Obligaţie de a face. Decizia nr. 222/2015. Tribunalul NEAMŢ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 222/2015 pronunțată de Tribunalul NEAMŢ la data de 18-05-2015 în dosarul nr. 222/AC
Dosar nr._ obligație de a face
COD OPERATOR 3074
ROMÂNIA
TRIBUNALUL N.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 222/C
Ședința publică din data de 18.05.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: | - D. S. | - JUDECĂTOR |
- C. B. | - JUDECĂTOR | |
- E. H. | - GREFIER |
Pe rol se află soluționarea apelului formulat de reclamanta B. V., cu domiciliul procedural ales la Cabinet Avocat B. A., cu sediul în municipiul Piatra N., ., .. 28, județul N., împotriva sentinței civile nr. 3514 pronunțată de Judecătoria Piatra N. la data de 22.10.2014, în contradictoriu cu intimatul-pârât M. I..
La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns avocat B. A., pentru apelanta-reclamantă B. V., cu împuternicire avocațială ./_/2015, lipsă fiind părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care a învederat instanței că:
- obiectul cauzei este obligație de a face;
- procedura de citare este legal îndeplinită;
- cauza se află la al treilea termen de judecată.
Apărătorul apelantei-reclamante, avocat B. A., depune la dosar copia procesului-verbal de constatare înregistrat sub nr. 9053 din 01.11.2010.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat ori probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Avocat B. A., pentru apelanta-reclamantă B. V., solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, schimbarea în totalitate a hotărârii atacate, iar - pe fond – admiterea acțiunii promovate de partea pe care o reprezintă, cu obligarea intimatului-pârât la plata cheltuielilor de judecată. Menționează că, deși instanța de fond a reținut că, pentru evacuarea gazelor, există cele trei coșuri în apartament, organismele specializate în montarea centralelor termice (ISCIR) nu i-au permis folosirea lor și nu și-au dat avizul în acest sens. Totodată, menționează că susținerile expertului tehnic din lucrarea de specialitatea întocmită la instanța de fond referitoare la Ghidul de proiectare sunt irelevante, atât timp cât reclamanta a arătat că a obținut toate avizele necesare montării coșului de fum, mai puțin obținerea acordului intimatului-pârât, care reprezintă mai mult o formalitate, atât timp cât susținerile sale nu au fost dovedite în nici un fel.
Instanța, în conformitate cu dispozițiile art. 150 Cod procedură civilă, declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL,
I. Hotărârea primei instanțe
Prin sentința civilă nr. 3514 din 22.10.2014 a Judecătoriei Piatra-N., s-a respins ca nefondată cererea formulată de reclamanta B. V. în contradictoriu cu pârâtul M. I.. Reclamanta a fost obligată la plata către pârât a sumei de 500 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. _ , la data de 29.10.2012, reclamanta B. V. a chemat în judecată pe pârâtul M. I., solicitând ca prin hotărârea care se va pronunța să se suplinească acordul pârâtului, acord necesar pentru montarea de către aceasta a coșului de evacuare a gazelor emanate de centrala termică proprie în apartamentul proprietate personală, situat în oraș R., .. E4, ., ..
În motivare, a precizat că, în anul 2009, în calitate de proprietară a apartamentului situat în oraș R., .. E4, ., ., a demarat toate procedurile legale pentru montarea unei centrale termice pentru încălzirea apartamentului menționat. Astfel, solicitând acordurile necesare pentru montarea unei asemenea centrale, reprezentanții ISCIR i-au pus în vedere că, pentru a-și da acordul, este necesar să construiască un coș de evacuare a gazelor, întrucât coșurile de evacuare aferente blocului nu întrunesc condițiile necesare pentru o bună funcționare. Întrucât coșul de evacuare a gazelor emanate despre care făceau vorbire reprezentanții ISCIR trebuia montat în afara blocului, a solicitat acordul Primăriei R. pentru amplasarea acestuia. La deplasarea la fața locului, reprezentanții acestuia au apreciat că, deși coșul urmează a fi prins de peretele pârâtului, nu îi afectează vizibilitatea. Totodată, i-au adus la cunoștință că montarea coșului nu necesită autorizație de construire. După obținerea și a celorlalte acorduri necesare, al Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență R., al Inspectoratul de Stat în Construcții și al Asociației de proprietari, a început edificarea coșului de evacuare a gazelor emanate de centrala termică proprie. Mai precizează că nu a cunoscut faptul că este necesar și acordul pârâtului, iar culpa nu îi aparține în totalitate, deoarece nu ar fi putut să îl obțină, acesta aflându-se în Italia la muncă în tot timpul anului. De asemenea, precizează că demontarea acestui coș de evacuare a fost solicitată de pârât printr-o acțiune distinctă, ce a format obiectul dosarului nr._, însă, neavând posibilitatea să își angajeze un apărător, nu a solicitat în cauză complinirea acordului. Mai arată că, respectându-se toate condițiile de funcționare a centralei termice, aceasta nu produce niciun prejudiciu pârâtului, nici din punct de vedere al vizibilității, nici din punct de vedere al gazelor emanate și al aspectului.
Pârâtul a formulat întâmpinare la data de 27.02.2013, prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamantei ca netemeinică.
În motivare, a arătat că reclamanta și-a montat în cursul anului 2009 o centrală termică, montând pe peretele exterior al apartamentului un coș pentru evacuarea fumului. Menționează că, pentru montarea centralei nu era necesară autorizație de construcție, dar era necesar acordul vecinului, în speță pârâtul, deoarece coșul de evacuare este montat pe peretele exterior al acestuia. Reclamanta invocă propria turpitudine, în sensul că menționează că nu a avut cunoștință că este necesar acordul pârâtului, iar pentru a se disculpa, precizează că nu l-ar fi putut obține, deoarece era plecat din țară. Totodată, afirmațiile acesteia referitoare la faptul că montarea coșului nu provoacă daune sunt false, deoarece, așa cum rezultă din planșele foto, în momentul când plouă, apa se prelinge pe peretele exterior, rezultând igrasie, iar funinginea se așează pe pervaz, pe geamurile tuturor locatarilor, nu numai ale pârâtului. Mai mult decât atât, când vântul are intensitate mare,fumul evacuat prin acel coș intră în locuința sa, dacă geamurile sunt deschise. Mai precizează că pârâtul a construit, din venituri proprii, fără acordul celorlalți, întregul acoperiș care este dotat cu hornuri, care au rolul de a veni în sprijinul locatarilor care doresc să monteze centrală termică pentru apartamentele care, din construcție, erau prevăzute cu sobe. Astfel, pentru a reduce costurile unei astfel de racordări la sistemul deja existent, reclamanta a preferat să construiască fără acordul pârâtului și fără a fi respectate condițiile optime pentru buna funcționare a centralei.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut că reclamanta este proprietara apartamentului nr. 20, situat în oraș R., .. E4, ., județ N.. Aceasta a realizat un sistem propriu de încălzire al respectivului apartament prin montarea unei centrale termice pe combustibil solid amplasată în balconul apartamentului. Aceasta a montat și un coș de evacuare a fumului pe fațada comună a blocului de locuit, ancorat de un schelet metalic montat cu șuruburi pe peretele exterior, aferent apartamentului pârâtului.
Prin sentința civilă nr. 2743/9.05.2012, pronunțată de Judecătoria Piatra N. în dosar nr._, s-a dispus obligarea reclamantei din cauza de față să demonteze coșul de fum ancorat pe peretele exterior al apartamentului pârâtului M. I. situat în oraș R., ., ., în caz contrar dispunându-se autorizarea reclamantului să demonteze coșul de fum pe cheltuiala lui B. V..
Reclamanta a solicitat prin acțiunea de față să se dispună pronunțarea unei hotărâri care să suplinească acordul pârâtului, acord necesar pentru montarea de către aceasta a coșului de evacuare a gazelor emanate de centrala termică proprie în apartamentul proprietate personală.
Poziția constantă a pârâtului în cauză a fost aceea de respingere a acțiunii motivată de faptul că montarea coșului îi provoacă un vizibil disconfort, respectiv în momentul când plouă, apa se prelinge pe peretele exterior, rezultând igrasie, iar funinginea se așează pe pervaz și pe geamurile tuturor locatarilor, iar când vântul are intensitate mare, fumul evacuat prin acel coș intră în locuința sa, dacă geamurile sunt deschise. Totodată a precizat că a construit, din venituri proprii, întregul acoperiș care este dotat cu hornuri, care au rolul de a veni în sprijinul celor care doresc să monteze centrală termică pentru apartamentele care, din construcție, erau prevăzute cu sobe.
Din concluziile expertizei tehnice specialitatea construcții efectuate în cauză, rezultă că reclamanta nu a deținut autorizație de construire și proiect de execuție pentru realizarea sistemului local de încălzire. Totodată, s-a menționat că aceasta avea la îndemână soluții tehnice de evacuare a fumului prin utilizarea coșului de fum comun existent în apartament sau prin folosirea unui sistem de încălzire adecvat clădirii în conformitate cu proiectarea și realizarea blocului de locuințe colective. Expertul desemnat a mai menționat că soluția tehnică constă în evacuarea gazelor și a fumului prin unul din cele trei coșuri existente în apartamentul acesteia, soluție avută în vedere de proiectantul blocului și des întâlnită la imobilele care nu au gaze naturale și care nu au fost dotate cu încălzire centrală.
Referitor la apărările pârâtului privind disconfortul creat prin montarea respectivului coș de fum, prin raportul de expertiză s-a precizat că apa provenită din precipitații se poate prelinge pe scheletul metalic al coșului până pe peretele apartamentului pârâtului, ocazional favorizând infiltrații de apă și apariția igrasiei.
În consecință, s-a apreciat în cuprinsul raportului de expertiză că variantele alternative de evacuare a fumului trebuie cumulate cu un alt sistem de încălzire, respectiv sobe sau centrală electrică.
Instanța a reținut că dreptul de proprietate se exercită, potrivit dispozițiilor art. 555 Cod civil, în limitele determinate de lege. Astfel, proprietatea privată este dreptul titularului de a poseda, folosi si dispune de un bun in mod exclusiv, absolut si perpetuu in limitele stabilite de lege.
Conform art. 603 Cod civil, dreptul de proprietate obligă la respectarea sarcinilor privind protecția mediului si asigurarea bunei vecinătăți, precum și la respectarea celorlalte sarcini care potrivit legii sau obiceiului revin proprietarului.
În speță, interesul reclamantei de a putea dispune și folosi imobilul proprietatea sa trebuie corelat cu dreptul pârâtului de a nu fi stânjenit în exercitarea propriilor sale prerogative de proprietar.
Astfel, având în vedere probele administrate și, în special, concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză, rezultă că se creează în mod vădit un dezechilibru în detrimentul proprietarului vecin și în folosul reclamantei, care are posibilitatea tehnică de a folosi pentru încălzirea apartamentului un sistem adaptat condițiilor de proiectare a acestuia. Astfel, pentru evacuarea gazelor și a fumului există nu mai puțin de trei coșuri în apartament, acestea putând fi folosite de către reclamantă pentru exploatarea sistemului de încălzire. Totodată, având în vedere că locuința acesteia nu este una izolată, ci face parte dintr-un condominiu, reclamanta trebuie să aibă în vedere, în ceea ce privește realizarea sistemului de încălzire, doar acele instalații adaptate specificului locuinței care a fost prevăzută inițial cu sobe.
Pentru considerentele expuse, reținând faptul că reclamanta are soluții alternative de asigurare a evacuării fumului, fără a crea prejudicii proprietarului vecin, aceasta trebuind să respecte modul de proiectare a blocului de locuințe sub acest aspect, instanța a respins cererea sa ca nefondată.
În baza dispozițiilor art.274 Cod procedură civilă, în calitate de parte căzută în pretenții, aceasta a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată către pârât în cuantum de 500 lei, reprezentând onorariu de avocat.
- Calea de atac
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta B. V., criticând-o ca nelegală și netemeinică, pentru următoarele motive:
Deși instanța a reținut că, pentru evacuarea gazelor, există cele trei coșuri în apartament, organismele specializate în montarea centralelor termice (ISCIR) nu i-au permis folosirea lor și nu și-au dat avizul în acest sens. Cu privire la posibilitatea folosirii acestor coșuri putea formula o părere un specialist ISCIR, și nu un expert în construcții.
Concluziile expertizei nu au ajutat la lămurirea aspectelor privind prejudiciile ce ar putea fi aduse pârâtului, întrucât expertul nu s-a prezentat la fața locului, ci doar a indicat un ghid de proiectare.
Deși instanța a reținut încălcarea dreptului de proprietate al pârâtului, nu a adus argumente, nu a precizat care este amploarea acestei limitări, cât de mult îi este afectată proprietatea.
Pârâtul a făcut referire la unele infiltrații de apă, igrasie, vizibilitate, iar expertul, deși ar fi avut obligația de a le verifica, nu a făcut decât să precizeze că există posibilitatea producerii acestor prejudicii, ocazional.
După ce Primăria le-a comunicat că, pentru montarea coșului, nu este necesară autorizație de construire, au obținut toate avizele necesare de la Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență R., Inspectoratul de Stat în Construcții și de la Asociația de Proprietari.
Față de avizele obținute, concluziile expertului referitoare la ghidul de proiectare sunt irelevante.
Prin întâmpinare (fila 12), intimatul M. I. a solicitat respingerea apelului, arătând că montarea coșului de fum anexat centralei pe lemne a reclamantei îi produce evidente daune materiale, nu doar estetice.
A demonstrat că, atunci când plouă, apa se prelinge pe coș și ajunge pe peretele imobilului, rezultând igrasie în interiorul apartamentului. Funinginea emisă de centrala pe lemne se depune atât pe îmbrăcămintea existentă în balcoane, dar și pe pervazele locatarilor din apropiere.
Imobilul-. coșuri, care au tocmai rolul de a sprijini pe cei ce doresc să se încălzească folosind drept combustibil lemnele, existând sobe încă de la darea în folosință a apartamentelor.
- Soluția instanței de apel
Examinând apelul formulat prin prisma motivelor și apărărilor invocate, a dispozițiilor legale aplicabile, Tribunalul reține următoarele:
În fundamentarea soluției adoptate, în mod corect prima instanță s-a raportat la concluziile expertizei în construcții efectuate în cauză, expertul desemnat prezentând într-un mod lămuritor prejudiciile ce ar putea fi provocate pârâtului prin montarea de către reclamantă a coșului de evacuare aferent centralei termice de apartament.
În raportul efectuat se arată că, „datorită modalității de montare a coșului de evacuare a fumului, teoretic/ocazional se pot produce infiltrații de apă, igrasie, depuneri de funingine în locuința pârâtului”. Se mai menționează că „probabilitatea producerii lor este în perioada de timp friguros, când precipitațiile și căderile de zăpadă pot favoriza aceste aspecte și datorită faptului că, în acea perioadă din an, centrala termică ar funcționa o perioadă mai mare de timp în timpul unei zile (față de perioada caldă din an, când centrala termică este foarte puțin folosită)”.
În răspunsul la obiecțiuni, se arată că „apa din precipitații (ploi și zăpadă), având un obstacol în cădere, poate stagna din cădere și să se prelingă pe scheletul metalic (montat pe peretele exterior al blocului) până pe peretele apartamentului pârâtului, fapt ce poate ocazional favoriza infiltrații de apă …. Și igrasie”.
Este adevărat că, neavând acces în apartamentul pârâtului, expertul nu a putut constata dacă aceste prejudicii s-au produs deja. Însă, acest aspect este mai puțin relevant, atâta timp cât s-a concluzionat în sensul posibilității producerii lor pe viitor.
Este dovedit în cauză și faptul că reclamanta ar avea la îndemână alte sisteme locale de încălzire, adecvate clădirii existente (așa cum s-a proiectat și realizat din construcție blocul de locuințe), respectiv sobe sau centrale termice electrice. Cât privește cele trei coșuri de fum deja existente, expertul arată că acestea nu pot fi folosite pentru centrala termică pe lemne, „care necesită coșuri cu dimensiuni în secțiune mai mari decât dimensiunile în secțiune ale coșurilor existente”.
Tot expertul mai arată, însă, că, potrivit Ghidului de proiectare, execuție și exploatare a centralelor termice mici, „în interiorul apartamentelor din clădirile de locuit colective cu regim de înălțime peste P-2E se pot amplasa numai centrale termice alimentate cu gaze naturale sau GPL”. Blocul în care se află apartamentele celor două părți în litigiu are regimul de înălțime P-3E.
Expertul s-a prezentat la fața locului, chiar dacă nu a avut acces și în interiorul apartamentului pârâtului, putând observa coșul de fum construit de reclamantă și, în funcție de datele concrete culese prin cercetare directă, formulând răspunsul la obiectivele și obiecțiunile părților.
Prima instanță a argumentat în ce constă încălcarea dreptului de proprietate al pârâtului, făcând referire la concluziile raportului de expertiză, singura probă științifică care permitea elaborarea unor concluzii pertinente.
Caracterul ocazional al prejudiciilor ce ar putea fi aduse pârâtului nu schimbă soluția, mai importantă fiind prevenirea și în aceste condiții a producerii lor.
Nu s-au depus la dosar avizele de la Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență R., de la Inspectoratul de Stat în Construcții și de la Asociația de Proprietari, la care apelanta face referire în calea de atac formulată.
Pentru considerentele expuse, reținând caracterul nefondat al criticilor formulate, dar și legalitatea și temeinicia sentinței primei instanțe, în temeiul art. 296 C.proc.civ., Tribunalul va respinge apelul declarat de reclamanta B. V..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamanta B. V., cu domiciliul procedural ales la Cabinet Avocat B. A., cu sediul în municipiul Piatra N., ., .. 28, județul N. în împotriva sentinței civile nr. 3514 pronunțată de Judecătoria Piatra N. la data de 22.10.2014, în contradictoriu cu intimatul-pârât M. I..
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 18.05.2015.
Președinte, Judecător, Grefier,
C. B. D. S. E. H.
Red. și tehn.: C. B. – 18.06.2015 ;
Tehnoredactat: E. H. –19.06.2015; Ex: - 8;
Fond: M. R.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 191/2015. Tribunalul NEAMŢ | Fond funciar. Decizia nr. 65/2015. Tribunalul NEAMŢ → |
|---|
