Pretenţii. Decizia nr. 288/2015. Tribunalul NEAMŢ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 288/2015 pronunțată de Tribunalul NEAMŢ la data de 15-06-2015 în dosarul nr. 288/AC
Dosar nr._
cod 3074 - operator de date
pretenții
ROMÂNIA
TRIBUNALUL N.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 288/AC
Ședința publică din data de 15.06.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: | - D. S. | - JUDECĂTOR |
- C. B. | - JUDECĂTOR | |
- E. H. | - GREFIER |
Pe rol se află soluționarea apelului declarat de reclamantul M. R.-I., cu domiciliul procedural ales la Cabinet avocat A. M., cu sediul în municipiul Piatra N., .. 53, ., județul N., în împotriva sentinței civile nr. 3350 din 14.10.2014 a Judecătoriei Piatra N., în contradictoriu cu intimații-pârâți P. comunei G. și ..
La apelul nominal, făcut în ședință publică, lipsă părți
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care a învederat instanței că:
- obiectul cauzei este pretenții;
- procedura de citare este legal îndeplinită;
- cauza se află la primul termen de judecată,
- intimații-pârâți P. comunei G. și . au depus la dosar prin C. Arhivă la data de 12.06.2015 întâmpinare, cu exemplar pentru comunicare.
Instanța constată că:
- apelul se află la primul termen de judecată;
- a fost introdus în termenul de 15 zile de la comunicarea hotărârii instanței de fond, conf. art.284 Cod procedură civilă;
- având în vedere dispozițiile art. 159 ind. 1 alin. (4) Cod procedură civilă, astfel cum a fost introdus prin Legea nr. 202/2010, Tribunalul constată că este competent general, material și teritorial a soluționa apelul declarat în cauză, în temeiul art. 2 și art. 36 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și art. 2 alin. (1) pct. 2 Cod procedură civilă.
Constatând că apelantul-reclamant M. R.-I. a fost citat cu mențiunea achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 3559,5 lei, stabilită prin rezoluția președintelui de complet, însă acesta nu și-a îndeplinit această obligație, instanța – din oficiu - invocă excepția netimbrării cererii de apel.
Văzând și solicitarea intimatei-pârâte prin care a solicitat judecarea cauzei în lipsă, instanța reține cauza în pronunțare pe excepția invocată.
TRIBUNALUL,
- Hotărârea primei instanțe
P. sentința civilă nr. 3350 din data de 14.10.2014 a Judecătoriei Piatra-N., a fost admisă excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtei P. comunei Gîrcina și respinsă acțiunea formulată față de această pârâtă ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesual activă.
S-a respins acțiunea formulată de reclamantul M. R. I. în contradictoriu cu pârâta . legal Primarul, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut următoarele:
P. cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Piatra-N. sub numărul_, reclamantul M. R. I. a solicitat obligarea pârâtelor P. comunei G. și Primarul acestei comune, L. B. A., la plata în solidar a sumei de 300.000 de lei, reprezentând daune cauzate din culpa lor și obligarea la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de proces.
În motivare a arătat că, la data de 3-4 februarie 2012, la locuința sa din comuna G., ., a izbucnit un incendiu, generat de coșul de evacuare a fumului de la șemineu, incendiu în cadrul căruia imobilul său a ars în proporție de 70%. La momentul izbucnirii incendiului, a apelat la serviciul 112 pentru a trimite autospecialele de pompieri, însă, la momentul deplasării autospecialelor spre obiectiv, s-a constatat că nu se poate ajunge aproape de imobil din cauza lipsei de acces pe . parcursul traseului este un podeț de lemn neterminat și care nu ar fi suportat greutatea tehnicii de intervenție și, de aceea, s-a apelat la o soluție de compromis, respectiv crearea unui dispozitiv de intervenție liniar pe o distanță de 350 m, ceea ce a îngreunat intervenția pentru stingerea incendiului. Apreciază că sunt întrunite elementele răspunderii civile delictuale prevăzute de art. 998 – 999 cod civil pentru angajarea răspunderii pârâtelor, fapta ilicită constând în inacțiune, respectiv omisiunea de crearea a căii de acces pentru intervenția în situații de urgență. Menționează că situația a fost semnalată Primăriei cu mult timp înainte de incident, de mai mulți locuitori ai comunei, însă nu s-a luat nicio măsură, deși s-au alocat fondurile necesare efectuării acestor lucrări.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 998 – 999 Cod civil.
Primarul comunei G. a formulat întâmpinare – fila 52 - prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor.
La data de 26.11.2012, reclamantul și-a precizat cuantumul pretențiilor la suma de 15.000 EURO la cursul zilei – fila 57 ds.
La termenul din data de 10.12.2012, instanța a unit cu fondul excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor – fila 83 ds.
La termenul din data de 08.04.2014 instanța a luat act de faptul că reclamantul a menționat că se judecă în contradictoriu cu pârâta ., nu cu Primarul comunei G. în nume personal.
Analizând cu prioritate excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei C. G., instanța a admis-o, pentru următoarele considerente:
Calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana chemată în judecată și cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecății, așadar aceasta aparține celui față de care se poate realiza interesul respectiv.
Potrivit dispozițiilor art. 77 din Legea 215/2001, primăria este o structură funcțională fără personalitate juridică, aceasta având rolul de a „duce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale".
În baza art. 21 alin. 1 din Legea nr. 215/2001 unitățile administrative-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu. Unitățile administrative teritoriale sunt titulare de drepturi și obligații ce decurg din raporturi cu persoane fizice sau juridice, în condițiile legii. Conform art. 21 alin. 2 din același act normative, în justiție, unitățile administrative teritoriale sunt reprezentate după caz, de primar sau de președintele consiliului județean. Ca atare, calitate procesual pasivă nu poate avea P., care este doar o structură funcțională fără personalitate juridică.
Cu privire la fondul cauzei, instanța a reținut următoarele:
În conformitate cu dispozițiile art. 998 din Codul civil, „orice fapta a omului care cauzează altuia un prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeala s-a ocazionat a-l repara”, iar conform art. 999 din Codul civil „omul este responsabil nu numai pentru prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar si de acela ce a cauzat prin neglijenta sau imprudenta sa”.
Din aceste prevederi legale rezultă că pentru angajarea răspunderii civile delictuale se cer a fi întrunite cumulativ următoarele condiții: existența unui prejudiciu, a unei fapte ilicite, a unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, precum și a vinovăției persoanei cu capacitate civila delictuală cauzatoare a prejudiciului.
Instanța a apreciat că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale a pârâtei .> În fapt, astfel cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar – fila 200 ds. și fila 192 ds., la data de 04.02.2011. ora 02:43. a fost anunțat prin serviciul 112 un incendiu la locuința reclamantului, situată în comuna G., .. La ora 02:52 a ajuns la locul incendiului prima mașină a pompierilor, iar la ora 02:57 s-a realizat dispozitivul de intervenție. Operațiunea de intervenție a durat până la ora 5:55, când s-a lichidat incendiul. Astfel cum rezultă din declarația martorului M. I. A., pompier care a intervenit la incendiu și care a semnat raportul de intervenție, operațiunile de lichidare a incendiului au fost îngreunate de imposibilitatea accesului direct la casa reclamantul, cu autospecialele, fiind necesare crearea unor dispozitive lineare. Astfel, spre locuința reclamantului, accesul se face pe un podeț de lemn care nu susține mașini de mare tonaj. Acest aspect este evidențiat și în raportul de expertiză efectuat în cauză –fila 167 ds. Astfel cum se menționează și în raportul de expertiză, pe baza celor înscrise în raportul de intervenție, crearea dispozitivului linear s-a realizat în mai puțin de 5 minute, fiind totodată adevărat că la orice intervenție de acest gen contează fiecare minut.
Instanța a reținut că expertul a precizat că această metodă de intervenție a ISU Petrodava – crearea unui dispozitiv linear - este o metodă tehnică admisă, legală, toate echipajele de intervenție de pe autospeciale fiind antrenate, pregătite și dotate pentru a crea acest dispozitiv de stingere, și nu se poate considera întârziere la stingere prin realizarea acestui dispozitiv linear.
Este adevărat că în adresa transmisă reclamantului de către Inspectoratul pentru Situații de Urgență Petrodava – fila 225 ds, se arată că autospecialele care s-au deplasat la locul evenimentului nu puteau ajunge aproape de obiectiv din cauza lipsei căii de acces, respectiv a unui podeț de lemn neterminat, care nu ar fi suportat greutatea tehnicii de intervenție, și că temperaturile scăzute ( - 15 grade) și drumul acoperit cu zăpadă au mărit timpul de realizare al dispozitivului de intervenție, însă aceste împrejurări nu pot atrage răspunderea civilă delictuală a pârâtei .> Instanța reține că nu lipsa unui drum de acces a fost cauza determinantă a producerii prejudiciului cauzat reclamantului, fiind totodată imposibil de stabilit dacă, în condițiile existenței unei alte căi de acces, prejudiciul era același sau mai redus, după cum este imposibil de determinat valoarea pagubei în condițiile intervenției prin alte metode.
Astfel, din declarația martorului audiat, a rezultat că, la momentul sosirii primei mașini de pompieri la fața locului, focul cuprinsese întreaga mansardă, iar pentru lichidarea incendiului a fost necesară alimentarea mașinilor cu apă, alimentare ce s-a efectuat de la un hidrant aflat în . și în condițiile în care mașinile de pompieri ar fi ajuns chiar în dreptul casei reclamantului, acestea erau nevoite să se întoarcă în drumul principal pentru a fi alimentate cu apă, iar dacă acest hidrant al comunei nu funcționa, intervenția era cu atât mai dificilă, pentru că mașinile trebuiau alimentate de la hidrantul orașului Piatra N., situat la o distanță mai mare.
De altfel, și în raportul de expertiză se arată că nu se poate aprecia în ce stadiu de ardere era incendiul când a fost observat de proprietar, în ce mod s-a propagat prin materialele combustibile aflate în încăperi în apropierea focarului sau focarelor în cele 14 minute până la localizarea incendiului și modul de intervenție asupra incendiului de către proprietar până la sosirea pompierilor. De asemenea, martorul audiat în cauză, pompier ce a intervenit la incendiu, a menționat că nu se poate stabili cât la sută din imobil ar fi putut fi salvat în condițiile unei intervenții fără dispozitiv linear.
- Calea de atac
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul M. R.-I., invocând faptul că nu a fost analizată siguranța la incendiu ce trebuie asigurată de autoritățile locale conform Legii nr. 307/2006 și a normelor de aplicare.
Mai mult, autoritățile au răspundere civilă și în domeniul organizării teritoriului prin planurile de urbanism, care trebuie să îndeplinească și cerințele privind intervențiile în caz de incendiu.
- Soluția instanței de apel
La termenul din 15 iunie 2015, instanța, din oficiu, a invocat excepția netimbrării apelului, pe care o va admite, pentru următoarele considerente:
Acțiunile si cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de Legea 146/1997 cu modificările ulterioare. Potrivit prevederilor art. 11 din aceasta lege, cererile pentru exercitarea apelului împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 50% din taxa datorată pentru cererea sau acțiunea neevaluabilă în bani, soluționată de prima instanță.
În conformitate cu dispozițiile art. 20 din Legea nr. 146/1997, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat sau până la termenul stabilit de instanță în acest scop, sub sancțiunea anulării acțiunii sau a cererii.
În speță, apelantul a fost citat cu mențiunea timbrării cererii de apel cu suma de 3559,5 lei taxă de timbru, până la termenul din 15.06.2015.
Întrucât apelantul nu și-a îndeplinit obligația legală de a timbra declarația de apel, Tribunalul va face aplicarea dispozițiilor art. 20 alin. 3 din Legea nr. 146/1997 și va anula apelul ca netimbrat. Sancțiunea anulării apelului operează cu efect peremptoriu, împiedicând cercetarea fondului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Anulează ca netimbrat apelul declarat de reclamantul M. R.-I., cu domiciliul procedural ales la Cabinet avocat A. M., cu sediul în municipiul Piatra N., .. 53, ., județul N., în împotriva sentinței civile nr. 3350 din 14.10.2014 a Judecătoriei Piatra N., în contradictoriu cu intimații-pârâți P. comunei G. și ..
Definitivă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 15.06.2015.
Președinte, Judecător, Grefier,
D. S. C. B. E. H.
Red. și tehn.: C. B. – 25.06.2015 ;
Tehnoredactat: E. H. – 25.06.2015; Ex: - 5;
Fond: M. A. C.
| ← Reziliere contract. Decizia nr. 269/2015. Tribunalul NEAMŢ | Legea 10/2001. Sentința nr. 1408/2015. Tribunalul NEAMŢ → |
|---|
