Obligaţie de a face. Decizia nr. 1078/2015. Tribunalul OLT
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1078/2015 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 21-12-2015 în dosarul nr. 1078/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL O.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1078/2015
Ședința publică de la 21 Decembrie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE D. S.
Judecător O. M. P.
Grefier R. I. T.
Pe rol se află soluționarea apelului civil declarat de apelantul pârât Ș. V.-F., împotriva sentinței civile nr. 3541/30.04.2015 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant O. F., având ca obiect obligație de a face.
Prezența părților și dezbaterile au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 14.12.2015, care face parte integrantă din hotărârea ce se va pronunța, când având în vedere dispozițiile art. 396 alin. 1 C.p.c. și având nevoie de timp pentru a delibera, instanța a amânat pronunțarea la o dată ulterioară, respectiv 21.12.2015.
TRIBUNALUL
Prin sentința civilă nr. 3541/30.04.2015 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr._ s-a admis acțiunea având ca obiect „revendicare mobiliară”, formulată de reclamantul O. F., în contradictoriu cu paratul Ș. V. F., și a fost obligat pârâtul să restituie reclamantului următoarele bunuri mobile: un disc agricol tip GD 3,4; un plug cu trei brazde; o remorcă tractor mare, tip IMU MEDGIDIA, cu nr. de înmatriculare_ ; o punte tractor 650; cantitatea de 120 Kg fier beton construcții; șină de cale ferată cu lungimea de 4 m; 2 buc. profil metalic 100x100x4, cu lungimea de 3 m; 4 calorifere de fontă; un banc de lucru cu 2 sertare; un butoi metalic de 200 l; un butoi de platic de 1000 l; un TV color NEI; un elevator stivuitor; 2 buc. lamele elevator stivuitor; 2 buc. cilindri hidraulici și un profil I laminat, cu lungimea de 3 m; iar în caz de refuz al pârâtului de a le restitui, autorizează reclamantul să le preia, pe cheltuiala pârâtului.
A fost obligat pârâtul să plătească reclamantului suma de 1.255,43 lei, cu titlu de contravaloare trusă reparații componente tractor și aparat sudură.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond, coroborând răspunsurile pârâtului la interogatoriu (întrebările nr. 1, 2, 13, 14) cu înscrisurile aflate la filele 5-16, 57, 74-77 și cu depozițiile martorilor I. M. C., C. C. și P. N. (propus chiar de pârât), a reținut că reclamantul a probat că este proprietarul următoarelor bunuri mobile: un disc agricol tip GD 3,4; un plug cu trei brazde; o remorcă tractor mare, tip IMU MEDGIDIA, cu nr. de înmatriculare_ ; o punte tractor 650; cantitatea de 120 Kg fier beton construcții; șină de cale ferată cu lungimea de 4 m; 2 buc. profil metalic 100x100x4, cu lungimea de 3 m; 4 valorifere de fontă; un banc de lucru cu 2 sertare; un butoi metalic de 200 l; un butoi de platic de 1000 l; un TV color NEI; un elevator stivuitor; 2 buc. lamele elevator stivuitor; 2 buc. cilindri hidraulici și un profil I laminat, cu lungimea de 3 m, trusă reparații componente tractor și aparat sudură, bunuri pe care le-a depozitat în domiciliul pârâtului, ulterior decesului tatălui reclamantului.
Instanța a înlăturat ca neîntemeiate susținerile pârâtului, în sensul că discul agricol tip GD 3,4, plugul cu trei brazde, remorca tractor mare tip IMU Medgidia, de culoare verde, precum și punte tractor 650 ar fi aparținut bunicului său, tatăl reclamantului, întrucât din coroborarea contractelor de vânzare cumpărare pentru un vehicul folosit, aflate la filele 8, 10, cu cartea de identitate a vehiculului (f. 6-7, 11), cu depoziția martorului P. N. rezultă că aceste bunuri au fost achiziționate pe numele reclamantului, cu bani pe care acesta i-a trimis tatălui său. Aceste bunuri au fost depozitate inițial în domiciliul tatălui reclamantului, iar ulterior decesului acestuia, au fost mutate în domiciliul pârâtului, fapt necontestat de pârât.
În plus, cu referire la trusa de reparații componente tractor, bun despre care pârâtul a afirmat că nu există, instanța a constatat că martorul C. C. a precizat că în curtea pârâtului se găsea, în cursul anului 2014, o trusă de reparații pentru tractor, iar martorul I. M. C. a confirmat faptul că a participat la revizia respectivului utilaj agricol, ocazie cu care s-a folosit de trusa de reparații.
Mai mult, în momentul în care în domiciliul pârâtului au fost depozitate bunurile revendicate în prezenta de reclamant, în prezența martorului I. M. C., care a participat la mutarea unora dintre ele, pârâtul a afirmat că respectivele bunuri aparțin reclamantului (fiind vorba de un tractor cu remorcă, în care au fost încărcate o cantitate de fier beton construcții; o șină de cale ferată; un banc de lucru cu 2 sertare, un profil metalic; 4 calorifere de fontă; un butoi metalic; două cadre porți). În același sens, martorul P. N. a precizat că tatăl reclamantului i-a relatat că bunurile aflate în curtea sa aparțin în realitate reclamantului.
Instanța a constatat ca lipsite de relevanță în speță apărările pârâtului, cu privire la elevatorul stivuitor, lamele elevator stivuitor și cilindrii hidraulici, în condițiile în care reclamantul a probat cu contractul de comodat depus la dosar că a obținut bunurile respective cu titlu de împrumut, fiind dovedit totodată faptul că acestea se află în posesia pârâtului, comodatarul fiind așadar îndreptățit să solicite restituirea lor de la cel care le deține fără drept, conform art. 2148 alin. 2 C.civ.
În fine, contrar susținerilor pârâtului, din coroborarea depoziției martorilor I. M. C., C. C. și P. N., instanța a constatat că reclamantul a probat că un televizor color marca NEI, ce îi aparținea, se află în prezent în posesia pârâtului, aceeași fiind situația și cu privire la un aparat de sudură, pe care îl folosea pârâtul.
Din concluziile raportului de expertiză aflat la dosar coroborat cu răspunsul pârâtului la întrebarea nr. 2 de la interogatoriu, potrivit cu care în posesia sa nu se mai găsesc în prezent trusa de reparații componente tractor și aparatul de sudură, instanța a constatat că echivalentul bănesc al acestor bunuri este în sumă de 1.255,43 lei.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul Ș. V. F., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare, apelantul arată că dreptul de proprietate asupra bunurilor mobile solicitate nu a fost lămurit sub toate aspectele, nefiind dovedit, iar bunurile ar fi trebuit să facă parte din masa succesorală ce a aparținut bunicului său. In ceea ce privește discul agricol, plugul cu trei brazde, remorca tractor mare și punte de tractor, acestea au fost achiziționate de bunicul său și nu de reclamant, acesta din urmă prevalându-se de diverse acte, care nu sunt semnate și nu poartă nicio ștampilă.
Precizează apelantul că pentru puntea de tractor nu s-a făcut nicio probă că este bunul reclamantului, toate declarațiile martorilor audiați nu fac dovada acestui lucru. Cu privire la butoiul de plastic de 1000 l și TV color marca NEY și acestea sunt bunurile apelantului întrucât nu există dovada că au fost bunuri proprii ale intimatului, depunându-se in acest sens o factură la dosar de intimat din care rezultă că a achiziționat 4 butoaie dar nu înseamnă că unul dintre acele patru butoaie este acesta de 1000 l.
Mai arată apelantul că a fost efectuată o expertiză la trusa de reparații și aparatul de sudură STERN, solicitând înlăturarea acesteia, întrucât nu are legătură cu cauza deoarece intimatul reclamant a dus această trusă la sora sa în curte, neexistând în curtea acestuia, mai mult, arată că nu se precizează componența acestei truse cu toate că intimatul a depus la dosar chitanțe de achiziționare a diferitelor unelte, însă nu rezultă că acelea făceau parte din trusa în cauză.
Precizează de asemenea apelantul că în ceea ce privește aparatul de sudură STERN, la dosar există un proces-verbal întocmit de polițist din care rezultă că așa ceva nu a existat în curtea apelantului și precizează că expertul a expertizat un alt aparat de altă marcă care aparține unei alte persoane.
În ceea ce privește profilul laminat INP lungime 3m, a susținut că îi aparține, având în acest sens contract de depozit încheiat cu . data de 07.05.2012.
Șina de cale ferată, un banc de lucru cu două sertare, 4 calorifere de fontă, un butoi metalic, două cadre porți au aparținut bunicului apelantului, așa cum rezultă din declarațiile extrajudiciare ale rudelor părților și din declarațiile lui P. N..
Pentru aceste considerente, solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat,casarea sentinței iar pe fond reținerea cauzei spre rejudecare și respingerea cererii de chemare in judecată ca fiind neîntemeiată.
La data de 06.10.2015 intimatul reclamant O. F., a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului, menținerea hotărârii de fond ca legală și temeinică, cu cheltuieli de judecată.
În susținerea întâmpinării, intimatul arată că toate bunurile deținute de apelant au fost recunoscute de acesta la interogatoriu, mai puțin trusa componente tractor și aparatul de sudură Stern care se aflau in curtea sa,dar nu avut nici un înscris de proprietate sau vreo altă dovadă că aceste bunuri i-ar aparține.
De asemenea, arată că la dosar a depus actul sub semnătura privata prin care tatăl său a cumpărat, pentru el, un disc in valoare de 30 mii lei vechi, acest lucru fiind expres menționat in acest înscris, reclamantul trimițându-i bani din Israel, unde lucra in acea perioada, atât tatălui său, cat si D-nei S. M., pentru a-i achiziționa bunurile de mai sus, D-na S. M. chiar insotindu-l pe tatăl său in Jud.C. pentru a cumpăra tractorul cu remorca si plugul de la numitul N. G., împreuna cu un tractorist ce a condus tractorul de la C. pana aici, deplasandu-se toți cu un taximetrist din Pitești, numitul C. G..
In ceea ce privește butoiul de plastic de 1000 l, precizează că a depus actul de cumpărare, iar in ce privește celelalte lucruri menționate de parat ca aparținând tatălui său, respectiv fier beton construcții, șina cale ferata, profil metalic, 4 calorifere fonta, banc de lucru cu placa groasa de 10 mm, cu 2 sertare aferente, este evident, în opinia reclamantului, ca un om in vârsta ca tatăl său nu folosea aceste lucruri, ci el le-a folosit de nenumărate ori, unele pentru a-i repara tractorul, ca si trusa de reparații tractor.
Susține că povestea inventata de parat, ca i-ar apartine personal aparatul de sudura stern, butoiul de plastic de 1000 I, in condițiile in care pe actul de cumpărare al acestuia reclamantul figurează ca proprietar, iar ca TV NEI i-ar fi fost dat cadou de către o matusa, sunt doar afirmații nereale, aceste bunuri gasindu-se deci in gospodăria pârâtului, deși reclamantul le-a solicitat prin acțiune, întrucât îi aparțin si nu avea cum sa cunoască existenta acestora in gospodăria paratului sau sa le ceară daca i-ar fi aparținut
De asemenea, fierul beton construcții de 120 kg, șina de cale ferată L, profilul metalic 100 x 100 x 4 - două bucăți, caloriferele de fontă, butoiul metalic de 200 litri, precum și banc de lucru cu placă groasă de 10 mm, cu două sertare aferente, au fost tot ale bunicului său.
Referitor la aparatul de sudură Stern ( achiziționat de pârât din târgul auto de la Pitești in anul 2011), butoiul de plastic de 1000 litri ( primit de la sora mamei sale in anul 2010), precum și TV color Nei (i-a fost dat de sora mamei sale cadou in anul 2013), pretinde că îi aparțin, fiind achiziționate de pârât, și nu de reclamant.
De asemenea, arată intimatul că a trimis de multe ori sume consistente rudelor sale, din Israel, chiar pârâtului și mătușii sale O. M., ca de altfel și tatălui său și altor persoane, depunând la dosar un set de înscrisuri, care cu o pensie de 350 lunar nu ar fi putut achiziționa singur aceste bunuri.
Examinând sentința apelată în raport cu actele dosarului și dispoz. art 476 și urm. din noul cod de procedură civilă, Tribunalul constată că apelul este fondat, pentru următoarele considerente:
Prima critică invocată de apelant, în sensul că dreptul de proprietate asupra bunurilor mobile solicitate nu ar fi fost lămurit sub toate aspectele, este nefondată. Astfel, prima instanță a încuviințat și administrat probele cu interogatoriul pârâtului, proba cu înscrisuri și proba testimonială cu câte doi martori pentru fiecare parte, precum și proba cu expertiza în specialitatea auto, probe care au fost administrate cu respectarea principiilor dreptului la apărare, contradictorialității, publicității și nemijlocirii, iar în apel nu au fost propuse probe noi sub aspectul dovedirii dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile.
Or, potrivit art. 254 alin. 6 C.p.c., părțile nu pot invoca în căile de atac omisiunea instanței de a ordona din oficiu probe pe care ele nu le-au propus și administrat în condițiile legii.
Având în vedere probele administrate la dosar, este nefondată susținerea apelantului în sensul că discul agricol tip GD 3,4, un plug cu trei brazde și remorca tractor mare, tip IMU MEDGIDIA, cu nr. de înmatriculare_ au fost proprietatea bunicului său.
Astfel, este adevărat că bunicul apelantului a cumpărat discul, însă din înscrisul constatator al contractului de vânzare-cumpărare (f. 13 dosar judecătorie) rezultă fără dubiu că acest bun a fost achiziționat pentru intimatul reclamant.
De asemenea, din coroborarea certificatului de înmatriculare, a cărții de identitate (f. 5-7 dosar judecătorie) cu contractul de vânzare-cumpărare pentru un vehicul folosit încheiat la data de 14.12.2002 (f. 8 dosar judecătorie) reiese că intimatul reclamant este proprietarul remorcii tractor tip IMU MEDGIDIA, cu nr. de înmatriculare_ .
Dreptul de proprietate al intimatului reclamant asupra plugului cu 3 brazde s-a stabilit în mod judicios de judecătorie pe baza contractul de vânzare-cumpărare din data de 14.12.2002 (f. 71), coroborat cu declarația martorului P. N. (f. 96).
Sub acest aspect, în mod corect prima instanță a înlăturat ca neîntemeiate susținerile apelantului pârât, în sensul că discul agricol tip GD 3,4, plugul cu trei brazde, remorca tractor mare tip IMU Medgidia, de culoare verde, ar fi aparținut bunicului său, tatăl reclamantului, întrucât din coroborarea probelor rezultă că aceste bunuri au fost achiziționate pe numele reclamantului, cu bani pe care acesta i-a trimis tatălui său și au fost depozitate inițial în domiciliul tatălui reclamantului, iar ulterior decesului acestuia, au fost mutate în domiciliul pârâtului, fapt necontestat de pârât.
Totuși, pentru puntea tractor 650 (față) intimatul reclamant nu a făcut dovada dreptului de proprietate, contractul de vânzare-cumpărare din data de 14.12.2002, cartea de identitate și certificatul de înmatriculare pentru tractorul marca UNIVERSAL tipul 650 M cu nr. de înmatriculare_ (f. 10-12) neținând loc de titlu de proprietate pentru o punte de tractor, care reprezintă o piesă (o componentă) de tractor, iar intimatul reclamant nu a susținut niciun moment că tractorul respectiv ar fi fost dezmembrat. Prin urmare, pentru acest bun, criticile apelantului sunt fondate.
Cu privire la butoiul de plastic de 1000 l și TV color marca NEY, apelantul a susținut că acestea sunt bunurile sale, întrucât nu există dovada că au fost bunuri proprii ale intimatului, apreciind că factura depusă la dosar de intimat din care rezultă că a achiziționat 4 butoaie nu probează că unul dintre acele patru butoaie este cel revendicat.
Instanța nu găsește ca fiind concludentă apărarea apelantului privind factura, câtă vreme pentru butoiul de plastic de 1000 l pe care apelantul l-a recunoscut la interogatoriu nu a probat dreptul său de proprietate, prezumția simplă că posesorul bunului mobil este proprietar fiind răsturnată prin declarația martorului P. N. (f. 96 dosar fond), care se coroborează cu factura din data de 22.01.2009 (f. 14 dosar judecătorie).
Cu privire la dreptul de proprietate asupra televizorului marca Nei, instanța reține că declarația martorului I. M.-C. în sensul că a constatat că un televizor pe care îl văzuse la intimatul reclamant se afla în posesia apelantului pârât nu este edificatoare, deoarece martorul nu a menționat marca televizorului, iar ceilalți martori, C. C. și P. N., nu au relatat aspecte privind televizorul.
Nu este fondată susținerea apelantului în sensul că profilul laminat INP de 3 m lungime i-ar aparține în baza contractului de depozit încheiat cu . data de 07.05.2012, acest contract nefiind depus la dosar. În schimb, prin prezentarea contractului de comodat încheiat la data de 12.07.2013, intimatul reclamant a dovedit temeiul deținerii elevatorului stivuitor, a 2 cilindri hidraulici, 2 lamele elevator stivuitor și a grinzii de rulaj profil I laminat, cu lungimea de 3 m, bunuri aflate în posesia apelantului (răspunsul la întrebarea 14 din interogatoriul administrat apelantului pârât în primă instanță).
Prin urmare, în mod corect prima instanță a constatat ca lipsite de relevanță în speță apărările pârâtului cu privire la elevatorul stivuitor, lamele elevator stivuitor și cilindrii hidraulici, în condițiile în care reclamantul a probat cu contractul de comodat depus la dosar că a obținut bunurile respective cu titlu de împrumut, fiind dovedit totodată faptul că acestea se află în posesia pârâtului, comodatarul fiind așadar îndreptățit să solicite restituirea lor de la cel care le deține fără drept, conform art. 2148 alin. 2 C.civ.
Totodată, susținerea că apelantul i-ar fi restituit intimatului profilul laminat nu este confirmată de nicio probă.
În fine, criticile apelantului raportate la celelalte bunuri mobile revendicate de intimatul reclamant sunt întemeiate.
Astfel, nu se poate admite că dreptul de proprietate asupra unei șine de cale ferată a fost dovedit, câtă vreme un asemenea bun nu se află în circuitul civil.
Intimatul nu a probat nici dreptul său de proprietate asupra aparatului de sudură Stern revendicat, factura emisă în data de 02.06.2010 (f. 110 dosar judecătorie) fiind pe numele altei persoane (D. F.), pentru un aparat de sudură de altă marcă (HWT155) și nici deținerea acestuia de către apelant. Susținerile intimatului reclamant că numitul D. F. ar fi un coleg care i-ar fi cumpărat aparatul și că HWT155 ar fi un tip de aparat marca STERN sunt simple afirmații nedovedite.
Pe de altă parte, factura nr._/25.07.2009 (f. 78 dosar judecătorie) prin care intimatul a cumpărat o centrală și un filtru de apă nu probează în mod direct și achiziționarea celor 4 calorifere de fontă revendicate de la apelant, iar o altă dovadă a proprietății acestor mobile nu a fost administrată de către intimat, deși îi revenea sarcina probei.
Cu referire la trusa de reparații componente tractor, se reține că împrejurarea relevată de martorul C. C. în sensul că în curtea apelantului pârât se găsea, în cursul anului 2014, o trusă de reparații pentru tractor nu este suficientă pentru a proba dreptul de proprietate al intimatului reclamant asupra acesteia. Or, convingerea martorului respectiv că trusa ar aparține intimatului reclamant s-a bazat exclusiv pe afirmația acestuia din urmă, astfel încât nu reprezintă o probă directă și concludentă în dosar.
În fine, nici cu privire la dreptul de proprietate asupra bancului de lucru cu două sertare, fier beton construcții, două bucăți profil metalic, un butoi metalic de 200 l, nu s-au administrat probe certe, deoarece sub acest aspect (al dreptului de proprietate) declarațiile martorilor sunt indirecte (au relatat din auzite).
Având în vedere aceste considerente, în conformitate cu prevederile art. 480 alin. 2 C.p.c., Tribunalul urmează să admită apelul, să schimbe în parte sentința, în sensul admiterii în parte a acțiunii, cu obligarea pârâtului să restituie reclamantului următoarele bunuri mobile: un disc agricol tip GD 3,4, un plug cu trei brazde, remorcă tractor tip IMU Medgidia cu nr. de înmatriculare_, un butoi de plastic de 1000 l, un elevator stivuitor, 2(două) lamele elevator, 2 cilindrii hidraulici și o grindă de rulaj profil I laminat cu lungimea de 3 m, urmând a respinge cererea cu privire la celelalte bunuri.
În temeiul art. 453 alin. 1 și 2 C.p.c., având în vedere că acțiunea a fost admisă în parte, se vor compensa în parte cheltuielile de judecată reprezentând onorariile de avocat achitate de părți și instanța va mai obliga pârâtul către reclamant la plata sumei de 950,50 lei, reprezentând taxa de timbru în măsura admiterii acțiunii (630,5 lei) și cheltuielile de transport (320 lei).
Cu privire la cheltuielile de judecată efectuate de părți în apel, având în vedere că doar o parte din motivele de apel sunt fondate, în baza art. 453 alin. 1 și 2 C.p.c., cheltuielile vor fi compensate în parte (onorariile de avocat), urmând a fi obligat intimatul la plata sumei de 258 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către apelant, reprezentând taxa de timbru în măsura admiterii apelului (315,25 lei) și cheltuielile de transport (57,24 lei).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de apelantul pârât Ș. V.-F., domiciliat în . Vitănești, ., jud. O. împotriva sentinței civile nr. 3541/30.04.2015 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant O. F., domiciliat în Pitești, .. 1, ., ..
Schimbă în parte sentința apelată, în sensul că admite în parte acțiunea.
Obligă pârâtul să restituie reclamantului următoarele bunuri mobile: un disc agricol tip GD 3,4, un plug cu trei brazde, remorca tractor tip IMU Medgidia cu nr. de înmatriculare_, un butoi de plastic de 1000 l, un elevator stivuitor, 2(două) lamele elevator, 2 cilindrii hidraulici și o grindă de rulaj profil I laminat cu lungimea de 3 m.
Respinge cererea cu privire la celelalte bunuri.
Compensează în parte cheltuielile de judecată și mai obligă pârâtul către reclamant la plata sumei de 950,50 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Compensează în parte cheltuielile de judecată efectuate de părți în apel și mai obligă intimatul la plata sumei de 258 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către apelant.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 21 Decembrie 2015.
Președinte, D. S. | Judecător, O. M. P. | |
Grefier, R. I. T. |
Red. OMP
Tehnored. MS
4 ex./02.02.2016
Jud. fond: C.O.
| ← Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Sentința nr.... | Fond funciar. Decizia nr. 70/2015. Tribunalul OLT → |
|---|
