Partaj judiciar. Decizia nr. 251/2015. Tribunalul MUREŞ

Decizia nr. 251/2015 pronunțată de Tribunalul MUREŞ la data de 05-05-2015 în dosarul nr. 2078/251/2014

ROMÂNIA

TRIBUNALUL M.

SECȚIA CIVILĂ

Dosar nr._

Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2991

DECIZIA CIVILĂ Nr. 251/2015

Ședința publică de la 05 Mai 2015

Completul constituit din:

PREȘEDINTE P. M.

Judecător M. L.

Grefier C. M. P.

Pe rol judecarea apelului declarat de reclamanta S. S., cu sediul în Luxemburg, ., nr. 2, L-1653 prin reprezentant legal . (cu sediul în București, ., subsol, parter, . sector 4), împotriva sentinței civile nr. 874 din data de 23 decembrie 2014, pronunțată de Judecătoria Luduș în dosarul nr._ .

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă intimata O. I., identificată cu C.I. . nr._ asistată de dl. avocat B. V. D., în calitate de reprezentant al intimaților O. A. și O. I., lipsă fiind reprezentantul legal al societății apelante.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Se constată că instanța este investită cu soluționarea unui apel declarat împotriva unei hotărâri, cauza având ca obiect ieșire din indiviziune formulată împotriva unor presupuși debitori, cererea de chemare în judecată fiind anulată ca netimbrată, în cauză formulându-se apel de către reclamantul creditor.

Se constată că apelul se judecă în temeiul Noului Cod de procedură civilă, fiind declarat în termen și timbrat cu taxă de timbru de 20 lei, în cauză fiind solicitată judecarea cauzei în lipsa părților.

Se constată că prin întâmpinare au fost invocate o . excepții, sens în care instanța urmează a le pune în discuție.

Instanța pune în discuție excepția insuficientei timbrări a apelului.

Reprezentantul intimaților susține că apelul trebuia să fie timbrat la valoarea de ½ din valoarea taxei de timbru pentru prima instanță conform art. 23 alin. 1 litera b din OUG 80/2014, ori în mod greșit apelanta a timbrat doar cu 20 lei, calificând acțiunea ca nefiind evaluabilă în bani, În cauză este vorba de un partaj, în care nu se solicită pretenții, motiv pentru care apreciază că se află în prezența unei acțiuni evaluabilă în bani care trebuia să fie timbrată la valoarea de referință impusă de legiuitor ca și criteriu legal fiind valoarea impozabilă.

La interpelarea instanței în ce privește efectul soluției date de către prima instanță asupra timbrajului, reprezentantul intimaților susține că problema dedusă judecății nu este aceea de a stabili dacă trebuie sau nu să fie restituit împrumutul sau partajul.’, soluția având relevanță din moment ce apelanta a achitat diferența taxei de timbru pentru prima instanță.

Instanța pune în discuție prevederile art. 25 alin. 1 litera C din OUG 80/2013, care prevede că se taxează cu suma de 20 lei cererile pentru exercitarea apelului, sau după caz a recursului împotriva următoarelor hotărâri judecătorești… respectiv de anulare a încheierii ca netimbrată, sau nesemnată sau pentru lipsa calității de reprezentant.

Față de textul legal invocat, reprezentantul intimaților solicită respingerea excepției.

Instanța respinge excepția insuficientei timbrări a cererii de apel, față de dispozițiile art. 25 alin. 1 litera c din OUG 80/2013, soluția de la fond fiind de anulare ca insuficient timbrată a cererii de chemare în judecată.

Instanța pune în discuție excepția nulității apelului.

Reprezentantul intimaților susține că termenul de nulitate a fost folosit pentru a evidenția un viciu al apelului, temeiul legal pentru susținerea acestei excepții fiind de fapt o apărare pe fond decât excepții ca și incident de procedură, apreciind că calea de atac a apelului trebuie să critice sentința primei instanțe și de a nu fi un mijloc de îndeplinire a obligațiilor procesuale. Susține că nu se aduce nicio critică sentinței atacate.

Față împrejurarea că reprezentantul intimaților nu indică niciun text legal pe care se întemeiază solicitarea de anulare a apelului, instanța respinge ca nefondată această excepție.

Instanța pune în discuție cererea privind decăderea din motivele de apel formulate de intimați.

Reprezentantul acestora susține că renunță la această cerere întrucât nu au mai fost depuse motive suplimentare de apel.

Instanța ia act de solicitarea reprezentantului intimaților cu privire la faptul că renunță la așa-zisa excepție a apelantei din dreptul de a mai prezenta motivele de apel.

Reprezentantul intimaților susține că cele mai multe înscrisuri au fost depuse în fața primei instanțe, constând în extras de carte funciară, contract de vânzare/cumpărare pentru probarea dreptului de proprietate a intimaților pârâți. Solicită în probațiune emiterea unei adrese către B. D. pentru a comunica dosarul de executare silită, pentru a se putea identifica debitorul în baza contractului de întreținere. De asemenea, susține că a fost solicitată efectuarea unei adrese către Biroul de carte funciară Luduș pentru a se comunica dacă numitul O. A., este noul proprietar al imobilului urmărit, această probă fiind deja administrată, deoarece a fost depusă la dosar extras CF din care rezultă că imobilul este proprietate devălmașă a intimaților iar nu O. A. – fiul, distincția tată-fiu fiind oferită de Codul numeric personal.

Instanța respinge cererile în probațiune formulate de către intimați, ca nefiind utile, pertinente soluționării prezentului apel, față de împrejurarea că trebuie cercetată cu prioritate chestiunea corectei anulări ca insuficient timbrată a cererii de chemare în judecată, iar în cazul în care se va trece peste această chestiune și se va aprecia că această cerere de chemare în judecată a fost corect timbrată, vor fi puse în discuție cererile în probațiune formulate, fiind cereri în probațiune ce au legătură cu fondul cauzei și nu cu aspectul formal al insuficientei timbrări a cererii de chemare în judecată.

Reprezentantul intimaților susține că nu formulează alte cereri în probațiune.

Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, instanța încheie faza procedurii probatorii și acordă cuvântul reprezentantului intimaților asupra apelului declarat în cauză.

Reprezentantul intimaților solicită respingerea apelului pentru motivele invocate în întâmpinare, învederând faptul că instanța de control judiciar va verifica dacă instanța de fond a citat apelanta reclamantă cu obligația de a timbra acțiunea, iar din documente rezultă acest aspect, dar creditoarea nu s-a conformat și ca atare, excepția timbrajului a fost în mod corect admisă, întrucât instanța de fond nu a fost legal sesizată și să fie achitată taxa de timbru în cuantumul stabilit. Solicită cheltuieli de judecată.

Instanța reține cauza în pronunțare.

INSTANȚA

Deliberând asupra apelului declarat împotriva sentinței civile nr. 874 din data de 23 decembrie 2014, pronunțată de Judecătoria Luduș în dosarul nr._ constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 874 din 23 decembrie 2014 a Judecătoriei Luduș s-a admis excepția insuficientei timbrări a cererii, invocată de instanță din oficiu și s-a anulat ca insuficient timbrată cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta S. S. prin reprezentant KRUK ROMÂNIA SRL în contradictoriu cu pârâții Orozs A. și Orozs I., reclamanta fiind obligată să plătească pârâților suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut că prin citația comunicată reclamantei la data de 29.10.2014 i s-a comunicat acesteia obligația de a completa taxa judiciară de timbru cu suma de 2846,76 lei până la data de 10.12.2014, iar reclamanta nu s-a conformat acestei obligații în termenul prevăzut.

Împotriva acestei soluții a declarat apel reclamanta solicitând admiterea apelului și pe cale de consecință admiterea cererii de ieșire din indiviziune împotriva pârâților/debitorilor Orozs A. și Orozs I., partajarea imobilului identificat în CF_/C1-U12 Luduș, situat în Luduș, . 8, ., ., în vederea continuării executării silite a debitorului Orozs A. potrivit dispozițiilor art. 719 coroborat cu art. 817 alin. 1 Cod procedură civilă, prin atribuirea imobilului pârâtului Orozs A.,s au atribuirea provizorie cu stabilirea unui termen în care Orozs A. și Orozs I. să fie obligați să depună suma care reprezintă creanța din dosarul execuțional nr. 73/E/2014 și 167/E/2013 al B. D. T. C., direct pe seama și la dispoziția B. D. T. C., precum și restituirea taxei judiciare de timbru și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea apelului se arată că din contractul de cesiune de creanță încheiat între Kruk Sa și Banca Comercială Română și cel dintre Kruk SA și S. S. rezultă clar și neechivoc calitatea de creditor a S. S. în ce privește creanța împotriva debitorului Orozs A., creanță în curs de executare silită în dosarele 73/E/2014 și 167/E/2013 la B. D. T. C.. Potrivit extrasului de carte funciară, debitorul Orozs A. figurează cu un imobil identificat în CF_-C1-U12 Luduș, imobil deținut în coproprietate cu Orozs I., astfel că apelanta nu poate să urmărească partea din imobil deținută de debitorul său, fiind nevoită să ceară partajul imobilului iar până la soluționarea partajului, urmărirea silită este suspendată conform art. 817 alin. 2 Cod procedură civilă.

Apelanta mai arată că apreciază valoarea imobilului la suma de_ lei și anexează declarației de apel chitanța de achitare a taxei judiciare de timbru în sumă de 2846,76 lei solicitată de instanță iar în cazul respingerii apelului, solicită restituirea taxei judiciare de timbru achitate.

La declarația de apel a fost anexat ordinul de plată 1818 din 02.02.2015 pentru suma de 20 lei reprezentând taxă judiciară de timbru și ordinul de plată nr. 1817 din 02.02.2015 pentru suma de 2846 lei reprezentând taxă judiciară de timbru.

La data de 17 martie 2015 intimații Orozs A. și Orozs I. au depus întâmpinare prin care au solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței civile atacate ca legală și temeinică și obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea întâmpinării se arată că la momentul apelului este irelevant că apelanții au achitat diferența de taxă judiciară de timbru astfel că faptul că apelanta a achitat această diferență după pronunțarea hotărârii nu mai poate influența hotărârea atacată.

Intimații invocă excepția nulității apelului motivat de faptul că din declarația de apel nu rezultă critica adusă hotărârii primei instanțe, apelul fiind o cale de atac iar nu o cale de îndeplinire a obligațiilor neonorate în fața primei instanțe.

Intimații mai arată că expunerea de motive din declarația de apel este străină de soluția primei instanțe și de considerentele hotărârii atacate.

Cu privire la fondul cauzei, intimații arată că nu există identitate între intimați și persoana obligată în raportul juridic dedus judecății astfel că invocă excepția lipsei calității procesuale pasive a intimaților pârâți, aceștia neavând vreun contract încheiat cu apelanta sau cu banca de la care aceasta a preluat prin cesiune creanța pentru a cărei executare a promovat acțiunea pendinte.

La data de 06 aprilie 2015 apelanta a depus răspuns la întâmpinare prin care arată că apelul a fost formulat ca urmare a identificării intimatului Orozs A. ca proprietar al imobilului indicat și a reiterat susținerile din cuprinsul declarației de apel.

Examinând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, prin raportare la motivele de apel invocate și din oficiu, în limitele efectului devolutiv al acestei căi de atac, tribunalul apreciază că apelul declarat de reclamanta S. S. prin reprezentant legal . este nefondat, pentru motivele ce vor fi expuse în continuare.

Prima instanță a dispus anularea ca insuficient timbrată a acțiunii apelantei reținând că aceasta, deși înștiințată cu privire la obligația de achitare a diferenței de taxă judiciară de timbru nu a procedat la îndeplinirea obligației comunicate.

Astfel, la momentul pronunțării hotărârii atacate, obligația de achitare a diferenței de taxă judiciară de timbru nu era îndeplinită de către apelantă.

Or, potrivit dispozițiilor art. 33 alin. 1 din OUG 80/2013, taxele de timbru se plătesc anticipat astfel încât la depunerea cererii partea trebuie să facă dovada plății în întregime a taxei datorate.

Dacă taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantum legal la momentul înregistrării cererii, art. 33 alin. 2 OUG 80/2013 conferă posibilitatea achitării acesteia până la termenul stabilit de instanță sau până la primul termen de judecată, cuantumul fiind stabilit de judecător.

Potrivit art. 197 Cod procedură civilă, „În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se atașează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condițiile legii.”.

Achitarea taxei judiciare de timbru în cuantumul stabilit de lege ține de însăși legala sesizare a instanței de judecată și este unul dintre primele aspecte care se verifică în cursul unui proces. În ipoteza de față, obligația de plată a acestor taxe revenea apelantei reclamante în cauză.

În acest sens, constatăm că în lipsa unei taxe judiciare de timbru legal achitate, în condițiile în care apelantei reclamante i-au fost comunicate obligațiile procesuale cu respectarea normelor în vigoare, prima instanță nu putea lua niciun fel de alte măsuri, întrucât verificarea legalei sesizări a instanței de judecată are prioritate. Numai după stabilirea împrejurării că a fost legal sesizată, instanța putea păși suplimentar la judecată și să cerceteze în plus, dacă este legal învestită să judece cauza ori eventual, să amâne judecata pentru îndeplinirea unor alte cerințe formale.

Faptul că, apelanta, căreia i s-a comunicat cuantumul taxei judiciare de timbru și posibilitatea de a solicita acordarea de facilități pentru plata acesteia, nu a respectat această cerință legală referitoare la achitarea taxelor de timbru, indiferent din ce motive, constituie motiv pentru anularea ca netimbrată a cererii formulate, fără a mai fi analizate aspectele invocate prin acțiune.

În consecință, în conformitate cu prevederile art. 197 Cod procedură civilă, prima instanță în mod legal a procedat la anularea ca insuficient timbrată a cererii deduse judecății.

Reținem că după pronunțarea hotărârii atacate apelanta a procedat la achitarea diferenței de taxă judiciară de timbru potrivit dispozițiilor primei instanțe, însă, la momentul achitării acestei diferențe, suma nu mai era datorată, acțiunea fiind deja anulată ca insuficient timbrată.

Față de aceste considerente, tribunalul urmează a respinge apelul declarat de reclamanta S. S. prin reprezentant legal ..

În ce privește cheltuielile de judecată pretinse de intimații pârâți Orozs A. și Orozs I., reținem că potrivit art. 453 alin. 1 Cod procedură civilă, partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată iar potrivit art. 451 alin. 2 Cod procedură civilă „Instanța poate, chiar și din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama și de circumstanțele cauzei. Măsura luată de instanță nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat și clientul său.

Având în vedere aceste dispoziții, reținând că în cauză apelul a vizat o hotărârea de anulare a acțiunii ca insuficient timbrată, tribunalul va dispune reducerea la jumătate a onorariului avocațial probat de intimați în apel, apreciind că față de complexitatea cauzei valoarea onorariului probat este disproporționat de mare, și pe cale de consecință va dispune obligarea apelantei la plata către intimați a sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamanta S. S., cu sediul în Luxemburg, ., nr. 2, L-1653 prin reprezentant legal . (cu sediul în București, ., subsol, parter, . sector 4), împotriva sentinței civile nr. 874 din data de 23 decembrie 2014, pronunțată de Judecătoria Luduș în dosarul nr._ .

Obligă apelanta S. S., prin reprezentant legal . la plata către intimații O. A. și O. I. a sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat în apel.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței la data de 05 mai 2015.

Președinte,

P. M.

Judecător,

M. L.

Grefier,

C. M. P.

Red. ML/Dact. ML

2 ex./07.06.2015

Judecător fond: I. F. M.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Partaj judiciar. Decizia nr. 251/2015. Tribunalul MUREŞ