Fond funciar. Decizia nr. 13/2015. Tribunalul NEAMŢ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 13/2015 pronunțată de Tribunalul NEAMŢ la data de 19-01-2015 în dosarul nr. 13 RC
Dosar nr._ | Fond funciar |
OPERATOR 3074 – CONFIDENȚIAL
DATE CU CARACTER PERSONAL
ROMANIA
TRIBUNALUL N.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 13/RC din 19.01.2015
Ședința publică din 19.01.2015
Instanța constituită din:
Președinte | D. M. | Judecător |
G. B. | Judecător | |
D. M. | Judecător | |
R. C. | Grefier |
La ordine a venit spre soluționare recursul declarat de petentul C. G. – domiciliat în . Pârâul Fagului, județul N., împotriva sentinței civile nr. 92 din 29.01.2014 pronunțată de Judecătoria B., în contradictoriu cu intimatele C. locală H. – cu sediul în . și C. județeană N. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor – cu sediul în Piatra N., ., nr. 27, județul N..
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au lipsit părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței următoarele:
- obiectul cauzei este fond funciar;
- stadiul procesual – recurs;
- procedura de citare a fost îndeplinită;
- cauza se află la al șaptele termen de judecată;
După referatul grefierului, nemaifiind de formulat alte cereri, instanța constată cauza în stare de judecată și, având în vedere că a fost solicitată judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu dispozițiile art. 150 Cod procedură civilă, declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. sub numărul_ din 08.02.2013 petentul C. G. a formulat, în contradictoriu cu intimatele C. județeană N. și C. locală H. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, plângere împotriva Hotărârii nr. 9652/19.12.2012, emisă de prima intimată, prin care a solicitat anularea acestei hotărâri și soluționarea notificării sale potrivit dispozițiilor Legii nr. 10/2001.
În subsidiar a solicitat ca, pe calea unei expertize de specialitate, să fie stabilite despăgubirile la care este îndreptățit.
În motivare a arătat că în anul 2002, prin intermediul executorului judecătoresc B. I., a înaintat primarului comunei H. o notificare, formulată în baza Legii nr. 10/2001, prin care a solicitat despăgubiri bănești pentru o casă și un teren în suprafață de_ mp de care bunicul său, C. P. I., a fost expropriat și care au fost evaluate la acel moment la suma de_ lei. În schimb, bunicul său a primit un teren de aproximativ_ mp și materiale de construcție, care nu acoperă însă în totalitate prejudiciul care i-a fost cauzat.
Notificarea a fost soluționată inițial prin Dispoziția primarului comunei H. nr. 537/2006, prin care s-a propus să i se acorde despăgubiri pentru ambele imobile, însă ulterior aceasta a fost anulată prin Dispoziția nr. 537/2006 a aceleiași autorități și s-a propus să i se acorde despăgubiri doar pentru construcții, pentru terenuri notificarea fiind înaintată Comisiei locale H., potrivit art. 8 din Legea nr. 10/2001, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 247/2005.
Consideră că această soluție nu este legală deoarece notificarea lui datează din anul 2002, a urmat procedura în vigoare la acea dată, iar prin aplicarea modificărilor aduse art. 8 din Legea nr. 10/2001 prin Legea nr. 247/2005 se încalcă principiul neretroactivității legii civile. În subsidiar, solicită efectuarea unei expertize topografice prin care terenul în discuție să fie evaluat pentru a se verifica dacă despăgubirea încasată de autorul său a fost corect calculată.
Intimata C. județeană N. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii deoarece autorul petentului a primit, în compensarea terenului de care a fost expropriat, o suprafață de 1,331 ha teren pe raza localității Potoci și suprafața de 1425 mp teren arabil în ., precum și suma de 1570 lei.
A mai arătat că, potrivit dispozițiilor art. 8 alin. 1 din Legea nr. 10/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, terenurile care la data preluării lor abuzive sau la data notificării, erau situate în extravilanul localităților, nu intră sub incidența acestei legi, iar potrivit art. 4 alin. 1 din Legea nr. 1/2000, cu modificările și completările ulterioare, pentru terenurile din extravilanul localităților, care au trecut în proprietatea statului și pe care se găsesc instalații hidrotehnice, hidroelectrice sau de hidroameliorații, se restituie foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora suprafețe echivalente, constituite din rezerva existentă la nivelul comisiilor locale sau, în lipsă, din domeniul privat al statului, iar în cazul în care compensarea nu este posibilă, se acordă despăgubiri.
Prin sentința civilă nr. 92 din 29.01.2014 Judecătoria B. a respins ca nefondată plângerea petentului, reținând în motivare, în esență, că deși Notificarea nr. 531/N/2002 a fost formulată în baza Legii nr. 10/2001, prin art. V din Titlul I al Legii nr. 247/2005 actul normativ de bază a fost modificat în sensul că notificările rămase nesoluționate, având ca obiect construcții de orice fel, situate în extravilanul localităților, și terenurile prevăzute la art. 8 alin. 1 din Legea nr. 10/2001, republicată, vor fi înaintate, în termen de 60 de zile, comisiilor comunale, orășenești și municipale de fond funciar, în vederea soluționării lor.
Întrucât notificarea formulată de petent nu era soluționată la data intrării în vigoare a modificărilor aduse Legii nr. 10/2001 iar terenul pentru care se solicită despăgubiri se afla, la data înregistrării notificării, în extravilanul comunei H., fiind situat sub Lacul de acumulare „Izvorul Muntelui”, prima instanță a constatat că în mod legal a fost înaintată notificarea Comisiei locale H., pentru a fi soluționată potrivit Legii nr. 18/1991.
Așa se face că prin Hotărârea nr. 20/2012 C. locală H. a propus respingerea notificării întrucât autorul petentului a fost despăgubit pentru terenurile de care a fost expropriat, iar prin Hotărârea nr. 9652/2012, contestată prin prezenta plângere, C. județeană N. a validat în mod just această propunere.
A mai reținut și că petentul a solicitat să se verifice și dacă despăgubirea primită de autorul său pentru teren a fost corect stabilită. Însă, din moment ce autorul petentului a fost despăgubit în natură iar evaluarea unui teren aflat sub apă de peste 50 ani ar fi extrem de dificilă, prima instanță a constatat că această solicitare nu poate fi primită.
Împotriva sentinței civile nr. 92 din 29.01.2014 a Judecătoriei B. a formulat în termen legal recurs petentul C. G. care, reținând că soluția primei instanțe s-a întemeiat pe dispozițiile art. V din Titlul I al Legii nr. 247/2005, a invocat excepția de neconstituționalitate a alin. 1 și 2 ale acestui text de lege precum și a art. I pct. 13 din Titlul I din Legea nr. 247/2005, în măsura în care acestea încalcă principiul neretroactivității legii civile și cel al egalității cetățenilor în fața legii, reglementate de art. 15 alin. 2 și de art. 16 alin. 1 din Constituția României, republicată.
A mai invocat faptul că în mod greșit prima instanță i-a respins cererea de a se verifica dacă despăgubirea pe care a primit-o autorul său pentru terenul expropriat a fost corect stabilită, deoarece autorul său a primit numai terenul în suprafață de_ mp, nu și pe cel de 1425 mp.
Cererea de recurs este scutită de plata taxei de timbru potrivit art. I pct. 43 din Titlul VI al Legii nr. 247/2005.
Analizând argumentele invocate precum și din oficiu, potrivit art. 3041 din vechiul Cod de procedură civilă, Tribunalul constată că recursul nu este fondat urmând a fi respins pentru următoarele considerente:
Prin decizia nr. 548 din 15.10.2014 Curtea constituțională a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate invocată de petent, cu motivarea că legiuitorul a stabilit că dispozițiile legale criticate sunt aplicabile numai acelor notificări care nu au fost soluționate până la data intrării în vigoare a Legii nr. 247/2005, fără a institui prin aceasta un regim discriminatoriu față de notificările care fuseseră soluționate până la acel moment, ci un regim diferit, impus de existența unor situații diferite.
Așa fiind, întrucât la emiterea Hotărârii nr. 9652/19.12.2012 C. județeană N. a aplicat în mod just dispozițiile Legii nr. 247/2005, criticate pe nedrept de petent ca fiind neconstituționale, și întrucât aprecierea primei instanțe în sensul că aplicarea dispozițiilor criticate s-a făcut cu corectitudine, Tribunalul constată că recursul petentului nu este întemeiat, atât în privința criticii aduse soluției date pe fondul plângerii, cât și în privința criticii aduse soluției de respingere a cererii de verificare a legalității stabilirii despăgubirii încasate de autorul său.
Într-adevăr, acest din urmă capăt de cerere era admisibil numai în ipoteza în care și plângerea împotriva Hotărârii Comisiei județene N. nr. 9652/19.12.2012 ar fi fost admisă, având în vedere caracterul subsidiar al acestui capăt de cerere.
P. considerentele ce preced, în temeiul art. 312 alin. 1 teza a II-a din vechiul Cod de procedură civilă Tribunalul va respinge ca nefondat prezentul recurs.
P. ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petentul C. G. – domiciliat în . Pârâul Fagului, județul N., împotriva sentinței civile nr. 92 din 29.01.2014 pronunțată de Judecătoria B., în contradictoriu cu intimatele C. locală H. – cu sediul în . și C. județeană N. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor – cu sediul în Piatra N., ., nr. 27, județul N..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 19 ianuarie 2015.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | GREFIER |
D. M. | G. B. și D. M. | R. C. |
Red. și thred. DMG. 28.01.2015
Thred. R.C. 04.02.2015
2 ex.; Fond: R.A.
| ← Anulare act. Decizia nr. 182/2015. Tribunalul NEAMŢ | Fond funciar. Încheierea nr. 26/2014. Tribunalul NEAMŢ → |
|---|
