Pretenţii. Decizia nr. 69/2016. Tribunalul NEAMŢ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 69/2016 pronunțată de Tribunalul NEAMŢ la data de 27-01-2016 în dosarul nr. 69/2016
Dosar nr._ - obligația de a face -
OPERATOR 3074 – CONFIDENȚIAL
DATE CU CARACTER PERSONAL
ROMÂNIA
TRIBUNALUL N.
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din data de 27 ianuarie 2016
DECIZIA CIVILĂ NR. 69
Instanța constituită din:
Președinte: V. B. – judecător
D. M. - judecător
D. L. – grefier
La ordine venind pronunțarea asupra apelului declarat de apelanta‑pârâtă B. V., domiciliată în municipiul R., .. 5, ap. 5, . împotriva sentinței civile nr. 841 din data de 31.03.2015 pronunțată de Judecătoria R. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata‑reclamantă D. L., domiciliată în R., .. 5, ., având ca obiect obligația de a face.
Dezbaterile fondului au avut loc în ședința publică din data de 20.01.2016, prezența și susținerile părților fiind consemnate în încheierea din acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre și în care s‑a dispus amânarea pronunțării la data de 27.01.2016 când:
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra apelului declarat împotriva sentinței civile nr. 841 din 31.03.2015 a Judecătoriei R., tribunalul constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 841 din 31.03.2015 pronunțată de Judecătoria R., jud. N., a fost admisă acțiunea civilă formulată de reclamanta D. L. domiciliată în R., . N., în contradictoriu cu pârâta B. V. domiciliată în mun. R., ., etaj 1, județ N..
A fost obligată pârâta să procedeze la efectuarea operațiunilor pentru remedierea deficiențelor constatate la pct. 4 din expertiză, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar în caz de refuz să permită reclamantei să efectueze aceste operațiuni dar pe cheltuiala pârâtei.
A fost obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 11.882 lei contravaloarea lucrărilor la reparații.
A fost obligată pârâta către reclamantă la plata sumei de 2.965 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță a reținut următoarele considerente:
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței cu nr._ /2015, reclamanta D. L., în contradictoriu cu pârâta B. V., a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună obligarea pârâtei la repararea instalației sanitare de canalizare și apă curentă de la baie și a țevilor de pe partea ei de tronson, iar în caz de refuz să fie autorizată ea să facă aceste reparații pe cheltuiala pârâtei de către persoane autorizate, obligarea pârâtei la achitarea contravalorii reparațiilor din apartamentul său și cu obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare a arătat faptul că ea este proprietara apartamentului din R. .. 5 nr. 2 parter, apartament în care locuiește doar o lună pe an, deoarece ea lucrează în străinătate. În urmă cu 3 ani s‑au spart conductele de la apartamentul pârâtei și i‑a fost inundat apartamentul, sens în care a fost anunțată de vecini, însă abia după aceea au început să apară problemele în apartament, mai precis la baie, unde s‑a infiltrat apa în tavan, la sufragerie pereții au avut de suferit, mobila a mucegăit din cauza umezelii. În aceste condiții a vorbit cu toți vecinii de pe tronson și a făcut verificări, iar defecțiunea nu putea veni decât de la pârâtă, care nu are nici o problemă la pereții de la baie sau de la alte camere. Deși a discutat cu pârâta, aceasta susține că ea a făcut toate reparațiile în baie și toate aceste stricăciuni nu‑i pot fi imputate.
În dovedire înțelege să se folosească de proba cu înscrisuri (filele 6 – 14) martori, interogatoriul pârâtei și expertiză.
Cererea a fost timbrată inițial cu 145 lei iar după efectuarea expertizei taxa de timbru a fost completată cu 600 lei.
În drept, invoca dispozițiile art. 1527–1528, art. 1530 și următoarele Cod civil, art. 453 Cod procedură civilă.
La întrebările din interogatoriu, pârâta a arătat că aceste probleme există de mai mulți ani și că acest lucru l‑a aflat de la șeful de scară, a mai susținut pârâta că ea a chemat un meseriaș să facă reparațiile la baia acesteia, dar dacă se va dovedi că aceste defecțiuni provin de la instalația ei sanitară, le va plăti.
Pârâta a solicitat audierea de martori.
Examinând actele de la dosar, instanța a reținut faptul că reclamanta și pârâta sunt vecine, prima locuiește la parter, iar cea din urmă la etajul unu.
Reclamanta a susținut că ea nu locuiește în acest apartament decât o lună pe an și că a făcut unele îmbunătățiri la acest apartament, însă din cauza defecțiunilor la instalația sanitară a pârâtei, apartamentul ei este plin de mucegai, apa s‑a infiltrat în pereți, parchetul s‑a umflat.
Deși i‑a pus în vedere pârâtei să‑și repare instalația, aceasta nu a făcut nimic în acest sens, astfel că s‑a văzut nevoita sa recurgă la justiție.
În cauză au fost audiați martorii propuși de reclamantă, care au arătat faptul că reclamanta are probleme cu pârâta pentru ca aceasta are defectă instalația sanitară și nu vrea să o repare. Aceștia sunt martorii care au văzut starea în care se află apartamentul și unul din ei chiar a lucrat în apartament (filele 45–46). Martorul propus de pârâtă a arătat faptul că la un moment dat a fost solicitat de pârâtă să‑i schimbe vasul de la WC și să monteze un robinet pe coloană. De asemenea, în anul 2008 a mai fost solicitat să dezghețe apa de pe coloană, pentru că înghețase din cauza gerului până la etajul unu. Practic, acest martor care a făcut unele lucrări la pârâtă, nu a fost solicitat să analizeze în profunzime dacă este vorba de anumite defecțiuni la instalație, ci doar a montat un robinet și a schimbat un vas WC.
Expertiza efectuată în cauză a stabilit care sunt cauzele producerii degradărilor, la punctul trei din expertiză, și care sunt lucrările ce trebuie efectuate și contravaloarea acestora.
Coroborând declarațiile martorilor cu concluziile raportului de expertiză, instanța constată că cererea reclamantei este întemeiată, că în cauză sunt îndeplinite cerințele răspunderii civile delictuale și în condițiile art. 1527 și următoarele cod civil a admis acțiunea, cu toate capetele de cerere.
Aflată în culpă procesuală, pârâta a fost obligată la cheltuieli de judecată către reclamantă.
Împotriva sentinței primei instanțe a declarat apel pârâta B. V., solicitând anularea hotărârii atacate, reținerea cauzei spre rejudecare și, în fond, să se dispună respingerea acțiunii ca neîntemeiată, pentru următoarele motive:
În fapt, prin cererea înregistrata sub nr._, reclamanta Duminica L., domiciliata în mun. R., .. 5, ., a solicitat instanței de judecata obligarea pârâtei la repararea instalației de canalizare și apa de la baie și a țevilor de pe partea sa de tronson, iar în caz de refuz, să fie autorizară reclamanta să facă aceste reparații pe cheltuiala pârâtei, precum și obligarea acesteia la achitarea contravalorii reparațiilor din apartamentul său, precum și a cheltuielilor de judecată.
Prin sentința civilă nr. 841/31.03.2015, instanța a admis cererea reclamantei așa cum a fost formulată, reținând în esență că pârâta apelantă este vinovată pentru producerea pagubelor de la apartamentul reclamantei întrucât instalația pârâtei prezintă defecțiuni, care permit scurgerea și infiltrarea apei în pereții și parchetul reclamatei.
În cauză s‑a efectuat o expertiză în specialitatea construcții de către domnul expert M. V., prin care s‑au constatat cauzele degradărilor din apartamentul reclamantei, constând în întreținerea necorespunzătoare a instalației de apa și canalizare de la etajul 1, precum și sifonul de scurgere nefuncțional. Totuși, solicită să se aibă în vedere faptul că expertul nu explică în ce mod aceste presupuse defecțiuni au condus la deteriorările apărute la apartamentul reclamantei. Mai mult decât atât, expertul precizează că instalația de apă și canalizare de la baia apelantei pârâte a fost revizuita în anul 2013, fiind imposibil ca acestea să fie defectă la momentul de față, cu atât mai mult cu cât nu se precizează în ce constau aceste defecțiuni.
Cauza acestor defecțiuni este cu totul alta, respectiv lipsa de întreținere a apartamentului reclamantei. În acest sens, arată faptul că reclamata este plecată în străinătate de mai mulți ani, iar în acel apartament nu locuiește nimeni, nefiind întreținut în mod corespunzător. Din cauza lipsei încălzirii, în anul 2009 coloana de apa și canal a înghețat, iar din acest motiv țevile au cedat și apartamentul acesteia a fost inundat. În acest context, întreaga instalație a blocului a fost afectată, dar acest lucru s‑a datorat reclamatei care nu s‑a ocupat deloc de întreținerea acestui apartament.
Arată apelanta că reclamanta a mai introdus o cerere de chemare în judecată, analizată în dosarul nr._, prin care aceasta a solicitat obligarea vecinului de la etajul patru la montarea de uluce, pe motiv că apa pluvială se scurge pe peretele apartamentului său și din acest motiv apare mucegai. În acest dosar s‑a efectuat o expertiză în construcții, care arată cauzele acestor probleme, respectiv că”degradările se datorează defecțiunilor (fisuri, îmbinări neetanșe de la instalația de apă și canalizare din baie - coloane și legături la obiectele sanitare - care permit scurgerea și infiltrarea apei în pereți si tavane”, defecțiuni constatate la instalația sanitară a reclamatei, iar acțiunea reclamantei a fost respinsă.
În același sens, apelanta solicită să se aibă în vedere și declarația martorului R. F., audiat in același dosar, care arată instanței de judecată faptul că”reclamanta folosea acel apartament, de obicei venea vara, stătea cca. o lună cât dura concediul la italieni”„, apartamentul reclamantei nu era întreținut, am văzut cum reclamanta scotea din apartament scânduri, lemne ca dintr‑un depozit”, și declarația martorului M. V., șeful de scară, care arată că
„apartamentul de la parter este neîngrijit”, „de pe . încălzirea. ..și în 2007, datorită faptului că apartamentele de la parter nu erau locuite a înghețat toată coloana de apă și canal, întreg blocul având de suferit” apartamentul reclamantei nu este îngrijit, deoarece acum o lună jumătate am intrat în acest apartament în hol, bucătărie și baie, și am văzut ca acest apartament nu era îngrijit, în baie fiind o gaură care dă în subsol”, „cam în anul 2009, cunosc ca apartamentul reclamantei a fost inundat, deoarece au cedat țevile din cauza înghețului”.
Arată apelanta că, deși a arătat instanței de judecată aceste aspecte și a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză, instanța a respins aceste obiecțiuni cu motivarea că au fost tardiv introduse. În acest sens, solicită ca instanța să aibă în vedere faptul ca obiecțiunile la raportul de expertiza au fost depuse prin arhiva instanței la data de 23.01.2015, înainte de primul termen la care se puteau ridica aceste obiecțiuni, respectiv termenul din data de 27.01.2015, însă instanța s‑a pronunțat asupra acestor obiecțiuni abia la termenul din data de 03.03.2015, când au fost respinse ca tardiv introduse.
Intimata D. L. a formulat întâmpinare la apelul declarat de către pârâtă, solicitând respingerea acestuia ca nefondat, pentru următoarele motive:
Criticile pe care le aduce apelanta sentinței instanței de fond nu sunt întemeiate și nu au în vedere raportul de expertiza efectuat în această cauză.
Chiar raportul de expertiza efectuat într‑un alt dosar, raport din care sunt redate câteva pasaje, demonstrează faptul ca starea avansată de degradare a pereților apartamentului său se datorează scurgerii și infiltrării apei în pereți si tavane. Ori, o scurgere de apă nu poate proveni decât de la etajul superior și in niciun caz de la subsol sau de pe pardoseala apartamentului său.
Raportul de expertiză efectuat de expertul M. V. la pct. 3-cauza producerii degradărilor - explică foarte clar că aceste degradări se datorează întreținerii necorespunzătoare a instalației de apă și canalizare de la etajul 1, sifon de scurgere nefuncțional la baia pârâtului, dar ce este extrem de important este faptul că la etajul 1 s‑au executat lucrări de aplicare a gresiei pe pardoseală fără a se repara mai întâi planșeul și fără repoziționarea sifonului central de scurgere a apei.
Pârâta s‑a limitat la aplicarea unei table peste golul din planșeu, pe această tablă a aplicat gresia, iar sifonul de scurgere a devenit nefuncțional. În aceste condiții, apa din baia pârâtei s‑a scurs prin pardoseală infiltrându‑se în pereții apartamentului său.
Acest lucru s‑a produs într‑o perioadă mai lunga de timp, întrucât pârâta a profitat de absenta sa de la domiciliu și nu a făcut nici un fel de reparații la instalațiile ei sanitare.
În momentul în care a constatat starea avansată de degradare a apartamentului, i‑a solicitat în repetate rânduri acesteia, să‑și remedieze defecțiunile la instalațiile sanitare, dar aceasta nu a înțeles să facă acest lucru. În ceea ce privește obiecțiunile formulate de către pârâtă, în mod corect instanța de judecată a reținut că acestea au fost depuse cu depășirea termenului de 5 zile, termen care a fost pus în vedere sub sancțiunea decăderii la data înmânării raportului de expertiză și anume 2 decembrie 2014.
La termenul de judecată din data de 20 ianuarie 2016, apelanta pârâtă a invocat în apel excepția lipsei calității procesuale pasiv a acesteia, urmare faptului că, prin contractul de întreținere autentificat cu nr. 1323 din 17 octombrie 2008, a înstrăinat fiicei sale B. M. apartamentul proprietate, situat în mun. R., . nr. 5, apartament nr. 5, jud. N., pârâta‑apelantă rezervându-și uzufructul viager asupra imobilului înstrăinat, pe durata vieții sale.
Excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei din prezenta cauză, a fost invocată de către apelantă, prin apărător, prin raportare la prevederile art. 729 Cod civil, conform cărora instalațiile electrice, termice ori sanitare sunt în sarcina nudului proprietar. Având în vedere calitatea pârâtei, respectiv cea de uzufructuar, consideră că aceasta nu are calitate în prezenta cauză.
Apărătorul intimatei reclamante, avocat Zucec M., a solicitat respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive invocată de reprezentatul apelantei‑pârâte, întrucât prezenta cauză privește un contract de vânzare cumpărare cu clauză de uzufruct. Mai arată că, așa cum se menționează și în art. 729 Cod civil, reparațiile mari sunt în sarcina nudului proprietar, însă în prezentul litigiu nu poate fi vorba de reparații mari. Mai mult, prezenta acțiune a fost întemeiată și motivată pe răspundere civilă delictuală, astfel că este vorba despre o faptă cauzatoare de prejudicii de către posesorul bunului.
În replică, avocat T. G. a susținut că în alin. 3 din art. 729 Cod civil se precizează că: „Sunt reparații mari acelea ce au ca obiect o parte importantă din bun și care implică o cheltuială excepțională, cum ar fi cele referitoare la consolidarea ori reabilitarea construcțiilor privind structura de rezistență, zidurile interioare și/sau exterioare, acoperișul, instalațiile electrice, termice ori sanitare aferente acestora, la înlocuirea sau repararea motorului ori caroseriei unui automobil sau a unui sistem electronic în ansamblul său”. Mai mult, în Legea nr. 114/1996 se menționează că reparațiile ce țin de instalațiile de alimentare cu apă și canalizare sunt în sarcina proprietarului, motiv pentru care consideră prezenta acțiune introdusă împotriva unei persoane care nu are calitate procesuală pasivă.
Intimata, prin apărător, a invocat faptul că apelanta pârâtă nu a invocat excepția în discuție în fața primei instanțe, respectiv nu a formulat întâmpinare, deși i‑a fost adusă la cunoștință de către instanță îndeplinirea acestei obligații.
Analizând excepția invocată, Tribunalul reține următoarele aspecte de fapt și de drept:
Pârâta apelantă nu a invocat în fața primei instanțe lipsa calității procesuale pasive, ca urmare a faptului că aceasta înstrăinat apartamentul proprietatea sa, rezervându-și dreptul de folosință, prin inserarea în contract a dreptului de uzufruct viager. Contractul de întreținere autentificat cu nr. 1323 din 17 octombrie 2008, la BNP G. F. a fost depus la dosarul cauzei în fața instanței de apel.
Astfel, sub aspect procedural, Tribunalul reține că lipsa calității procesuale este definită ca fiind o este o excepție de fond, peremptorie (tinde la respingerea cererii sau la stingerea procesului), absolută, ceea ce înseamnă că poate fi invocată de către părți sau de către instanță, din oficiu, în orice stare a procesului.
Definirea (noțiunea) excepției procesuale, clasificarea excepțiilor, modalitatea de invocare și procedura de soluționare sunt reglementate de dispozițiile art. 245, 246 247 și 248 din Codul de procedură civilă.
Coroborând dispozițiilor legale menționate, Tribunalul constată că excepția invocată este admisibilă, în sensul că aceasta poate fi invocată și în calea de atac a apelului, cum este cazul în speță.
Însă, sub aspectul temeiniciei, analizând excepția lisei calității procesuale pasive a pârâtei apelante în prezenta cauză, Tribunalul constată că este nefondată pentru următoarele considerente:
Dispozițiile art. 723 și urm. din Codul de procedură civilă, reglementează în mod expres obligațiile uzufructuarului și cele ale nudului proprietar, cu privire la bunul mobil sau imobil, care face obiectul uzufructului. Obligațiile menționate în dispozițiile legale enunțate se referă în mare parte la raporturile existente între nudul proprietar și uzufructuar.
De asemenea, dispozițiile legale menționate reglementează și răspunderea uzufructuarului pentru prejudiciile cauzate de folosirea necorespunzătoare a bunului, care a constituie obiectul uzufructului.
Din economia dispozițiilor art. 723 și urm. din Codul civilă, rezultă că uzufructuarul are obligația de a folosi în mod corespunzător bunul - obiect al uzufructului - dar și să efectueze reparațiile de întreținere a bunului, în afara reparațiilor mari, care cad în sarcina nudului proprietar. Cu toate acestea, uzufructuarul are obligația de a realiza și reparațiile mari, atunci când sunt determinate de neefectuarea reparațiilor de întreținere (art. 729 Cod civil).
Particularitatea cauzei de față constă în faptul că s‑a solicitat obligarea pârâtei la suportarea costului unor reparații în raport cu un terț, respectiv cu reclamanta din prezenta cauză.
În acest sens, dispozițiile art. 733 din Codul civil reglementează suportarea sarcinilor și cheltuielilor în caz de litigiu, prevăzând că”uzufructuarul suportă toate sarcinile și cheltuielile ocazionate de litigiile privind folosința bunului. ..”. Nu în ultimul rând, pârâta, în calitate de creditor al întreținerii prevăzută în contractul menționate, are obligația conservării bunului până la predare, astfel cum prevăd dispozițiile legale în materie.
Toate acestea demonstrează faptul că apelanta pârâtă, în calitate de uzufructuar, titular al folosinței bunului imobil, are obligația folosirii corespunzătoare a acestuia, fără a aduce prejudicii nudului proprietar sau terților afectați de modalitatea defectuoasă a folosinței imobilului.
Aceste dispoziții legale se coroborează cu cele ale răspunderii civile delictuale, respectiv cu art. 1349 Cod civil, care prevede următoarele: „(1) Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane. (2) Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral”.
În consecință, față de împrejurările de fapt și de drept mai sus reținute, Tribunalul constată că excepția lipsei calității procesuale pasive invocată în apel de pârâta apelantă este nefondată, urmând a fi respinsă ca atare.
Analizând apelul declarat de pârâta B. V. împotriva sentinței primei instanțe de fond, în raport de motivele invocate, Tribunalul constată că este nefondat, pentru următoarele motive:
Motivele invocate de apelantă prin cererea de apel au natura unor obiecțiuni la raportul de expertiză întocmit la prima instanță de fond, obiecțiuni care nu au fost formulate de pârâtă în termenul stabilit, fiind decăzută din acest drept.
Sub acest aspect, Tribunalul constată că nu este reală susținerea din apel potrivit căreia apelanta‑pârâtă a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză; în realitatea, aceasta a afirmat că doar înțelege să formuleze obiecțiuni, însă acestea nu au fost depuse în intervalul de timp cuprins între decembrie 2014 și martie 2015, fiind astfel decăzută din acest drept.
Cu toate acestea, Tribunalul constată că prima instanță a respectat drepturile procesuale ale pârâtei, în sensul că a încuviințat audierea martorului propus de către aceasta (fiind încuviințați anterior doi martori pentru pârâtă, fila 34 dosar), dl. Arcani I..
De asemenea, aceasta a fost convocată la întocmirea raportului de expertiză, fiind prezentă la locul apartamentului, la data stabilită de către expert, respectiv 20.11.2014.
În ceea ce privește fondul cererii în daune civile formulată de reclamantă, Tribunalul reține că prima instanță a făcut o analiză judicioasă a acțiunii în daune civile formulată, pronunțând sentința în raport de probele administrate în cauză.
Astfel, prin raportul de expertiză administrat în cauză, au fost determinate atât cauzele producerii degradărilor, cât și operațiunile care sunt necesare pentru remedierea acestora.
În acest sens, expertul desemnat arată că degradările s‑au produs din cauza întreținerii necorespunzătoare a instalației de apă și canalizare de la etajul I, sifonului de scurgere nefuncțional, la baia pârâtei, aplicarea pardoselii de gresie la baia de la etajul I, necorespunzător, deoarece nu s‑a refăcut mai întâi structura planșeului degradat, ci s‑a așezat o tablă peste golul din placă, iar gresia s‑a aplicat peste această tablă.
Totodată, expertul a propus pentru remediere următoarele:
- eliberarea golului la ghena de instalații pentru înlocuirea coloanelor defecte și montarea corectă a sifonului de pardoseală;
- decopertarea tencuielilor la tavan baie, în zona ghenei, aproximativ 1 mp;
- descoperirea armăturii din planșeu prin îndepărtarea betonului, în scopul refacerii structurii și asigurarea continuității armăturii;
- reparația structurii planșeului din beton armat, distruse, prin înlocuirea planșeu sudate și tencuieli succesive (torcretare) cu mortar de ciment fără var.
Tribunalul reține, de asemenea, că, concluziile raportului de expertiză se coroborează cu declarațiile martorilor audiați în cauză, propuși de reclamantă, care au arătat faptul că reclamanta are probleme cu pârâta, pentru ca aceasta are defectă instalația sanitară și nu vrea să o repare; de asemenea, reține că martorii au văzut starea în care se află apartamentul și unul dintre ei chiar a lucrat în apartament (filele 45–46).
Totodată, întemeiat prima instanță a apreciat declarația martorului propus de către pârâtă ca nerelevantă și neconvingătoare, instanța reținând că acest martor, care a făcut unele lucrări la pârâtă, nu a fost solicitat să analizeze în profunzime dacă este vorba de anumite defecțiuni la instalație, ci doar a montat un robinet și a schimbat un vas WC.
Tribunalul reține ca nefondată critica apelantei referitoare la faptul că, potrivit opiniei sale, cauza acestor defecțiuni este cu totul alta, respectiv lipsa de întreținere a apartamentului reclamantei.
Sub acest aspect, în cauză nu pot fi apreciate ca și concludente probele cu martori și cu expertiză tehnică administrate într‑o altă cauză, acestea referindu‑se la cu totul alte împrejurări de fapt și de drept, urmând a fi înlăturată susținerea apelantei potrivit căreia reclamanta nu a făcut lucrările necesare întreținerii corespunzătoare a locuinței sale și că, în realitate, în aceasta constă cauza degradărilor apartamentului proprietatea acesteia.
Ori, în condițiile în care la prima instanță au fost administrate probele cu martori și expertiză, care constată nemijlocit starea apartamentului și cauzele producerii degradărilor la acesta, instanța nu poate lua în considerare afirmațiile de ordin general care s‑au făcut într‑o altă cauză sau concluziile unei expertize, prin care au fost analizate alte aspecte decât cele invocate în prezenta cauză.
În consecință, pentru considerentele de fapt și de drept reținute, Tribunalul, în temeiul art. 480 alin. 1 Cod procedură civilă, va respinge ca nefondat apelul declarat de pârâtă împotriva sentinței primei instanțe, pe care o va menține ca fiind legală și temeinică.
În temeiul art. 453 Cod procedură civilă, va obliga apelanta să plătească intimatei suma de 1.500 lei cheltuieli de judecată suportate în apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de apelantă.
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de pârâta B. V., domiciliată în municipiul R., .. 5, ap. 5, . împotriva sentinței civile nr. 841 din 31.03.2015 pronunțată de Judecătoria R., în contradictoriu cu intimata-reclamantă D. L., domiciliată în R., .. 5, ..
Obligă apelanta să plătească intimatei cheltuieli de judecată în apel în sumă de 1500 lei.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi 27 ianuarie 2016.
Președinte,Judecător,Grefier,
V. BaciuDaniela MitrofanDumitrica L.
Red. și tehnored/D.M./29.02.2016
Tehnored/D.L./29.02.2016
Fond/T.P.G.
Ex. 4
| ← Pretenţii. Decizia nr. 49/2016. Tribunalul NEAMŢ | Pretenţii. Decizia nr. 150/2016. Tribunalul NEAMŢ → |
|---|
