Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr. 9/2015. Tribunalul OLT
| Comentarii |
|
Decizia nr. 9/2015 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 12-01-2015 în dosarul nr. 3857/311/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL O.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 9/2015
Ședința publică de la 12 Ianuarie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE D. S.
Judecător V. V.
Grefier D. S.
Pe rol judecarea apelului civil privind pe apelantele pârâte P.(C.) N., cu domiciliul în ., M. E., cu domiciliul în . și apelanții moștenitori M. I. T., cu domiciliul în Slatina, ., ..A, ., R. M., cu domiciliul în Slatina, ., ., județul O., P. M., cu domiciliul în comuna Curtișoara, ., județul O.,C. N., cu domiciliul în . și M. E., cu domiciliul în ., împotriva sentinței civile nr.1443/13.02.2014, pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant B. C., cu domiciliul în Slatina, .(cămin nefamiliști) nr.17, ., județul O., având ca obiect partaj bunuri comune/lichidarea regimului matrimonial.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat P. C. P. pentru apelantele pârâte P.(C.) N., M. E., având calitatea și de apelante moștenitoare ale apelantului M. F.(decedat), în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosar, intimatul B. C., personal și asistat de avocat G. M., în baza împuternicii avocațiale depusă la dosar, lipsă fiind apelanții moștenitori M. I. T., R. M. și P. M..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocat P. C. P., pentru apelantele pârâte P.(C.) N., M. E., având calitatea și de apelante moștenitoare ale apelantului M. F.(decedat), critică soluția instanței de fond, astfel că instanța de fond a reținut greșit prin IAP contribuția celor doi soți la dobândirea imobilului în cote egale, deși în cauză s-au făcut probe în sensul cererilor și raportat la probele administrate, instanța de fond trebuia să rețină că împreună s-a dobândit imobilul și să stabilească o contribuție de 25 % pentru fiecare.
Avocat M. G. pentru intimatul reclamant B. C., solicită respingerea apelului ca nefondate, instanța de fond a coroborat întregul material și a reținut corect în IAP că cei doi soți au contribuit în cote egale la dobândirea imobilului, mai mult intimatul reclamant a fost cel care a realizat venituri. Cu privire la cel de al doilea motiv de apel, apreciază că instanțe de fond a pronunțat o soluție legală, potrivit dispoz. art50 din OUG 50/2008, cu obligarea apelanților la plata cheltuielilor de judecată potrivit chitanței atașată la dosar.
INSTANȚA
Deliberând asupra apelului civil de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina sub nr._ din data de 19.04.2012, reclamantul B. C. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții P. (C. ) N., M. F. și M. E. să se dispună partajarea bunurilor comune, constând într-un imobil casă de locuit P+1 mansardată, situat în ., edificată cu pârâta în timpul căsătoriei, în contradictoriu cu pârâta P. (C.) N., constatarea unei contribuții proprii în cuantum de 70% din valoarea acestuia si majorarea corespunzătoare a lotului său în contradictoriu cu pârâta P. (C.) N., partajarea în natură a imobilului și instituirea unui drept de superficie asupra terenului, iar dacă acest lucru nu este posibil stabilirea unui drept de retenție până la achitarea sultei, în contradictoriu cu pârâta P. (C.) N. în ceea ce privește imobiliul constructie și pârâtii M. F. și M. E. pentru instituirea dreptului de superficie, cu plata cheltuielilor de judecată.
In motivarea cererii, reclamantul a arătat că s-a căsătorit cu pârâta în data de 17.07.1993, căsătorie desfăcută prin Sentința civilă irevocabilă nr.2953/18.05.2007 pronunțată de Judecătoria Slatina în Dosarul nr._ .
In urma pronunțării acestei sentințe, pârâta a revenit la numele purtat anterior, iar minorii B. A. G. și B. Ștefanuț-B. i-au fost încredințați tatălui spre creștere și educare.
Susține reclamantul că în timpul căsătoriei cu pârâta șiau stabilit domiciliul la bunicii pârâtei, respectiv pârâții M. F. și M. E., care prin contractul de vânzare - cumpărare cu clauză de întreținere autentificat sub nr.3332 din data de 24.11.1999 au vândut foștilor soți un imobil compus din 1192 mp teren loc de casă, curte și grădină, împreună cu o casă construită din lemn, acoperită cu țiglă, compusă din trei camere, hol și o anexă din lemn, acoperită cu țiglă, cu două încăperi, sădirile și împrejmuirile existente.
Imobilul construcție situat pe acest teren se afla într-o stare avansată de degradare și a fost demolat în anul 2004, așa cum rezultă din memoriul tehnic și documentația întocmită în acest scop.
În locul acestuia, pe acel teren, în perioada 2004-2005, foștii soți au edificat construcția P+l mansardată, compusă din: Parter cu o cameră de zi, dormitor, bucătărie, baie și un hol, împreună cu Mansardă cu trei dormitoare, baie și hol, imobil pentru care s-au întocmit documentații tehnice și au fost obținute certificat de urbanism și autorizație de construire.
După pronunțarea sentinței de divorț, vânzătorii, respectiv pârâții M. E. și M. F., împreună cu pârâta P. (C.) N. au reziliat contractul de vânzare-cumpărare prin Decizia civilă nr. 1462/09.12.2009 pronunțată de Tribunalul O. în Dosarul_ și l-au alungat pe reclamant împreună cu minorii, cu toate că acesta pretinde că a avut o contribuție aproape exclusivă la edificarea locuinței.
Arată în continuare că, în această situație s-a văzut nevoit să se mute cu minorii la un camin de nefamiliști, în condiții total insalubre și improprii traiului pentru trei persoane.
Reclamantul menționează că în perioada în care a edificat imobilul a fost singurul care a realizat venituri, fiind angajat la Corpul Gardienilor Publici O. și Serviciul Județean de Pază O., a achitat materialele și manopera muncitorilor, fiind ajutat și de părinții săi cu muncă fizică și bani, a contribuit cu muncă fizică, iar pârâta nu a realizat niciun de venit și nu a avut nicio contribuție efectivă la ridicarea construcției.
In aceste condiții, este justificat, moral și legal, în opinia sa, să se rețină aceasta contribuție și în consecință să fie majorat lotul său, fiind inadmisibil ca împreună cu cei doi copii să plătească chirie și să trăiască în condiții greu de imaginat, la care se adaugă și obținerea unor venituri salariale mai mult decât modeste.
De asemenea, în virtutea considerentelor de mai sus apreciază că se justifică acordarea dreptului de retenție și superficie, bunul și terenul aferent fiind comod partajabile în natură .
În drept au fost invocate dispoz. art.669-686 Cod Civil, art.673 C..
In sustinerea cererii reclamantul a depus la dosar înscrisuri: copie după sentința civilă nr.2953/18.05.2007, copie după Decizia civilă nr. 1462/09.12.2009, adeverințe venituri, certificat de urbanism, autorizație de construire, contract de vânzare-cumpărare și memoriu tehnic ( f. 7-24,34).
Legal citată, pârâta C. N. a formulat întâmpinare și cerere reconventională prin care a solicitat admiterea în parte a cererii in sensul partajării bunurilor dobândite de părți in timpul căsătoriei.
In motivarea întâmpinării pârâta a arătat că în timpul căsătoriei au dobândit un imobil P+M, insa acest imobil a fost dobândit împreuna cu bunicii săi materni, respectiv cu cea mai mare contribuție a acestora din urma, și nicidecum cu contribuția sa, sau cu contribuția majorata a reclamantului.
Pârâta învederează ca soții nu au locuit niciodata in timpul căsătoriei la bunicii săi, in localitatea Curtisoara, ci dimpotrivă au locuit la foștii socrii, in localitatea Curtisoara, . au făcut numeroase îmbunătățiri, care actualmente se afla in posesia reclamantului si a părinților acestora.
Arată pârâta că este adevarat ca reclamantul după despărtire și-a stabilit domiciliu în Slatina, insa pentru faptul ca a intrat ., și nu pentru ca nu avea unde sa locuiască cu copii.
Pe cale de cerere reconventionala, pârâta a solicitat sa se constate ca imobilul dobândit in timpul căsătoriei P+M, este edificat de foștii soți împreuna cu bunicii săi, motiv pentru care solicită sa se stabilească o cota de 25% pentru fiecare.
De asemenea pârâta a solicitat sa se constate ca are o contribuție exclusivă ea si bunicii săi la următoarele îmbunătățiri aduse imobilului P+M: au tencuit parterul, au introdus curantul electric; au izolat fațada; au bătut scafa la casa; au edificat o soba de teracota; au inchis balconul cu geamuri termopan; au montat geamuri si usi din termopan;au izolat cu vata minerala tavanul de la mansarda si totodată l-au acoperit cu rigips; au introdus apa de la rețeaua comunei.
Se arată că toate acestea le-au suportat in mod exclusiv pârâta si bunicii săi după despărțirea in fapt a soților, deoarece al acel moment imobilul era doar ridicat.
Pârâta a învederat ca bunicii săi au fost oameni gospodari si cu posibilități materiale ridicate, au avut un singur copil, pe mama sa, care a decedat, iar toata munca lor au investit-o în interesul nepoatei lor..
În plus, pârâta a solicitat sa se rețină la masa bunurilor de impartit urmatoarele bunuri si imbunatatiri aduse in gospodaria părintilor reclamantului: un autoturism marca Dacia Break; o remorca pentru autoturism; motosapa; au edificat edificat acoperișul la garaj, au construit 3 camere locuibile în locul unui grajd mai vechi; au modificat patulul si cotețele de porci si pasări; au turnat alei de beton prin curtea din fata si au betonat toata curtea, au refăcut gardul de la . vechi cu geamuri termopane la casa; au zugrăvit casa pe interior si au vopsit-o pe exterior; susținând că și pentru bunurile menționate si îmbunătățirile efectuate a fost ajutată de către bunicii săi.
In drept au fost invocate dispoz. art 115-117C.proc civ
La rândul lor, pârâtii M. F. și M. E. au formulat cerere de interventie prin care au solicitat admiterea in principiu si in totalitate a cererii, urmând să se constate că imobilul dobândit in timpul căsătoriei P+M, aste edificat de ei împreuna cu foștii soți, motiv pentru care au solicitat să se stabilească o cota de 25% pentru fiecare.
In motivarea cererii, pârâții au arătat că este adevărat ca cei doi in timpul căsătoriei au dobândit un imobil P+M, insa acest imobil a fost dobândit împreuna cu ei bunicii materni ai paratei, si nicidecum cu contribuția părtilor, sau cu contribuția majorata a reclamantului.
Pârâtii învederează ca cei doi nu au locuit niciodată in timpul căsătoriei la ei in Curtisoara, ci dimpotrivă au locuit la părinții reclamantului, in . au făcut numeroase bunuri, care actualmente se afla in posesia reclamantului si a părinților acestuia.
În plus, pârâtii M. F. și M. E. au solicitat să se constate că au o contribuție exclusiva, împreună cu parata, la următoarele îmbunătățiri aduse imobilului P+M: au tencuit parterul; au introdus curentul electric; au izolat fațada; au bătut scafa la casa; au edificat o soba de teracota; au inchis balconul cu geamuri termopan; au montat geamuri si usi din tsrmopan; au izolat cu vata minerala tavanul de la mansardă și totodată l-au acoperit cu rigips; au introdus apa de la reteaua comunei; toate acestea fiind edificate după despărțirea in fapt, deoarece, imobilul era decât ridicat.
In drept au fost invocate dispoz. Art 49 Cod.proc civ
Reclamantul-pârât B. C. a formulat întâmpinare la cererea reconventională a pârâtei C. N. prin care a solicitat respingerea acesteia ca neîntemeiată.
In motivare reclamantul-pârât a arătat că toate bunurile mentionate în cererea reconventională sunt proprietatea părintilor săi și sunt dobândite de către acestia cu contributia lor exclusivă.
Este de remarcat, în opinia sa, faptul că pârâta reclamantă nu precizează absolut nici o perioadă de timp și nici o valoare pentru bunurile pe care pretinde să fie reținute la masa partajabilă, iar cele sustinute de către pârâta-reclamantă nu au nici un fel de logică deoarece resursele financiare și capacitatea de muncă ale foștilor soți au fost canalizate în întregime pentru realizarea imobilului situat în . pârâtei.
Susține reclamantul că bunurile pretins a fi fost achizitionate sau edificate la domiciliul părintilor săi sunt achizitionate sau edificate anterior căsătoriei sale cu pârâta și mentionează faptul că pârâtii săi au fost și sunt cel putin la fel de gospodari, cum pretinde pârâta-reclamantă că sunt ai ei, au avut și au venituri, fiind salariati și în prezent pensionari.
In drept au fost invocate dispoz. art.82,115-118 C.p.civ.
Prin încheierea dată în sedința Camerei de Consiliu din data de 19.09.2012, instanța a admis cererea de ajutor public judiciar formulată reclamant, dispunând scutirea acestuia de la plata taxei de timbru datorată în prezenta.
Prin încheierea de ședință din data de 03.10.2012, instanța a calificat cererea de intervenție formulată în cauză de pârâții M. F. și M. E. ca fiind cerere reconvențională.
Prin încheierile date în sedința Camerei de Consiliu din data de 21.11.2012, instanța a admis în parte cererile de ajutor public judiciar formulate de pârâta P. (C.) N., respectiv pârâții M. F. și M. E., dispunând reducerea cu 50% a taxei de timbru datorate de aceștia.
La data de 27.03.2013, pârâții reclamanți au învederat faptul că nu înțeleg să solicite contravaloarea îmbunătățirilor aduse in gospodaria părintilor reclamantului pârât, întru cât nu au înțeles să formuleze cerere în contradictoriu cu aceștia.
La data de 22.05.2013, pârâta reclamantă C. N. a renunțat la partajarea autoturismului Dacia, a remorcii și a motosapei, solicitând doar partajarea imobilului construcție P+M.
In cursul cercetării judecătoresti au fost administrate proba cu înscrisurile depuse la dosar cauzei, proba cu interogatoriul părtilor, proba testimonială, sens în care au fost audiați martorii P. N., propus de reclamantul pârât, P. M., propus de pârâții reclamanți și proba cu expertiză specialitatea constructii civile, întocmită în cauză de expert N. D. ( f. 135-157).
Prin încheierea de admitere în principiu pronuntată la data de 28.11.2013, în considerarea probelor de la dosar și prin raportare la dispozițiile legale incidente, instanța a admis în parte în principiu acțiunea formulată de reclamantul B. C., în contradictoriu cu pârâții C. N., M. F. și M. E. și a admis în parte în principiu cererile reconvenționale, formulate de pârâții reclamanți C. N., M. F. și M. E. în contradictoriu cu reclamantul pârât B. C..
S-a constatat că masa bunurilor comune, dobândite de reclamant împreună cu pârâta C. N. se compune din următoarele: un imobil casă de locuit, Parter + Mansardă, împreună cu un beci, situat în ., în valoare totală de 120.256 lei, la momentul despărțirii dintre cei doi soți,
S-a constatat că reclamantul și pârâta C. N. au o cotă egală la dobândirea bunurilor comune, în cuantum de 50%.
S-a constatat că pârâții reclamanți au un drept de creanță constând în contravaloarea următoarelor îmbunătățiri aduse imobilului casă de locuit: tencuieli interioare, realizarea branșamentului electric la rețeaua stradală, instalație electrică, aplicare termosistem cu polistiren expandat, aplicare scafă,montat sobă, închis balconul cu tâmplărie din PVC și geam termopan, montat ferestre din PVC și geam termopan, montat uși din PVC și geam termopan, montarea parțială a tavanului la mansardă, din plăci de rigips, realizarea branșamentului de apă potabilă la rețeaua stradală, în valoare totală de31.367 lei.
S-a luat act că pârâta reclamantă C. N. a renunțat la cererea de complinire a masei bunurilor de împărțit.
S-a dispus completarea raportului de expertiză specialitatea evaluare imobiliară, urmând ca expertul N. D. să întocmească propuneri de lotizare, lucrarea fiind depusă la dosar (f.183-185).
Prin încheierea de ședință din data de 06.02.2014, având în vedere complexitatea lucrării și solicitarea expertului, instanța a încuviințat cererea de majorare a onorariului de expert, stabilind onorariu definitiv la suma de 1.200 lei, ce a fost achitată de reclamant.
Pe baza probelor administrate în cauză, văzând și concluziile raportului de expertiză, astfel cum a fost completată, instanța va dispune lichidarea stării de indiviziune dintre părți în conformitate cu prev. art. 6739 și 67310 al. 4 C.p.c. și va împărți bunurile din masa partajabilă într-o modalitate cât mai echitabilă.
Astfel, potrivit art. 6739 C.pr.civ, la formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama, după caz, de opțiunea părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăreia ori masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, posesia de fapt a bunurilor, evitarea sultelor exagerate, astfel încât să se realizeze o partajare echitabilă.
În raport de opțiunea exprimată de părți și pentru a rezulta o sultă cât mai mică de plătit, dar și reținând că imobilul P+M a fost edificat pe un teren ce aparține pârâților, instanța va lichida starea de indiviziune în care se află părțile, în varianta propusă de expert N. D. în completarea la raportul de expertiză întocmit în cauză, urmând a atribui în lotul pârâtei reclamante C. N. un imobil casă de locuit, Parter + Mansardă, împreună cu un beci, situat în ., în valoare totală de 120.256 lei, iar în lotul reclamantului pârât B. C. sultă în sumă de 60.128 lei, pârâta reclamantă fiind obligată la plată către reclamantul pârât a sultei în cuantumul arătat, va constata că pârâții reclamanți au un drept de creanță constând în contravaloarea îmbunătățirilor aduse imobilului casă de locuit, în valoare totală de 31.367 lei și va lua act că pârâta reclamantă C. N. a renunțat la cererea de complinire a masei bunurilor de împărțit.
Cu aplicarea art. 276 C.pr.civ., instanța va compensa în parte cheltuielile de judecată și obligă reclamantul pârât către pârâții reclamanți la plata sumei de 1.341 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Având în vedere faptul că părțile au beneficiat în prezenta de ajutor public judiciar, în considerarea dispozițiilor art. 50 ind. 2 din OUG 51/2008, întrucât reclamantul pârât B. C. și pârâta reclamantă C. N. au dobândit drepturi de creanță, respectiv bunuri, a căror valoare, respectiv cuantum depășește de 10 ori cuantumul ajutorului public judiciar ce li s-a acordat, instanța va obliga reclamantul pârât B. C. să restituie ajutorul public judiciar de care a beneficiat, sub forma scutirii de la plata taxei de timbru în cuantum de 1.803 lei, respectiv va obliga pârâta reclamantă C. N. să restituie ajutorul public judiciar de care a beneficiat, sub forma reducerii cu 50% a taxei de timbru în cuantum de 1.141 lei, la rămânerea irevocabilă a prezentei.
Cu aplicarea art. 19 alin. 1 din OUG 51/2008, instanța va dispune că ajutorul public de care au beneficiat pârâții reclamanți M. F. și M. E., în cuantum de 1.141 lei, rămâne în sarcina statului.
Împotriva acestei sentințe au formulat recurs pârâții reclamanți reconvenționali P. N., M. F. și M. E., solicitând admiterea recursului și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
În motivarea recursului s-a susținut că instanța de fond în mod greșit a reținut prin încheierea de admitere în principiu că cei doi soți au contribuit în cote egale la dobândirea imobilului și în mod greșit s-a reținut pentru pârâții M. F. și M. E. doar contravaloarea îmbunătățirilor realizate după despărțirea foștilor soți. Au susținut de asemenea că, din probele administrate în cauză s-a făcut pe deplin dovada faptului că împreună cei patru au edificat imobilul și că cea mai mare parte de contribuție au avut-o bunicii pârâtei reclamante, respectiv M. F. și M. E. astfel încât instanța trebuia să rețină o cotă de contribuție de 25% pentru fiecare parte
De asemenea, recurenta P. N. apreciază că în mod greșit instanța de fond a obligat-o să restituie suma reprezentând ajutorul public judiciar de care a beneficiat, apreciind că se impunea obligarea reclamantului la restituirea acesteia.
În timpul soluționării cauzei, a decedat pârâtul reclamant M. F. iar la solicitarea părților au fost introduși în cauză moștenitorii acestuia, M. T., R. M., P. M., M. E. și C. N..
În ședința publică din 08.12.2014, instanța a procedat la recalificarea căii de atac declarată de parte, din recurs în apel, raportat la valoarea cererii cu care instanța a fost sesizată, respectiv sub 100.000 lei.
Analizând sentința apelantă prin prisma motivelor de apel, în temeiul dispozițiilor art. 296 și următoarele din codul de procedură civilă, raportat la actele și lucrările dosarului, tribunalul constată că apelul nu este fondat, având în vedere următoarele considerente:
Prin sentința civilă nr.1443/13.02.2014, pronunțată de Judecătoria Slatina, s-a admis în parte acțiunea și cererea reconvențională, s-a sistat starea de indiviziune în care se aflau părțile prin atribuirea în lotul reclamantei C. N. a unui imobil casă de locuit P+m situat în . în valoare de 120.256 lei cu obligarea la sultă în favoarea pârâtului în cuantum de 60.128 lei.
S-a constatat că pârâții au un drept de creanță reprezentat de contravaloarea îmbunătățirilor aduse imobilului casă de locuit în valoare de 31.367 lei și a luat act că reclamanta a renunțat la cererea de complinire a masei partajabile.
Cu privire la ajutorul public judiciar acordat părților în proces, atât reclamanta cât și pârâtul au fost obligați la restituirea acestuia la data când hotărârea de partaj rămâne irevocabilă, iar în ceea ce privește pe pârâții M. F. și M. E., ajutorul public judiciar în cuantum de 1141 lei acordat a rămas în sarcina statului.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a stabilit prin încheierea de admitere în principiu pronunțată la data de 28.11.2013, în urma probatoriului administrat că, cei doi soți, au dobândit, prin contribuție egală un imobil casă de locuit parter + mansarda și beci, situat în ., imobil ce a fost evaluat la suma de 120.256 lei la data despărțirii celor doi soți.
A reținut corect instanța de fond că la edificarea acestui imobil fiecare dintre soți a fost ajutat de familia sa, că bunicii pârâtei, M. F. și E. au preparat hrana necesară pentru muncitorii angajați, dar cu achiziționarea produselor necesare cu banii părinților reclamantului, iar alte acte de ajutor constând în contribuții materiale ale acestora la edificarea imobilului, nu au fost probate, fiecare declarație a martorilor audiați fiind judicios apreciată.
Prin urmare, motivul de apel invocat de către apelanți privind contribuția fiecăruia, și în principal faptul că bunicii pârâtei – apelante au edificat în parte construcția, nu este întemeiat și va fi respins.
Tribunalul, de asemenea a subliniat și faptul că în ceea ce privește reținerea unei contribuții egale a foștilor soți la edificarea imobilului, instanța de fond a făcut o interpretare corectă a dispozițiilor legale în materie, respectiv art.339 și art.343 din Codul civil, precum și a jurisprudenței consacrate, în sensul că la stabilirea contribuției soților la dobândirea bunurilor comune nu se analizează contribuția la dobândirea fiecărui bun în parte, ci contribuția soților la dobândirea tuturor bunurilor comune și aceasta raportat nu numai la aportul material ale fiecăruia, ci în funcție de munca lor în gospodărie.
Cum, după despărțirea soților, pârâții reclamanți reconvențional, bunicii pârâtei, au adus o . îmbunătățiri la imobilul edificat în timpul căsătoriei, instanța de fond în mod corect a apreciat că aceștia au un drept de creanță reprezentând contravaloarea îmbunătățirilor, ce a fost stabilit prin raportul de expertiză la suma totală de 31.367 lei.
Bineînțeles că, fiind vorba de îmbunătățiri aduse imobilului care a fost împărțit în cote egale între foștii soți, acestora le revine obligația să suporte, în mod legal creanța în sumă de 31.367 lei reprezentând contravaloarea îmbunătățirilor.
În ceea ce privește obligarea pârâtei- reclamante să restituie ajutorul public judiciar de care a beneficiat, în cuantum de 1141 lei reprezentând 50%, din taxa de timbru, se constată că, potrivit dispoz art.50 alin 2 din OUG 51/2008- privind ajutorului public judiciar, instanța a procedat corect, față de împrejurarea că, atât pârâta- reclamantă, cât și reclamantul-pârât au drepturi de creanță a căror valoare depășește de 10 ori cuantumul ajutorului public acordat.
În concluzie, constatând astfel că instanța de fond a dat o interpretare corespunzătoare probatoriilor administrate raportat la conținutul cererilor cu care a fost sesizată, tribunalul, în conformitate cu dispozițiile art.296 din codul de procedură civilă, va respinge apelul ca fiind nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge apelul formulat de apelantele pârâte P.(C.) N., M. E., și apelanții moștenitori M. I. T., R. M. și P. M., împotriva sentinței civile nr.1443/13.02.2014, pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant B. C..
Obligă apelanții către intimatul reclamant B. Costrel la 500 lei cheltuieli de judecată.
Cu recurs.
Pronunțată în ședința publică de la 12 Ianuarie 2015
Președinte, D. S. | Judecător, V. V. | |
Grefier, D. S. |
Red. D.S
Tehnored. T.S
Jud. fond C. O.
8 ex/11.02.2015
| ← Pensie întreţinere. Decizia nr. 441/2015. Tribunalul OLT | Exercitarea autorităţii părinteşti. Decizia nr. 157/2015.... → |
|---|
