Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr. 117/2013. Tribunalul OLT
| Comentarii |
|
Decizia nr. 117/2013 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 23-05-2013 în dosarul nr. 9640/311/2009**
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL O.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 117/2013
Ședința publică de la 23 Mai 2013
COMPLET SPECIALIZAT ÎN MINORI ȘI FAMILIE
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. I. S.
Judecător I. M.
Grefier A. D.
Pe rol pronunțarea dezbaterilor apelurilor civile, declarate de apelanta reclamantă B. V. I., cu domiciliul în Slatina, .. 39, ., . și de apelantul pârât S. L., cu domiciliul în Slatina, .. 39, ., Județul O., împotriva sentinței civile nr. 3319 din 04.06.2010 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr._, având ca obiect - partaj bunuri comune.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 9 mai 2013 și consemnate în încheierea de ședință din acea dată ce face parte integrantă din prezenta decizie, când Tribunalul a amânat pronunțarea la data de 16 mai 2013 la cererea doamnei avocat C. M. pentru apelanta reclamantă B. V. I. pentru a depune concluzii scrise.
La data de 16 mai 2013 instanța mai având nevoie de timp pentru studierea actelor și lucrărilor de la dosar, a amânat pronunțarea la data de 23 mai 2013, dată la care, deliberând în secret, a pronunțat următoarea soluție.
TRIBUNALUL
Asupra apelurilor civile de față;
Prin cererea înregistrata pe rolul Judecătoriei Slatina la data de 30.08.2007 sub nr._ reclamanta B. V. I. a chemat in judecata pe paratul S. L., solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța, sa se dispuna partajarea bunurilor comune dobandite de parti in timpul căsătoriei, să se stabilească o cotă majorată de 70% pentru reclamantă și respectiv de 30% pentru pârât, să se constate existența unor bunuri proprii ale reclamantei și obligarea pârâtului să i le restituie, cu cheltuieli de judecată.
Pârâtul S. L. a depus întâmpinare si cerere reconventională, solicitând respingerea cererii de partajare a imobilului apartament situat în Slatina, . 39, ., ., ca fiind neîntemeiată, acesta fiind un bun propriu dobândit de el înainte de încheierea căsătoriei cu reclamanta, a solicitat retinerea unei cote majorate în favoarea sa, de 70% la dobândirea bunurilor mobile și respectiv de 30% pentru reclamantă, retinerea unei datorii comune a soților de 4000 lei reprezentând taxe, impozite, servicii, asigurări, cheltuieli de întretinere la asociatie, retinerea la masa de partaj și a altor bunuri mobile enumerate în cerere.
La data de 10.03.2008 instanța a pronunțat încheierea de admitere în principiu prin care s-a admis în parte și în principiu acțiunea formulata de reclamanta- pârâtă Balasoiu V.-I.,în contradictoriu cu paratul-reclamant S. L..
S-a admis în parte și în principiu cererea reconvențională formulată de pârâtul-reclamant S. L..
S-a respins capătul de cerere formulat de reclamantă privind restituirea bunurilor proprii, ca neîntemeiat.
S-a constatat că părțile au dobândit în timpul căsătoriei, cu o contribuție egală de ½ fiecare, următoarele bunuri mobile și imobile: un apartament cu 3 camere, situat în Slatina, Str. .. 39, ., .; un autoturism Dacia Break, cu nr.de înmatriculare_, achiziționat în anul 1988; un dormitor compus din pat, șifonier, corp bibliotecă; servantă cu oglindă; canapea extensibilă; o bibliotecă; fotoliu de două persoane; fotoliu de o persoană; un aspirator; un fier de călcat; o mașină de spălat marca „Ardo”; un aragaz; 3 poteci; 1 suport de flori; 1 cuier pom; 1 suport telefon; o oglindă cristal; 6 galerii; un frigider marca „Arctic”; o ladă frigorifică marca „Arctic”; un aragaz; o hotă marca Whirlpool; 4 perdele; un bufet bucătărie; o mască chiuvetă; scaune – 4 bucăți; o lustră ventilator; un birou copii; un recamier; o cuvertură; 2 covoare; 3 lustre; un televizor marca „Samsung”; un fotoliu; 2 tablouri; o cuvertură de pat; 3 plăpumi; masă de televizor; video marca „Panasonic”, masă pliantă cu 4 scaune; masă fotoliu; bibelouri – 16 bucăți; 3 seturi pahare; 2 seturi cești cafea; serviciu de masă de 12 persoane.
S-a constatat o cotă de contribuție majorată de 70 % pentru pârâtul-reclamant S. L. și o cotă de 30% pentru reclamanta-pârâtă B. V.-I. la dobândirea apartamentului cu 3 camere, situat în Slatina, .. 39, ., conform contractului de construire și a actului adițional la contract.
S-a dispus efectuarea unor expertize tehnice judiciare specialitățile: constructii civile și industriale, auto și bunuri mobile pentru identificarea și evaluarea bunurilor cu propuneri de lotizare.
Prin sentința civilă nr. 259 din 19.01.2009 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr._ a fost admisă în parte și pe fond acțiunea formulată de reclamanta B. V. I., a fost admisă în parte și pe fond cererea reconventională formulată de pârâtul-reclamant S. L. și s-a respins capătul de cerere formulat de reclamanta-pârâtă privind restituirea bunurilor proprii.
Au fost omologate rapoartele de expertiză întocmite în cauză, s-a dispus încetarea stării de codevălmășie a părților, au fost atribuite loturile valorice și compensate în parte cheltuielile de judecată.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanta și pârâtul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie cu privire la contributia stabilită de instanța de fond la dobândirea bunurilor comune.
Prin decizia civilă nr. 229 din 08.10.2009 pronunțată de Tribunalul O., au fost admise apelurile declarate de părți, desființată sentința civilă nr. 259/19.01.2009 și încheierea de admitere în principiu pronunțată la data de 10.03.2008 de Judecătoria Slatina și s-a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
S-a reținut în considerentele deciziei instantei de control judiciar că instanța de fond nu a expus și examinat criteriile avute în vedere la atribuirea bunurilor, existența unor dispoziții contradictorii în cuprinsul încheierii de admitere în principiu cu privire la contributia părților la dobândirea bunurilor comune, în sensul că inițial a fost mentionată cota de ½ a părților pentru ca mai apoi să fie stabilită o contributie de 70% pentru pârâtul-reclamant și respectiv de 30% pentru reclamanta-pârâtă cu privire la imobilul apartament, încălcând principiul unicității acestor cote.
S-a mai reținut că încheierea de admitere în principiu pronunțată în cauză este total nemotivată.
Cauza a fost înregistrată sub nr._ la Judecătoria Slatina spre rejudecare.
La data de 15.12.2009 reclamanta B. V.-I. a depus la dosar precizare la actiunea introductivă prin care a solicitat instantei să constate că are o contributie de 70% la dobândirea apartamentului menționând că prețul imobilului a fost de 154.788 lei conform contractului de construire nr._ și actului aditional nr.1 din 15.04.1981, ratele împrumutului CEC au început să fie achitate din luna iulie 1982, respectiv cu o lună înainte de încheierea căsătoriei, iar diferenta a fost achitată în timpul căsătoriei cu contributia sa majoritară. A mentionat că până în anul 1990 pârâtul a lucrat fiind retinute ratele pe statul de plată, iar din anul 1990 nu a mai avut loc de muncă, ratele fiind plătite la CEC prin depunere directă de către reclamantă, apartamentul fiind achitat în totalitate în anul 1996.
A mai solicitat instantei să constate că are o contributie majoritară la dobândirea autoturismului Dacia Break, deoarece avansul a fost achitat prin desființarea a trei librete CEC a câte 5000 lei fiecare, pe care le avea înainte de încheierea căsătoriei.
Cu privire la mobila de sufragerie a susținut că aceasta a fost achizitionată de către părinții săi pe numele fratelui său B. C..
Pârâtul-reclamant S. L. a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată a cererii de retinere la masa de partaj a imobilului apartament, acesta fiind un bun propriu dobândit de pârât înainte de încheierea căsătoriei cu reclamanta.
Totodată a solicitat instantei să constate că imobilul apartament a fost dobândit de pârât, ca bun propriu și achitat în procent de 60% de către acesta înainte de încheierea căsătoriei.
Pârâtul-reclamant a precizat că are o contributie de 80% la dobândirea imobilului apartament din valoarea de cumpărare de 154.788 lei.
Prin încheierea pronunțată în ședința publică din 22.01.2010, instanța având în vedere întâmpinarea formulată de către pârât prin care acesta a contestat masa bunurilor comune, a apreciat că întâmpinarea are caracter de cerere reconventională și a pus în vedere pârâtului-reclamant să timbreze capătul cererii privind constatarea calității de bun propriu a imobilului apartament, cu taxă judiciară de timbru în valoare de 2764 lei.
La data de 03.02.2010 pârâtul reclamant S. L., a formulat cerere de scutire pentru plata taxei judiciare de timbru, în temeiul OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă depunând la dosar declaratia autentificată notarial sub nr.102 din 01.02.2010.
Prin încheierea pronunțată în ședința publică din 05.02.2010 de Judecătoria Slatina a fost respinsă cererea de ajutor public judiciar privind scutirea de plata taxei judiciare de timbru formulată de pârâtul-reclamant S. L., întrucât nu a îndeplinit condițiile prevăzute de art. 14 alin. 1 din OUG nr.51/2008.
La termenul de judecată din 05.02.2010 apărătorul pârâtului-reclamant a învederat instanței că acesta se află în imposibilitate de a achita taxa judiciară de timbru stabilită de instanță, fără a proba acest lucru, în timp ce apărătorul reclamantei-pârâte a solicitat instanței să anuleze cererea reconvențională a pârâtului cu privire la acest petit, ca netimbrat.
Pe baza probatoriului administrat în cauză raportat la dispoz.art. 36 alin.1, art. 30 alin 1, art.31 din Codul Familiei, art. 673/5 Cod proc.civ., la data de 12.02.2010, instanța a pronunțat încheierea de admitere în principiu .
A admis în parte și în principiu acțiunea formulată și precizată de reclamanta B. V.-I., în contradictoriu cu pârâtul STOCHICESCU L., având ca obiect partaj bunuri comune.
A respins ca neîntemeiat capătul cererii reclamantei privind stabilirea unei contribuții majorate de 70 % la dobândirea bunurilor apartament și autoturism, în favoarea acesteia.
A respins ca nefondat capătul cererii reclamantei privind constatarea existenței unor bunuri proprii și restituirea acestora.
A admis în parte și în principiu cererea reconvențională formulată și precizată de pârâtul-reclamant S. L..
A anulat capătul cererii reconvenționale precizate privind constatarea calității de bun propriu a imobilului apartament situat în Municipiul Slatina, .. 39, ., ., ca netimbrat judiciar.
S-a constatat că pârâtul-reclamant a achitat înainte de încheierea căsătoriei suma de 89.584 lei contravaloarea apartamentului situat în Slatina, .. 39, ., ., județul O. reprezentând un procent de 57,87 %.
A respins capătul cererii reconvenționale privind stabilirea unei contribuții de 70% la dobândirea bunurilor mobile, în favoarea pârâtului-reclamant, ca neîntemeiat.
A respins ca nefondat capătul cererii reconvenționale privind reținerea la masa de partaj a unei datorii comune a soților în sumă de 4000 lei.
S-a constatat că părțile au dobândit în timpul căsătoriei următoarele bunuri: cota de 41,10 % din imobilul apartament compus din sufragerie, 2 dormitoare și dependințe în suprafață construită de 65,20 m.p. situat în Municipiul Slatina, .. 39, ., ., județul O., conform procesului-verbal de predare-primire-recepție nr. 152/17 ianuarie 1983 și Titlului de proprietate Nr. 2064 din 19 iulie 1990; un autoturism Dacia Break, achiziționat în anul 1988, cu nr. de înmatriculare_ și bunuri mobile enumerate în încheiere.
S-a stabilit cota-parte de ½ pentru reclamanta-pârâtă și cota-parte de ½ pentru pârâtul-reclamant.
S-a dispus efectuarea unor expertize tehnico-judiciare specialitățile: construcții civile, auto și bunuri mobile pentru identificarea și evaluarea bunurilor cu propuneri de lotizare.
S-au depus la dosar rapoartele de expertiză tehnică judiciară pentru evaluarea bunurilor mobile situate în apartament, întocmit de expert tehnic judiciar C. A., raport specialitatea auto pentru autoturismul Dacia Break întocmit de expert N. P. și raport în specialitatea construcții civile întocmit de expert N. D..
Soluția instanței de fond:
Prin sentința civilă nr.3319/04.06.2010, pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr._, s-a admis în parte și în fond acțiunea precizată formulată de reclamanta-pârâtă, s-a respins, ca nefondat capătul cererii formulată de reclamantă privind constatarea unor bunuri proprii și restituirea acestora, s-a admis în parte și în fond cererea reconvențională formulată și precizată de pârâtul reclamant, s-au omologat rapoartele de expertiză tehnică judiciară întocmite de expertul C. A. pentru evaluarea bunurilor mobile, de expert judiciar N. P. pentru evaluarea autoturismului Dacia Break și de expert N. D. pentru evaluarea apartamentului.
S-a dispus încetarea stării de indiviziune și s-au repartizat în lotul reclamantei bunuri mobile în valoare de 1358 lei, în lotul pârâtului apartamentul și bunuri mobile în valoare de 81.476 lei, urmând să dea sultă reclamantei suma de 40.059 lei.
S-au compensat în parte cheltuielile de judecată și s-a obligat pârâtul către reclamantă la 275 lei cheltuieli de judecată.
Împotriva încheierii de admitere în principiu și a sentinței au declarat apel ambele părți.
Prin apelul reclamantei s-au adus critici sub aspectul stabilirii naturii apartamentului, susținând că este bun comun întrucât titlul de proprietate s-a emis la data de 19.07.1990, dată la care părțile erau căsătorite. A mai argumentat că în cazul contractului de construire dreptul de proprietate nu se transferă din momentul încheierii contractului, ca în cazul contractului de vânzare-cumpărare cu plata în rate deoarece nu este îndeplinită una dintre condițiile transmiterii imediate a dreptului de proprietate întrucât bunul nu există, transferul operând la momentul finalizării lucrărilor de construire.
O altă critică – din apelul reclamantei se referă la nerezolvarea naturii juridice a ratelor și avansului achitate de către pârât anterior căsătoriei, reclamanta considerând că acestea reprezintă doar un drept de creanță al pârâtului – dar pârâtul nu a formulat o cerere în acest sens.
Apelanta a invocat nelegalitatea sentinței pentru neaplicarea sancțiunii anulării ca netimbrate a cererii reconvenționale, ci doar în privința unui petit al cererii.
Sub aspect probator a susținut că instanța nu a avut în vedere actul emis de CEC – depus pentru a dovedi contribuția sa la dobândirea autoturismului Dacia Break și nici chitanțele privitoare la plata mobilei de sufragerie.
Un alt motiv de apel s-a referit la atribuirea apartamentului în lotul pârâtului, reclamanta motivând că trebuia atribuit în lotul său pentru că are posibilitatea de a achita sulta și pentru că trebuia reținută o contribuție mai mare a acesteia la dobândirea bunului.
Apelantul pârât a solicitat prin apelul său, desființarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare iar în subsidiar schimbarea sentinței, în sensul respingerii cererii de partajare a apartamentului deoarece este bunul său propriu dobândit anterior căsătoriei, să i se rețină o cotă contributivă de 70 % iar reclamantei de 30 % la dobândirea bunurilor mobile, să se rețină ca datorie comună suma de 4000 lei reprezentând taxe, impozite, asigurări, cheltuieli de întreținere și să i se majoreze lotul cu ½ din acest pasiv.
Apelantul a criticat încheierea de admitere în principiu și sentința pentru că nu cuprinde motivele ce au dus la reținerea apartamentului ca bun comun, în condițiile în care bunul a fost dobândit anterior căsătoriei, reclamanta având doar un drept de creanță constând în contribuția la plata ratelor, precizând că din prețul apartamentului de 154.788 lei pârâtul a achitat anterior căsătoriei avansul în sumă de 90.000 lei iar pentru diferență a contractat un împrumut CEC de 66.000 lei din care a plătit o parte din rate până la data căsătoriei.
Sub același aspect a arătat că în mod greșit instanța de fond a calificat apărările sale în privința regimului juridic al apartamentului ca cerere reconvențională și că trebuia să constate, pe baza probatoriilor administrate că nu se aplică prezumția de comunitate.
Apelantul pârât a adus critici și sub aspectul nereținerii unei cote contributive de 70 % în favoarea sa la dobândirea bunurilor mobile, considerând că a probat realizarea unor venituri mai mari.
A criticat încheierea de admitere în principiu și pentru nereținerea ca pasiv a taxelor, impozitelor, cheltuielilor de întreținere-utilități – achitate în perioada căsătoriei prin contribuția sa exclusivă.
O altă critică adusă sentinței se referă la supraevaluarea apartamentului, pârâtul susținând că raportul de expertiză nu a aplicat coeficienții de diminuare având în vedere că nu are încălzire proprie, instalațiile sanitare, electrice au un grad avansat de uzură și că la evaluare s-au luat în calcul îmbunătățirile aduse apartamentului de pârât anterior căsătoriei.
Prin decizia nr.139 din 24 mai 2011, Tribunalul O. a admis apelurile, a schimbat încheierea de admitere în principiu și sentința, constatând că apartamentul este bun comun cu contribuția exclusivă a pârâtului în limita cotei de 57,8 % din c/valoarea apartamentului și cu contribuția de ½ pentru fiecare parte în limita de 42,13 % din c/valoarea apartamentului, stabilind o cotă de ½ pentru fiecare parte din contravaloarea îmbunătățirilor aduse apartamentului.
S-a stabilit valoarea lotului reclamantei la 32.398 lei, că primește bunurile atribuite prin sentință și sultă de la pârât în sună de 31.040 lei, că valoarea lotului pârâtului este de 141.362 lei, că primește aceleași bunuri în lot și plătește sultă reclamantei suma de 31.040 lei.
S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței și încheierii de admitere în principiu.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a motivat că apartamentul are calitatea de bun comun în ansamblul său, ținând cont de faptul că procesul verbal de recepție a fost întocmit după data căsătoriei părților, dată la care bunul a trecut efectiv în proprietatea părților.
A reținut instanța ca fiind întemeiat și motivul de apelul reclamantei privitor la nerezolvarea naturii juridice a ratelor și avansului achitate exclusiv de pârât și a stabilit că apartamentul este bun comun cu contribuția exclusivă a pârâtului în limita cotei de 57,87 % din c.valoarea apartamentului și cu contribuția de ½ pentru fiecare parte, în limita cotei de 42,13 % din c.valoarea apartamentului, nereținând un drept de creanță al pârâtului asupra bunului.
A înlăturat ca nefondat motivul invocat de apelanta reclamantă privitor la aplicarea sancțiunii anulării cererii reconvenționale, motivând că în mod legal s-a anulat doar acel petit al reconvenționalei pentru care nu s-a achitat taxa judiciară de timbru.
Cu privire la înscrisul emis de CEC s-a arătat că nu s-a probat folosirea sumei de 15.000 lei consemnată pe numele reclamantei anterior căsătoriei, pentru cumpărarea autoturismului, iar în privința mobilei de sufragerie s-a motivat că nu se poate reține că a fost cumpărată de fratele acesteia și că nu are calitatea de bun comun deoarece existând în dormitorul celor doi soți nu s-a făcut dovada unei donații în favoarea reclamantei.
S-a înlăturat și motivul privitor la atribuirea apartamentului, instanța argumentând că în mod justificat s-a atribuit pârâtului pentru că acesta a încheiat contractul de construire anterior căsătoriei și a avut o contribuție exclusivă în cotă de 57,87 % plus ½ din cota de 41,13 % din valoarea apartamentului.
Din apelul pârâtului s-a înlăturat ca nefondat motivul privitor la nereținerea ca bun propriu a apartamentului, cu motivarea că bunul a fost finalizat în perioada căsătoriei.
S-a considerat neîntemeiată și critica privitoare la nereținerea unei cote contributive majorate a pârâtului la dobândirea bunurilor mobile întrucât din probe rezultă că ambele părți au desfășurat activități din care au obținut venituri cu care s-au achiziționat bunurile.
S-a înlăturat ca neprobată și susținerea apelantului pârât potrivit căreia a suportat exclusiv datoriile comune în sună de 4000 lei.
Instanța a reținut ca fondat motivul de apel privitor la supraevaluarea apartamentului și a reținut, pe baza raportului de expertiză întocmit în apel, că valoarea apartamentului este de 139.472 lei.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs atât reclamanta cât și pârâtul.
Recurenta reclamantă a susținut că decizia este nelegală în privința soluției date motivului de apel referitor la anularea în parte a cererii reconvenționale și în strânsă legătură cu modul de soluționare a acestui motiv și stabilirea naturii avansului plătit de pârât la dobândirea apartamentului, considerând că acesta are doar un drept de creanță asupra apartamentului bun comun și cum pârâtul nu a formulat o cerere pentru constatarea acestui drept, cotele de contribuție ale părților trebuiau stabilite asupra întregii valori a apartamentului.
Reclamanta a reiterat criticile din apel privitoare la reținerea unei cote de contribuție mai mare a acesteia la dobândirea apartamentului și cele privitoare la calitatea de bunuri proprii a autoturismului și mobilei de sufragerie.
În privința atribuirii apartamentului a considerat că prin respingerea acelui motiv de apel s-au încălcat dispozițiile art.6739 c.pr.civ.
Recurentul pârât, prin recursul declarat a solicitat modificarea deciziei iar pe fond respingerea cererii de partajare a apartamentului, reținerea unei cote de 70 % în favoarea sa la dobândirea bunurilor comune și a unui pasiv de 4000 lei al comunității, cu majorarea lotului său cu cota de ½ din acest pasiv.
Dezvoltând motivul de nelegalitate invocat, pârâtul a argumentat că apartamentul este bun propriu și nu bun comun, fiind dobândit anterior căsătoriei – prezumția de comunitate fiind răsturnată prin contractul de construire nr.152 din 15.04.1981 – astfel că cererea de partajare a acestui bun trebuia respinsă.
A mai susținut că în mod nelegal instanțele nu au reținut o cotă contributivă majorată a pârâtului la dobândirea bunurilor mobile întrucât a dovedit că a realizat venituri importante ca instructor la școala de șoferi și pentru nereținerea ca pasiv al comunității a sumei de 4000 lei suportată exclusiv de pârât.
Prin decizia nr.1452/27.10.2011 pronuntata de Curtea de Apel C. au fost admise recursurile declarate de cele doua părti, casata decizia nr.139/24.05.2011 si trimisa cauza pentru rejudecare, in apel, la Tribunalul O..
Pentru a se pronunța astfel, instanța de recurs a reținut că cotele contributive ale soților la dobândirea bunurilor comune pot fi diferite dar se stabilesc în raport de întreaga masă partajabilă iar nu în raport cu fiecare bun ori cu o categorie de bunuri – așa cum s-a motivat și prin decizia nr.299 din 8 oct.2009 a Tribunalului O., pronunțată în primul ciclu procesual – prin care s-a desființat încheierea de admitere în principiu din 10.03.2008 și sentința nr.259/2009 pronunțate de Judecătoria Slatina și s-a trimis cauza spre rejudecare.
Stabilirea unor cote diferite pentru fiecare categorie de bunuri ce compun masa partajabilă a soților contravine principiului unicității patrimoniului comun al soților.
Soții au asupra bunurilor comune un drept de proprietate în devălmășie caracterizat prin aceea că nu au o cotă de proprietate determinată, motiv pentru care partajarea bunurilor comune se face pe baza unei cote unice aplicabilă întregii mase comunitare, iar nu prin raportarea contribuției fiecărei părți la valoarea unor bunuri individual determinate.
Faptul că unul dintre soți a avut o contribuție mai mare la dobândirea unui bun comun nu este suficient pentru a solicita și obține o cotă contributivă majorată întrucât încetarea stării de comunitate se realizează prin unicitate de cote stabilite în raport de contribuția reală la dobândirea bunurilor în ansamblul lor și nu prin pluralitate de cote.
În speță, instanțele trebuiau să stabilească cote contributive unice ale părților la dobândirea tuturor bunurilor mobile și imobile reținute în masa partajabilă și nu cote diferite pentru categoria bunurilor mobile și separat pentru apartament.
Pe de altă parte se costată existența unor contradicții în cuprinsul deciziei.
Deși instanța de apel a reținut în considerente că apartamentul este bun comun în ansamblul său, a reținut apoi că este bun comun cu o contribuție exclusivă a pârâtului în limita cotei de 57,87 % din c.valoarea apartamentului și cu o contribuție de ½ pentru fiecare parte, în limita cotei de 42,13 % din c.valoarea apartamentului.
Apartamentul este bun comun în întregul său, face parte din comunitatea de bunuri ca universalitate iar cotele contributive ale părților trebuie stabilite în raport de contribuția pe care a avut-o fiecare parte la dobândirea tuturor bunurilor.
Nu se poate reține caracterul de bun propriu a apartamentului cum solicită pârâtul.
Pentru a stabili regimul juridic al bunului este necesar a se stabili mai întâi dacă momentul dobândirii bunului se situează în perioada căsătoriei ori în afara acestei perioade.
Mai trebuie stabilită care este data dobândirii unui bun în cazul construirii unei locuințe proprietate personală cu sprijinul statului.
Momentul dobândirii bunului este acela în care dreptul de proprietate intră în patrimoniul persoanei.
În cazul construirii de locuințe, bunul se dobândește nu pe data încheierii contractului ci pe data predării locuinței.
Dacă data predării locuinței se situează în timpul căsătoriei, bunul se consideră dobândit în perioada căsătoriei chiar dacă încheierea contractului de construire s-a făcut de un soț înainte de încheierea căsătoriei.
Contractul de construire nu are ca efect transmiterea unui drept de proprietate pentru că obligația asumată prin contract este de a construi o locuință și nu de a vinde un bun existent.
Locuința construită predată în perioada căsătoriei este bun comun potrivit art.30 din Codul familiei.
Numai în măsura aplicării excepțiilor de la prezumția comunității, excepții prevăzute de art.31 din Codul familiei, poate fi reținut caracterul de bun propriu.
În speță, dacă pârâtul achita până la data căsătoriei integral prețul apartamentului a cărui construire a contractat-o, apartamentul se putea reține ca bun propriu prin efectul subrogației reale – în temeiul art.31 lit.f din Codul familiei, dar situația nu se regăsește în speță – pârâtul achitând avansul și doar o parte din ratele din prețul apartamentului înainte de încheierea căsătoriei.
Aceste sume achitate de pârât anterior căsătoriei se vor avea în vedere la stabilirea cotei contributive a acestuia la dobândirea comunității de bunuri reprezentând contribuția sa la dobândirea bunurilor comune și după caz cota contributivă majorată ca un criteriu la atribuirea apartamentului, conform art. 6739 Cod procedură civilă.
Cauza a fost reînregistrată pe rolul Tribunalului O. sub nr._ .
Tribunalul O. prin decizia civilă nr. 77/29.03.2012, a admis apelurile declarate de apelanta reclamantă B. V. I. și de apelantul pârât S. L., împotriva încheierii de admitere în principiu din data de 12.02.2010 și a sentinței civile nr. 3319 din 04.06.2010 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr._ .
A schimbat în parte încheierea de admitere în principiu și sentința în sensul că a constatat că părțile au dobândit în timpul căsătoriei un apartament situat în Slatina, .. 39, ., . celelalte bunuri mobile reținute.
A constatat că la dobândirea bunurilor comune părțile au avut o contribuție de 1/2 fiecare.
A constatat că masa de împărțit are o valoare totală de 112.806 lei.
Lotul nr. 1. în valoare de 56.403 lei s-a atribuit apelantei reclamante, care primește în proprietate bunuri mobile din lotul nr. 1 în valoare 1358 lei.
Va primi sultă de la lotul nr. 2 suma de 55.045 lei.
Lotul nr. 2 în valoare de 111.448 s-a atribuit apelantului pârât care primește în proprietate bunurile mobile din lotul nr. 2 în valoare de 1.184 lei autoturismul Dacia Brek în valoare de 1280 lei și apartamentul în valoare de 108.984 lei.
A obligat pe apelantul pârât să plătească sultă lotului nr. 1 suma de 55.045 lei.
S-au păstrat celelalte mențiuni ale sentinței.
S-au compensat în totalitate cheltuielile de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că, având în vedere îndrumările deciziei de casare a Curții de Apel C. nr. 1453/27.10.2011, tribunalul a reținut că apartamentul este bun comun în întregul său, face parte din comunitatea de bunuri ca universalitate, iar cotele contributive ale părților trebuie stabilite în raport de contribuția pe care a avut-o fiecare parte la dobândirea tuturor bunurilor.
În acest sens, s-a reținut faptul că apartamentul a devenit proprietatea celor doi soți la 17.01.1983, după căsătoria părților, care a avut loc la data de 12.04.1982, pârâtul achitând o parte din ratele, din prețul apartamentului, înainte de data încheierii căsătoriei.
Având în vedere că soții au asupra bunurilor comune un drept de proprietate în devălmășie caracterizat prin aceea că nu au o cotă de proprietate determinată, motiv pentru care partajarea bunurilor comune se face pe baza unei cote unice aplicabilă întregii mase comunitare, iar nu prin raportarea contribuției fiecărei părți la valoarea unor bunuri individual determinate.
Faptul că unul dintre soți a avut o contribuție mai mare la dobândirea unui bun comun nu este suficient pentru a solicita și obține o cotă contributivă majorată întrucât încetarea stării de comunitate se realizează prin unicitate de cote stabilite în raport de contribuția reală la dobândirea bunurilor în ansamblul lor și nu prin pluralitate de cote.
Față de această situație, tribunalul a apreciat că la dobândirea bunurilor comune, părțile au avut o contribuție de ½ fiecare.
Deși pârâtul a făcut dovada achitării în avans a unor sume pentru apartament în anul 1980 și reclamanta face dovada plății unor sume de bani ca urmare a înființării popririi din 18.11.2005 la DRP C. pentru titular S. L. și a unor venituri constante din anul 1981 pe toată durata căsătoriei părților potrivit filelor 16-35, precum și a unui credit de la Bancpost pe care l-a achitat singură în sumă de 25.916.760 lei.
La formarea loturilor, instanța a ținut seama de dispozițiile art. 741 cod civil potrivit cărora trebuie să dea în fiecare lot, pe cât se poate aceeași cantitate de mobile, imobile, de drepturi sau de creanțe de aceeași natură și valoare, evitându-se pe cât posibil împărțirea excesivă a bunurilor, având în vedere și dispoz. art. 6739 Cod procedură civilă.
Pentru aceste considerente, referitor la apelul invocat de apelantul pârât s-a constatat că motivul referitor la faptul că apartamentul este bun propriu este nefondat, întrucât procesul verbal de recepție al apartamentului s-a întocmit după încheierea căsătoriei, astfel că natura juridică a imobilului constă în aceea că are calitatea de bun comun.
În conformitate cu dispozițiile art. 296 Cod procedură civilă, tribunalul a admis apelurile, a schimbat în parte încheierea de admitere în principiu și sentința în sensul celor mai sus reținute.
Împotriva acestei decizii au formulat recurs B. V. I. și S. L., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
Recurenta reclamantă B. V. I., arată că decizia Tribunalului O. este nelegală sub aspectul stabilirii corecte a valorii masei partajabile, reținându-se în mod eronat că valoarea apartamentului este de 108.984 lei.
Arată că din punct de vedere al stabilirii loturilor celor două părți, în decizie nespecificându-se în mod clar care sunt bunurile mobile atribuite fiecărei părți, ci făcându-se referire generic la bunurile din lotul nr.2, dar fără să specifice în care raport sau sentință sunt loturile individualizate, susținând că o astfel de hotărâre nu poate fi supusă controlului din punct de vedere al formării loturilor și al valorii acestora și nu ar putea fi executată în lipsa oricăror mențiuni.
Susține că decizia Tribunalului O. este nelegală și pentru faptul că din punct de vedere al soluționării cererii de contribuție majorată la dobândirea bunurilor, instanța considerând că ambele părți au realizat venituri, apelantul pârât depunând la dosar declarații estimative și nu decizii de impunere privind valoarea veniturilor realizate din activitatea de taximetrist.
Recurentul pârât S. L. arată că hotărârea instanței de apel este nelegală deoarece a fost pronunțată cu încălcarea dispozițiilor art.6739 Cod proc.civ., în ceea ce privește mărimea cotei părți ce se cuvine fiecărui soț.
Arată că hotărârea instanței de apel, este nemotivată cu privire la stabilirea cotei egale de contribuție pentru fiecare soț, făcând dovada că acesta a obținut venituri net superioare reclamantei, din actele depuse la dosarul cauzei.
Mai arată că instanța de apel nu a soluționat cererea acestuia privind reținerea la masa de partaj a unei datorii comune a soților de 4000 lei, suportată exclusiv de acesta.
Invocă dispozițiile art.304 pct.9 Cod proc.civ. și art.312 Cod proc.civ., solicitând în temeiul art.242 Cod proc.civ. judecarea în lipsă.
Prin decizia civilă nr.8586 din 14 septembrie 2012 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr._ , s-au admis recursurile declarate de reclamanta B. V. I. și de pârâtul S. L. împotriva deciziei civile nr. 77/29.03.2012, pronunțată de Tribunalul O. în dosarul nr._, având ca obiect partaj bunuri comune, a fost casată decizia atacată și s-a trimis cauza spre rejudecarea apelului la Tribunalul O..
Pentru a se pronunța astfel, Curtea de Apel C. a reținut că Tribunalul O.,prin decizia nr.77 din29 martie 2012,în contradicție și cu nerespectarea îndrumărilor din decizia de casare,a decis în sensul că faptul că unul dintre soți a avut o contribuție mai mare la dobândirea unui bun comun,nu este suficient pentru a solicita și a obține o cotă contributivă majorată. În fața acestei instanțe,a fost încuviințată și s-a administrat proba cu înscrisuri,totodată fiind respinsă cererea apărătorului pârât privind efectuarea unei expertize de specialitate contabile care să aibă ca obiective stabilirea numărului de rate achitate de cele două părți împreună și ce venituri au realizat în perioada căsătoriei. Proba cu înscrisuri a constat în dispoziții de impunere, chitanțe și alte acte,instanța considerând că sunt suficiente pentru a rezolva cauza conform îndrumărilor date,apreciindu-se că deși pârâtul a achitat o parte din ratele aferente prețului apartamentului bun comun și pârâta, la rândul ei, a avut un împrumut contractat și a efectuat plăți, dar fără a stabili în ce anume au constat aceste plăți și nici proporția dintre cele două contribuții, nefăcându-se o argumentare clară și concretă asupra acestora. De altfel, nu reies din cuprinsul deciziei argumentele avute în vedere atunci când se concluzionează că valoarea masei de împărțit este de 112.806 lei, nefăcându-se nici o expunere a componenței loturilor, aspecte ce țin de recalcularea loturilor valorice. Fără aceste date nu se poate executa controlul asupra aceea ce s-a decis, astfel că s-a dispus trimiterea cauzei spre o nouă rejudecare la aceeași instanță în baza art.312 pct.3cpc raportat la art.304 pct.5c.p.c, cu indicația de se respecta întocmai îndrumările date de Curtea de Apel C. prin decizia civilă nr.1452 din 27 octombrie 2011.
Cauza a fost reînregistrată pe rolul Tribunalul O. sub nr._ .
In rejudecarea apelului, cu respectarea dispozitiilor instantei de recurs, s-a administrat proba cu expertiza contabila, in vederea stabilirii in cote procentuale, a contributiei celor doi soti la dobândirea apartamentului, a plătilor efectuate de fiecare dintre acestia, precum si a veniturilor realizate de părti pe parcursul casatoriei si pentru a se stabili câte rate au fost plătite de părti in timpul casatoriei.
Expertiza a fost intocmita de exp. contabil T. A. (filele 37-44 dosar), iar părtile nu au formulat obiectiuni la raportul de expertiza.
Analizând apelurile declarate prin prisma motivelor invocate, a îndrumărilor instanței de recurs si a dispozițiilor legale incidente in cauza, Tribunalul constata că acestea sunt fondate, in limita si in sensul celor ce urmează:
Motivele privind regimul juridic al apartamentului solicitat la partaj si cota de contributie a fiecarui soț la dobândirea bunurilor comune vor fi analizate impreuna deoarece ambii apelanti au formulat critici legate de aceste aspecte.
Referitor la regimul juridic al apartamentului solicitat la masa de partaj, Tribunalul retine ca acesta s-a stabilit in mod irevocabil prin decizia civila nr.1452/27.10.2011 pronuntata de Curtea de Apel C. in dosar nr._, care a statuat că apartamentul este bun comun in întregul său (deoarece bunul a fost dobândit pe data predarii locuintei, care se situeaza după data incheierii casatoriei) si astfel va fi retinut la masa de partaj.
Sub aspectul contribuției la dobândirea bunurilor comune, Tribunalul reține că soții au asupra bunurilor comune un drept de proprietate în devălmășie caracterizat prin aceea că nu au o cotă de proprietate determinată, motiv pentru care partajarea bunurilor comune se face pe baza unei cote unice aplicabilă întregii mase comunitare, iar nu prin raportarea contribuției fiecărei părți la valoarea unor bunuri individual determinate.
Din expertiza contabila întocmita in apel se retine că în timpul căsătoriei apelantul pârât a realizat venituri in cuantum de 5.583.630 lei, iar apelanta reclamanta, venituri in cuantum total de 11.834.200 lei. Referitor însă la bunul cel mai important sub aspectul valorii din masa de partaj (apartamentul), expertul a arătat că suma de 89.584 lei (57,88%) a fost achitata de apelantul pârât înainte de încheierea casatoriei, iar suma de 65.204 lei (42,12%) s-a achitat de cei doi soti după încheierea casatoriei.
Se constata astfel ca a fost corect stabilita de catre instanta de fond cota de contributie la dobândirea bunurilor comune de ½ pentru fiecare dintre soți, deoarece desi apelanta reclamanta a beneficiat de venituri superioare veniturilor apelantului pârât, acesta din urma a avut o contributie mai mare la dobândirea celui mai important bun din masa comunitară.
Relativ la apelul reclamantei – sub aspectul celorlalte motive invocate – Tribunalul constata ca cel de-al treilea motiv de apel este nefondat, întrucât instanța de fond nu avea posibilitatea să anuleze în totalitate cererea reconvențională, ci numai cu privire la capătul de cerere pentru care nu s-a achitat taxa de timbru conform dispozițiilor art.20 al.4 din Legea nr. 146/1997.
Motivul privind achitarea sumei de 15.000 lei exclusiv de către reclamantă, pentru dobândirea Daciei Break, sumă pe care a deținut-o pe un CEC înainte de încheierea căsătoriei, nu poate fi primit, întrucât nu au existat dovezi din care să rezulte că respectiva sumă a fost folosită în acest sens.
În ceea ce privește mobila de sufragerie, nu s-a dovedit existenta unei donații în favoarea reclamantei, din partea fratelui acesteia, astfel încât mobila are calitatea de bun comun.
Având in vedere faptul că apartamentul a fost contractat de către pârât anterior căsătoriei, că acesta a achitat in mod exclusiv o suma mai mare din c/val acestui bun, în mod corect instanța de fond a atribuit apartamentul în lotul său.
Relativ la apelul apelantului pârât, se constată, in ceea ce privește reținerea unei datorii comune de 4.000 lei, suportată exclusiv de către acesta, că în mod corect s-a respins de către instanța de fond această solicitare, deoarece apelantul pârât nu a facut probe in acest sens.
Referitor la valoarea de circulație a apartamentului, in apelul ce a facut obiectul dosarului nr._ s-a efectuat un nou raport de expertiză tehnică, din care rezultă că valoarea apartamentului cu îmbunătățiri este de 139.471 lei, valoare ce va primi eficienta in cauza, deoarece împotriva raportului de expertiză nu s-au formulat obiecțiuni, părțile fiind de acord cu aceasta.
Față de cele ce preced, în conformitate cu dispozițiile art. 296 Cod procedură civilă, Tribunalul va admite apelurile, va schimba în parte încheierea de admitere în principiu și sentința, în sensul că se va constata că părțile au dobândit în timpul căsătoriei și un apartament situat în Slatina, .. 39, ., . următoarele bunuri mobile: o ladă frigorifică în valoare de 117 lei, o perdea = 8 lei, o galerie lemn=3 lei, un birou copii = 10 lei, un recamier extensibil = 41 lei; o cuvertură pat = 12 lei, un covor = 40 lei, o lustră = 8 lei, o galerie = 4 lei, o perdea = 11 lei, un televizor Samsung = 225 lei, o masă TV = 9 lei, o lustră = 12 lei, o masă pliantă cu 4 scaune = 32 lei, bibelouri = 40 lei, un aragaz cu 4 ochiuri = 55 lei, o butelie = 200 lei, o masă plastic cu 4 scaune = 40 lei, o bibliotecă cu 4 corpuri = 166 lei, o canapea extensibilă = 88 lei, un fotoliu de 2 persoane = 49 lei, un fotoliu de o persoană = 41 lei, un serviciu masă = 15 lei, un covor cu 3 poteci = 62 lei, o plapumă de lână = 70 lei, 3 poteci = 22 lei, un suport flori = 13 lei, un cuier pom = 3 lei, un suport telefon = 3 lei, o oglindă cristal = 26 lei, 2 galerii lemn = 4 lei, un frigider ARCTIC=77 lei, un aragaz = 97 lei, o hotă Whirpool = 94 lei, o galerie lemn= 3 lei, o perdea = 8 lei, un bufet bucătărie = 28 lei, o mască chiuvetă = 8 lei, 4 scaune = 10 lei, o lustră ventilator = 18 lei, o galerie =4 lei, o perdea =10 lei, un fotoliu simplu = 9 lei, un covor = 41 lei, 2 tablouri = 8 lei, o cuvertură pat = 13 lei, o lustră = 6 lei, un video Panasonic = 102 lei, 3 seturi pahare = 27 lei, 2 seturi cafea = 8 lei, un aspirator defect = 2 lei, un fier călcat = 27 lei, o mașină de spălat ARDO=165 lei, dormitor compus din pat, șifonier cu 4 uși, corp bibliotecă, servantă cu oglindă=208 lei și 2 plăpumi lână = 140 lei, un autoturism Dacia Break, achiziționat în anul 1988, cu nr. de înmatriculare_, în valoare de 1280 lei.
Se va constata că la dobândirea bunurilor comune părțile au avut o contribuție de 1/2 fiecare.
Se va constata că masa de împărțit are o valoare totală de 143.294 lei, dând eficienta valorii de circulatie a apartamentului, stabilita in apel. Se vor forma si atribui loturile după cum urmeaza:
Lotul nr. 1. în valoare de 71.647 lei se va atribui apelantei reclamante care va primi în proprietate următoarele bunuri mobile, în valoare totala de 1358 lei: o ladă frigorifică în valoare de 117 lei, o perdea = 8 lei, o galerie lemn=3 lei, un birou copii = 10 lei, un recamier extensibil = 41 lei; o cuvertură pat = 12 lei, un covor = 40 lei, o lustră = 8 lei, o galerie = 4 lei, o perdea = 11 lei, un televizor Samsung = 225 lei, o masă TV = 9 lei, o lustră = 12 lei, o masă pliantă cu 4 scaune = 32 lei, bibelouri = 40 lei, un aragaz cu 4 ochiuri = 55 lei, o butelie = 200 lei, o masă plastic cu 4 scaune = 40 lei, o bibliotecă cu 4 corpuri = 166 lei, o canapea extensibilă = 88 lei, un fotoliu de 2 persoane = 49 lei, un fotoliu de o persoană = 41 lei, un serviciu masă = 15 lei, un covor cu 3 poteci = 62 lei, o plapumă de lână = 70 lei.
Apelanta reclamanta va primi sultă de la lotul nr. 2 suma de 70.289 lei.
Lotul nr. 2 în valoare de 71.647 lei se va atribui apelantului pârât care va primi în proprietate autoturismul Dacia Break în valoare de 1280 lei și apartamentul în valoare de_ lei, precum si următoarele bunuri mobile în valoare de 1.184 lei: 3 poteci = 22 lei, un suport flori = 13 lei, un cuier pom = 3 lei, un suport telefon = 3 lei, o oglindă cristal = 26 lei, 2 galerii lemn = 4 lei, un frigider ARCTIC=77 lei, un aragaz = 97 lei, o hotă Whirpool = 94 lei, o galerie lemn= 3 lei, o perdea = 8 lei, un bufet bucătărie = 28 lei, o mască chiuvetă = 8 lei, 4 scaune = 10 lei, o lustră ventilator = 18 lei, o galerie =4 lei, o perdea =10 lei, un fotoliu simplu = 9 lei, un covor = 41 lei, 2 tablouri = 8 lei, o cuvertură pat = 13 lei, o lustră = 6 lei, un video Panasonic = 102 lei, 3 seturi pahare = 27 lei, 2 seturi cafea = 8 lei, un aspirator defect = 2 lei, un fier călcat = 27 lei, o mașină de spălat ARDO=165 lei, dormitor compus din pat, șifonier cu 4 uși, corp bibliotecă, servantă cu oglindă=208 lei și 2 plăpumi lână = 140 lei.
Total valoare bunuri atribuite in lot: 141.936 lei.
Va fi obligat apelantul pârât să plătească sultă lotului nr. 1 suma de 70.289 lei.
Vor fi păstrate celelalte mențiuni ale sentinței.
In temeiul dispoz art.274 si art.276 C.pr.civ., se vor compensa in totalitate cheltuielile de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelurile declarate de apelanta reclamantă B. V. I., cu domiciliul în Slatina, .. 39, ., . și de apelantul pârât S. L., cu domiciliul în Slatina, .. 39, ., ., împotriva sentinței civile nr. 3319 din 04.06.2010 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr._ .
Schimbă în parte încheierea de admitere în principiu și sentința, în sensul că se constată că părțile au dobândit în timpul căsătoriei și un apartament, situat în Slatina, .. 39, ., . următoarele bunuri mobile: o ladă frigorifică în valoare de 117 lei, o perdea = 8 lei, o galerie lemn=3 lei, un birou copii = 10 lei, un recamier extensibil = 41 lei; o cuvertură pat = 12 lei, un covor = 40 lei, o lustră = 8 lei, o galerie = 4 lei, o perdea = 11 lei, un televizor Samsung = 225 lei, o masă TV = 9 lei, o lustră = 12 lei, o masă pliantă cu 4 scaune = 32 lei, bibelouri = 40 lei, un aragaz cu 4 ochiuri = 55 lei, o butelie = 200 lei, o masă plastic cu 4 scaune = 40 lei, o bibliotecă cu 4 corpuri = 166 lei, o canapea extensibilă = 88 lei, un fotoliu de 2 persoane = 49 lei, un fotoliu de o persoană = 41 lei, un serviciu masă = 15 lei, un covor cu 3 poteci = 62 lei, o plapumă de lână = 70 lei, 3 poteci = 22 lei, un suport flori = 13 lei, un cuier pom = 3 lei, un suport telefon = 3 lei, o oglindă cristal = 26 lei, 2 galerii lemn = 4 lei, un frigider ARCTIC=77 lei, un aragaz = 97 lei, o hotă Whirpool = 94 lei, o galerie lemn= 3 lei, o perdea = 8 lei, un bufet bucătărie = 28 lei, o mască chiuvetă = 8 lei, 4 scaune = 10 lei, o lustră ventilator = 18 lei, o galerie =4 lei, o perdea =10 lei, un fotoliu simplu = 9 lei, un covor = 41 lei, 2 tablouri = 8 lei, o cuvertură pat = 13 lei, o lustră = 6 lei, un video Panasonic = 102 lei, 3 seturi pahare = 27 lei, 2 seturi cafea = 8 lei, un aspirator defect = 2 lei, un fier călcat = 27 lei, o mașină de spălat ARDO=165 lei, dormitor compus din pat, șifonier cu 4 uși, corp bibliotecă, servantă cu oglindă=208 lei și 2 plăpumi lână = 140 lei, un autoturism Dacia Break, achiziționat în anul 1988, cu nr. de înmatriculare_, în valoare de 1280 lei.
Constată că la dobândirea bunurilor comune părțile au avut o contribuție de 1/2 fiecare.
Constată că masa de împărțit are o valoare totală de 143.294 lei.
Lotul nr. 1. în valoare de 71.647 lei se atribuie apelantei reclamante care primește în proprietate următoarele bunuri mobile, în valoare totala de 1358 lei: o ladă frigorifică în valoare de 117 lei, o perdea = 8 lei, o galerie lemn=3 lei, un birou copii = 10 lei, un recamier extensibil = 41 lei; o cuvertură pat = 12 lei, un covor = 40 lei, o lustră = 8 lei, o galerie = 4 lei, o perdea = 11 lei, un televizor Samsung = 225 lei, o masă TV = 9 lei, o lustră = 12 lei, o masă pliantă cu 4 scaune = 32 lei, bibelouri = 40 lei, un aragaz cu 4 ochiuri = 55 lei, o butelie = 200 lei, o masă plastic cu 4 scaune = 40 lei, o bibliotecă cu 4 corpuri = 166 lei, o canapea extensibilă = 88 lei, un fotoliu de 2 persoane = 49 lei, un fotoliu de o persoană = 41 lei, un serviciu masă = 15 lei, un covor cu 3 poteci = 62 lei, o plapumă de lână = 70 lei.
Primește sultă de la lotul nr. 2 suma de 70.289 lei.
Lotul nr. 2 în valoare de 71.647 lei se atribuie apelantului pârât care primește în proprietate autoturismul Dacia Break în valoare de 1280 lei și apartamentul în valoare de_ lei, precum si următoarele bunuri mobile în valoare de 1.184 lei: 3 poteci = 22 lei, un suport flori = 13 lei, un cuier pom = 3 lei, un suport telefon = 3 lei, o oglindă cristal = 26 lei, 2 galerii lemn = 4 lei, un frigider ARCTIC=77 lei, un aragaz = 97 lei, o hotă Whirpool = 94 lei, o galerie lemn= 3 lei, o perdea = 8 lei, un bufet bucătărie = 28 lei, o mască chiuvetă = 8 lei, 4 scaune = 10 lei, o lustră ventilator = 18 lei, o galerie =4 lei, o perdea =10 lei, un fotoliu simplu = 9 lei, un covor = 41 lei, 2 tablouri = 8 lei, o cuvertură pat = 13 lei, o lustră = 6 lei, un video Panasonic = 102 lei, 3 seturi pahare = 27 lei, 2 seturi cafea = 8 lei, un aspirator defect = 2 lei, un fier călcat = 27 lei, o mașină de spălat ARDO=165 lei, dormitor compus din pat, șifonier cu 4 uși, corp bibliotecă, servantă cu oglindă=208 lei și 2 plăpumi lână = 140 lei.
Total valoare bunuri atribuite: 141.936 lei.
Obligă pe apelantul pârât să plătească sultă lotului nr. 1 suma de 70.289 lei.
Păstrează celelalte mențiuni ale sentinței.
Compensează în totalitate cheltuielile de judecată.
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică, azi 23 Mai 2013 la Tribunalul O..
Președinte, M. I. S. | Judecător, I. M. | |
Pentru Grefier, A. D., aflat in CO, semneaza Grefier Sef Sectia I Civila, D. I. J. |
Red./Tehnored.M.I.S.
JF;I.B.
Ex.4
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 328/2013. Tribunalul OLT | Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 355/2013. Tribunalul OLT → |
|---|
