica terenurile atribuite ilegal și de a sesiza prefectul, care va promova acțiuni în constatarea nulității absolute pentru cazurile prevăzute la art. III din Legea nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare.
În speta, s-a menționat că fiind vorba de o hotarâre emisa de C. judeteana M. pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, în cadrul procedurii speciale reglementata de Legea nr. 18/2001, C. judeteana M. nu-si poate anula sau revoca propria hotarâre, chiar daca aceasta ar fi nelegala, ci aceasta poate fi cenzurata doar de judecatorie, fie la solicitarea celor direct interesati fie chiar la cererea comisiei care a emis-o, asa cum prevede expres art. 55 alin. 1 din Legea nr. 18/1991, potrivit caruia poate face obiectul plângerii modificarea sau anularea propriei hotarâri de catre comisie.
Totodata, art. 3 din Legea nr. 169/1997, reglementeaza actiunea în nulitatea reconstituirii dispusa în mod nelegal în favoarea unor persoane care nu au fost îndreptatite.
În consecinta, în masura în care primarul comunei L. Bradului, C. locala L. Bradului sau C. judeteana M. apreciaza ca Hotarârea nr. 242/2008 prin care s-a validat reconstituirea in natura a dreptului de proprietate in favoarea reclamantului este nelegala în ceea ce-l priveste pe acesta, poate solicita instantei anularea partiala a acesteia.
S-a mai menționat că în conditiile in care o asemenea procedura nu a fost demarata, avand in vedere ca HCJ 242/2008 este in vigoare si se bucura de prezumtia de legalitate, toate institutiile si organele cu atributii in legatura cu reconstituirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor au obligatia de a concura la ducerea la indeplinire a dispozitiilor sale.
In speta, s-a arătat că C. locala are obligatia legala de a proceda la punerea in poseie a reclamantului cu terenul reconstituit, iar Ocolul Silvic L. Bradului are obligatia prevazuta de art. 71 al.2 din H.G.890/2005 de a pune la dispoziție comisiilor locale terenurile validate.In cazul in care comisia locala refuza punerea in posesie, asa cum este cazul in speta, devin incidente prevederile art.64 din legea 18/1991 care ofera persoanei indreptatite posibilitatea de a obtine pe calea justitiei obligarea comisiei locale la punerea efectiva in posesie.
Avand in vedere cele anterior expuse, instanta a apreciat ca intemeiata actiunea formulata pe care a admis-o si a obligat paratele sa puna in posesie reclamantul cu suprafata totala de 28,82 ha forestier validate prin Hotararea nr.242 din 10.04.2008 a Comisiei judetene pentru stabilirea dreptului de proprietate private asupra terenurilor M. - anexa 37 pozitiile 17 si 18, respective pentru suprafata de 23,60 ha pe tarlaua 18, ./11, U.p.II, u.a.321% si pentru suprafata de 5,22 ha pe tarlaua 17, ./111, U.p.II, u.a.321%
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta R. Națională a Pădurilor-Romsilva-Direcția Silvică M. solicitând admiterea recursului, modificarea în întregime a hotărârii atacate în sensul respingerii acțiunii reclamantului.
În dezvoltarea motivelor de recurs recurenta arată că în speța dedusă judecății s-a constatat în baza unor analize ulterioare din partea Comisiei locale L. Bradului că reclamantului i s-a validat nelegal suprafața de 28,82 ha teren cu vegetație forestieră prin HCJ nr.242 din 10.04.2008 a Comisiei Județene M. . La punerea efectivă în posesie ar avea loc o suprapunere peste terenurile solicitate la reconstituire de . SA care dispută în instanță aceste terenuri, ca vechi amplasamente la care este îndreptățită această entitate. Acesta este motivul principal pentru care șeful Ocolului Silvic a refuzat semnarea proceselor verbale de punere în posesie a suprafețelor validate pentru reclamant. C. locală L. Bradului a înaintat Comisiei Județene M. o propunere de modificare a HCJ nr.242 din 10.04.2008 a Comisiei Județene M. în ce privește suprafețele validate pentru reclamant.
C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate private asupra terenurilor L. Bradului a formulat recurs împotriva aceleași sentințe solicitând admiterea recursului și casarea sentinței atacate.
În motivare s-a arătat că prima instanță a nesocotit normele de drept respectiv art. 13 alin 1 din Legea 18/1991 potrivit cărora calitatea de moștenitor se stabilește pe baza certificatului de moștenitor sau a hotărârii judecătorești definitive.
S-a menționat că ulterior validării suprafeței solicitate de reclamant prin contestația depusă Suceava G. și soția Suceava I. au adus la cunoștința comisiei locale că au fost recunoscuți, prin Decizia nr. 1512/26.09.2001, ca moștenitori testamentari ai defunctei C. (U.) I. și cărora în baza Legii 1/2000 li s-a reconstituit dreptul de proprietate după aceasta. Având în vedere că U. C. soțul lui C. (U.) I. a decedat în 1944 iar suprafața acestuia de pădure a fost cuprinsă în registrul agricol din 1948 la poziția soției registrele agricole reflectă situația pe întreaga familie și nu pe persoane individuale și astfel reclamantul nu este îndreptățit la reconstituirea suprafeței de teren validată inițial.
Intimatul C. V. , prin întâmpinarea formulată a solicitat respingerea recursurilor ca nefondate.
În cuprinsul întâmpinării intimatul susține că nu se probează cu absolut nimic că reclamantul nu ar fi îndreptățit la reconstituirea dreptului de proprietate. S-a mai arătat că n s-a făcut dovada că HCJ nr.242 din 10.04.2008 a Comisiei Județene M. ar fi fost anulată și astfel nefiind desființată produce toate efectele, fiind inadmisibilă revocarea acesteia de către organul jurisdicțional emitent.
S-a mai menționat că recurentele nu sunt instituții abilitate să aprecieze cu privire la dovada calității persoanei îndreptățite.
Intimatul C. V. a invocat ulterior și excepția de nelegalitate a Hotărârii nr. 437/16.09.2010 a Comisiei Județene pentru stabilirea dreptului de proprietate private asupra terenurilor M., solicitând sesizarea Tribunalului M. secția de contencios administrativ și fiscal pentru constatarea nelegalității HCJ nr.242 din 10.04.2008, act administrativ unilateral.
Prin încheierea din 24.09.2013, instanța deliberând asupra cererii, a dispus în sensul respingerii cererii de sesizare a instanței de contencios administrativ cu completarea nelegalității hotărârii comisiei județene nr. 436/2010 reținând că această hotărâre a fost emisă in procedura specială de reconstituire/constituire a dreptului de proprietate reglementată de legi speciale și că aceste prevederi comsimt inclusiv dispoziției referitoare modului în care pot fi contestate actele emise în această procedură. S-a reținut că potrivit art.4 din Legea nr. 554/2004 coroborat cu art.5 alin.2 din aceeași lege nu poate fi atacată o hotărâre emisă în această procedură pe calea Legii nr. 554/2004 atâta vreme cât Legea nr.18/91 și Legea nr.247/2005 permiteau o altă procedură în care să poată fi atacate aceste hotărâri.
Examinând recursul declarat în cauză prin prisma motivelor invocate, precum și prin raportare la prevederile art.304 ind.1 Cod procedură civilă, tribunalul constată următoarele:
Prin Hotărârea nr. 242/10.04.2008 a Comisiei Județene pentru stabilirea dreptului de proprietate private asupra terenurilor M. s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 28,82 ha teren cu vegetație forestieră, în favoarea reclamantului, acesta figurând în anexa 37, pozițiile 17 și 18.
După pronunțarea hotărârii primei instanțe de obligare a Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor L. Bradului de a-l pune în posesie pe reclamant cu această suprafață de teren, Comisiei Județene pentru stabilirea dreptului de proprietate private asupra terenurilor M. a emis la data de 16.09.2010, Hotărârea nr.437, prin care s-a aprobat propunerea de revocare a art.1 alin. 2 din Hotărârea nr. 242/10.04.2008 a Comisiei Județene pentru stabilirea dreptului de proprietate private asupra terenurilor M., fiind validate noi anexe, potrivit cărora reclamantului i s-a respins cererea de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 28,82 ha, ce i-a fost anterior reconstituită.
Hotărârea nr. 242/10.04.2008 a Comisiei județene a adus în beneficiul reclamantului o creanță suficient de bine stabilită pentru a fi exigibilă, dând naștere unui „bun” în sensul art.1 din Primul Protocol Adițional al C E.D.O. și nerestituirea terenului până în prezent, în absența oricărei despăgubiri, constituie o ingerință în dreptul reclamantului la respectarea bunurilor sale.
Potrivit art. 1 din Protocolul 1 din CEDO, orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale și nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale de drept internațional, dispoziții care potrivit art. 11 alin. 2 din Constituția României devin parte integrantă a sistemului român de drept.
Odată recunoscut dreptul de proprietate prin hotărârea Comisiei județene, hotărâre ce nu a fost contestată, autoritățile implicate în procedura de reconstituire aveau obligația efectuării demersurilor necesare punerii în posesie a beneficiarului și emiterea titlului.
Este o sarcină excesivă să i se ceară reclamantului care a obținut o creanță împotriva statului, ce constituie un bun în sensul art. 1 din Protocolul nr.1 la Convenție, respectiv după parcurgerea întregii proceduri de reconstituire și obținerea unei hotărâri necontestate, să formuleze o nouă acțiune de anulare împotriva hotărârii de revocare a dreptului său de proprietate, hotărâre emisă după admiterea de către prima instanță a acțiunii reclamantului de obligare a comisiei locale să-l pună în posesie pe reclamant cu suprafața de teren ce i-a fost reconstituită.
Cu privire la susținerile recurentei RNP Romsilva privind suprapunerea terenurilor peste amplasamentele altor terenuri reconstituite în favoarea altor persoane, în lipsa unor probe în acest sens, aceste susțineri nu pot fi reținute.
În ceea ce privește motivele recursului Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor L. Bradului privind îndreptățirea reclamantului la reconstituirea dreptului de proprietate, acest aspect nu poate fi analizat de instanță în condițiile existenței în condițiile existenței unei hotărâri de reconstituire a dreptului de proprietate al reclamantului, Decizia nr. 1512/2001 la care face referire recurenta nefiind, de altfel, opozabilă reclamantului care nu a fost parte în acel proces.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de intimatele R. Națională a Pădurilor –ROMSILVA - prin Direcția Silvică M., cu sediul în Tg. M., .. 6, jud. M. și C. L. pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate privată asupra Terenurilor L. Bradului, cu sediul în .. M., împotriva sentinței civile nr. 1014/12 mai 2010 pronunțată de Judecătoria Reghin în dosarul nr._ .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 25 februarie 2015.
Președinte, C. S. | Judecător, A. T. | Judecător, M. M. |
Grefier, M. T. |
Red./Thred:C.S./26.05.2015
M.T./2 ex./26.05.2015
Jud.fond:A. A.- B.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 36/2015. Tribunalul MUREŞ | Cerere de valoare redusă. Decizia nr. 77/2015. Tribunalul MUREŞ → |
|---|
