Pretenţii. Sentința nr. 4386/2015. Tribunalul OLT
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4386/2015 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 13-01-2015 în dosarul nr. 10217/311/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL O.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 14/2015
Ședința publică de la 13 Ianuarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. B.
Judecător I. M.
Grefier M. T.
Pe rol judecarea apelului civil declarat de apelanta pârâtă M. A., domiciliată în ., ., Județul O., împotriva sentinței civile nr. 4386/30.04.2014, pronunțată de Judecătoria Slatina, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă BEȚEANU C., domiciliată în ., ., Județul O., având ca obiect - pretenții .
La apelul nominal făcut în ședința publică s-au prezentat avocat G. M., reprezentând pe apelanta pârâtă M. A. și procurist Bețeanu G., reprezentând pe intimata reclamantă Bețeanu C..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, Verificând, din oficiu la primul termen de judecată, în raport de dispozițiile art. 131 alin. 1 din Noul Cod de Procedură Civilă, coroborat cu dispozițiile art. 95 pct. 2 și art. 107 din Noul Cod de Procedură Civilă, instanța constată că este competentă general, material și teritorial să judece prezenta cauză.
Avocat G. M., pentru apelanta pârâtă, depune la dosar împuternicirea avocațială și chitanța reprezentând onorariul pentru avocat.
Procurist Bețeanu G., depune la dosar concluzii scrise și un borderou cu cheltuielile de judecată efectuate cu ocazia judecării procesului.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul asupra apelului, aducându-i-se la cunoștință procuristului pentru intimata reclamantă Bețeanu C., dispozițiile art. 83(1) și (2)din Noul cod de procedură civilă, conform cu care, „În cazul în care mandatarul persoanei fizice este soț sau o rudă până la gradul al doilea inclusiv, acesta poate pune concluzii în fața oricărei instanțe, fără să fie asistat de avocat, dacă este licențiat îndrept ”.
Avocat G. M., având cuvântul pentru apelanta pârâtă M. A., solicită admiterea apelului, schimbarea sentinței în sensul respingerii acțiunii ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, iar în subsidiar, ca neîntemeiată cu obligarea intimatei reclamante la plata cheltuielilor de judecată, sau trimiterea cauzei pentru rejudecare la instanța de fond pentru administrarea unui probatoriu impus de specificul cauzei.
Motivând, arată că în mod greșit prima instanță a admis acțiunea, întrucât pârâta nu avea calitate procesuală pasivă în cauză, ea devenind proprietară asupra imobilului mult după efectuarea acelor lucrări a căror contravaloare s-a solicitat prin cererea de chemare în judecată, cauza ar fi trebuit să fie soluționată în contradictoriu cu fostul proprietar, numitul Vlangar V..
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina la data de 18.10.2013 sub nr._ reclamanta B. C. a solicitat obligarea pârâtei M. A. la plata sumei de 1500 lei reprezentând contravaloarea cheltuielilor necesitate de lucrările de racordare la rețeaua de energie electrică a blocului de locuințe situat în Strejești, sat Colibași, . jud. O..
În motivarea cererii reclamanta a arătat că locuiește . 8 apartamente cumpărate de proprietari de la SDP Strejesti, in baza Decretului Lege nr.61/1990, . unității, inițial cu destinație locuințe de serviciu pentru salariați.
La darea in folosința a blocului de locuințe in anul 1974 toate utilitățile (încălzire, apa, canal si electricitate) au fost furnizate de către întreprinderea proprietara, fiind racordate la rețeaua acesteia, la comun pentru întreg blocul, plata acestora facondu-se la paușal de către salariații ce locuiau cu chirie in apartamentele respective.
După anul 1990, apartamentele au început sa fie cumpărate de salariați si din cauza greutăților financiare ale întreprinderii s-a început separarea si plata utilităților de către fiecare proprietar de apartament. Pentru încălzire au fost construite sobe sau centrale de apartament, pe combustibil solid iar pentru alimentarea cu apa au fost săpate fântâni dotate cu hidrofor.
Alimentarea cu energie electrica a blocului de locuințe a fost făcuta pana in anul 2005 cu un cablu subteran ce pleca din postul de transformare proprietatea SDP Strejesti pana la nisa blocului, iar plata energiei electrice consumate de proprietarii apartamentelor din . SDP Strejesti.
Ulterior, din cauza ca SDP Strejesti a intrat in faliment si blocul de locuințe a rămas fara energie electrica, proprietarii apartamentelor au fost nevoiți sa se adreseze la . deveni abonații acesteia.
Societatea Electrica, acum CEZ Vânzare SA, a condiționat încheierea contractelor de furnizare a energiei electrice de schimbarea soluției tehnice de alimentare cu energie electrica. A preluat de la SDP Strejesti prin contract de comodat postul de transformare, a cerut îngroparea altui cablu electric de la transformator la blocul de locuințe, iar la fiecare din cele doua scări ale blocului s-au montat tablouri electrice in care au fost așezați contorii electrici pentru fiecare apartament.
Reclamanta susține că a stabilit cu proprietarii apartamentelor sa se ocupe ea de lucrare si toate cheltuielile efectuate sa se împartă la cele 8 apartamente din .. Lucrarea de alimentare cu energie electrica a blocului a costat suma de 120 milioane lei vechi (12.000 ron) pentru obținerea avizelor, contravaloare cablu, aparatura si montarea acesteia, pentru care are documente de plata (_ lei vechi) precum si manopera de săpare a sântului pe distanta de circa 200 m, transport nisip, acoperirea cablului cu nisip si astuparea sanțului, lucrări executate cu persoane fizice pentru care nu are documente.
Astfel, a rezultat pentru fiecare dintre cele 8 apartamente o contribuție la realizarea lucrării de alimentare cu energie electrica in suma de 15 milioane lei vechi. S-a stabilit ca plata acestei sume pentru fiecare apartament sa se facă către ea care a avansat toate cheltuielile, pe măsura ce fiecare proprietar de apartament se va racorda la rețea si va deveni abonat al ..
S-a arătat că unii proprietari de apartamente au plătit contribuția de 15 milioane lei vechi (1500 ron) înainte de a se racorda la rețea, alții au plătit ulterior pe măsura racordării, însă unul din proprietari care nu locuia in apartament, pe nume Vlangar V., a refuzat sa plătească pe motiv ca nu are nevoie de energie electrica in apartament întrucât il va vinde, fara a fi racordat la rețeaua electrica construita pe cheltuiala sa, lucru pe care l-a si făcut prin vânzarea acestuia către pârâta M. A..
S-a arătat de asemenea că la data perfectării actelor de vânzare cumpărare reclamanta a solicitat noului proprietar, pârâta M. A., plata contribuția pentru alimentarea cu energie electrica in suma de 1.500 ron, însă cumpărătoarea a refuzat sa-i plătească pe motiv ca pleacă în G. si nu are nevoie de energie electrica in apartament, urmând sa-i plătească atunci când va deveni abonata la . beneficia de lucrarea plătită de aceasta.
Cu toate acestea, și după ce pârâta a revenit din G. și a racordat apartamentul la rețeaua electrica si a devenit abonata . (în luna august 2013), aceasta a refuzat plata pe motiv ca nu are nici o datorie fata de reclamantă.
În drept au fost invocate dispozițiile art 1345, 1347 si 1640 din Codul Civil.
În susținerea cererii la dosarul cauzei au fost depuse copii de pe adresa C. Curtisoara nr 888/30.07.204 de aprobare a avizului de racordare; fisa de calcul taxa de racordare (anexa nr 13) pentru suma de_ lei vechi; factura fiscala,_/09.05.2005 si chitanțele_,_,_/09.05.2005 si chitanța_/10.05.2005; factura fiscala_ si chitanța_/04.03.2004; factura fiscala_ si chitanța_/08.06.2005.
Pârâta a depus întâmpinare la dosar prin care a invocat prescripția dreptului material la acțiune, raportat la faptul ca pretențiile ce fac obiectul cauzei datează din anul 2005, acțiunea fiind introdusa cu mult peste termenul de prescripție de trei ani.
De asemenea pârâta a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive in ceea ce privește persoana sa, având in vedere raportul juridic dedus judecații, arătând că reclamanta invoca existenta unei înțelegeri pentru executarea racordului electric la cvartalul in care deține imobilul apartament cu proprietarul respectiv posesori de apartamente, înțelegere ce ar fi fost încheiată in anul 2005, dată la care pârâta nu avea nici o calitate si nici o legătura cu aceasta înțelegere pentru a îi fi opozabila.
În ceea ce privește fondul cauzei, pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
S-a arătat că între pârâtă si reclamanta nu a existat niciodată incheiata vreo înțelegere nici verbala si nici scris despre cele ce se afirma ca ar fi fost mandatata intrucit in anul 2005 nu avea nici o calitate, pârâta devenind proprietara posesoare a apartamentului in anul 2008 fara ca la acea data vinzatorul sa le transmită vreo obligație conexa ce ar fi grevat contractul fata de vreun terț.
Raportat la pretențiile ce le invoca reclamanta ce ar reprezenta lucrări făcute de reclamanta si care spune ca nu le poate dovedi, pârâta cere sa se aibă in vedere faptul ca facturile din anul 2005 ce le atașează reclamanta nu reprezintă c/v vreunor lucrări si acestea reprezintă taxe pentru avize incasate de Electrica, pentru ca aceasta sa-si incheie contract de furnizare in nume propriu.
Pârâta a mai arătat că la data cind ea a cumpărat apartamentul acesta a fost cumpărat si cu instalația electrica aferenta ce face parte din imobil, ea incheind contract de furnizare cu Cez Distribuție.
În drept au fost invocate dispoz. art. 205 si următoarele Cod proc civila.
În sustinerea întâmpinării pârâta a depus la dosar copia contractului de vânzare cumpărare aut sub nr. 135/19.01.2008 de BNP B. R. și V. C. D..
La data de 23.12.2013 reclamanta a depus la dosar cerere de modificare a acțiunii solicitând mărirea pretențiilor de la 1.500 la 2.310 lei, prin actualizarea sumei datorate, cu indicele preturilor de consum, după următorul calcul: 1500x154,01%=2310 lei, potrivit actului emis de DRS O., cu numărul 2365 din 25.11.2013.
S-a arătat că prin majorarea pretențiilor la 2310 lei, valoarea prestațiilor este apreciata la momentul in care debitorul a primit ceea ce trebuie sa restituie, adică in luna august 2013 când parata a racordat apartamentul la rețeaua electrica finanțata de reclamanta si a încheiat contractul de furnizare a energiei electrice cu CEZ Vânzare SA.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 1345, 1347 si 1640 din Codul Civil.
În susținerea cererii reclamanta a depus la dosar actul emis de DRS O. nr.2365/25.11.2013.
Reclamanta a depus la dosar răspuns la întâmpinarea formulată de pârâtă și a arătat că referitor la excepția prescripției dreptului material la acțiune, invocata de parata, arată ca pretențiile ce fac obiectul cauzei datează din luna august 2013, data la care parata a racordat apartamentul la rețeaua electrica finanțata de ea in anul 2005 si s-a încheiat pentru prima data de la cumpărarea apartamentului contractul de furnizare a energiei electrice cu CEZ Vânzare SA.
Cu referire la excepției de lipsa a calității procesuale a paratei. s-a solicitat de asemenea respingerea acesteia, iar pe fondul cauzei s-a solicitat înlăturarea apărărilor pârâtei ca neîntemeiate.
În cursul procedurii, la data de 26.02.2014 instanța a respins excepția prescripției dreptului materialla acțiune ca neîntemeiată întrucât prescripția începe să curgă de la data când titularul dreptului la acțiune a cunoscut sau, după împrejurări, trebuia să cunoască nașterea lui, iar în speța de față dreptul la acțiune al reclamantei s-a născut în momentul în care pârâta și-a racordat apartamentul la rețeaua electrică (luna august 2013), moment în raport de care urmează ca instanța să verifice dacă sunt întrunite condițiile cerute de lege pentru acțiunile ce derivă din îmbogățirea fără justă cauză sau gestiunea de afaceri invocate de reclamantă.
De asemenea instanța a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei ca neîntemeiată întrucât verificarea calității procesuale în acțiunile ca se întemeiază pe faptul juridic (licit sau ilicit), presupune verificarea condițiilor de fond necesar a fi verificate pentru admiterea cererii, astfel că lipsei calității nu poate fi susținută pe cale de excepție.
Pentru soluționarea cererii a fost administrată proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Prin sentința civilă nr. 4386/30.04.2014, pronunțată de Judecătoria Slatina, în dosar nr._, s-a admis în parte cererea formulată de reclamanta B. C. în contradictoriu cu pârâta M. A..
A fost obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 1.925 lei reprezentând contravaloarea cheltuielilor necesitate de lucrările de racordare la rețeaua de energie electrică a blocului de locuințe situat în Strejești, sat Colibași, . jud. O., actualizate cu indicele de inflație calculat până la sfârșitul lunii octombrie 2013.
A fost obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 190 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Analizând cererea formulată prin prisma materialului probator existent la dosarul cauzei și a dispozițiilor normative incidente în speță, Judecătoria a constatat că este întemeiată în parte pentru următoarele considerente:
Din probele administrate în cauză, Judecătoria a reținut că reclamanta a suportat contravaloarea integrală a cheltuielilor necesitate de lucrările de racordare la rețeaua de energie electrică a blocului de locuințe situat în Strejești, sat Colibași, . jud. O., stare de fapt care rezultă atât din înscrisurile depuse de reclamantă la dosar, cât și din adresa înaintată la dosar de CEZ Distribuție SA, la solicitarea instanței.
Conform acestui din urmă înscris, pentru efectuarea lucrărilor s-a plătit suma totală de 100.401,031 lei vechi (echivalentul a 10.040 lei noi), suma reprezentând contravaloarea lucrărilor de racordare necesare pentru 8 contoare (corespunzător celor 8 apartamente ale blocului).
În lipsa altor probe referitoare la cheltuieli suplimentare necesitate de aceste lucrări, Judecătoria a constatat că, împărțind suma totală de 10.040 lei la cele 8 apartamente, rezultă că fiecare dintre apartamente trebuia să suporte suma de 1.250 lei.
În ceea ce o privește pe pârâtă, Judecătoria a constatat că aceasta a refuzat să plătească această cotă parte din cheltuieli apreciind că între ea și reclamantă nu există niciun raport juridic, deoarece la momentul efectuării lucrărilor de racordare ea nu era proprietar al apartamentului.
Judecătoria a constatat că această susținere este neîntemeiată, deoarece începând cu luna august 2008, pârâta s-a racordat la rețeaua de furnizare a energiei electrică, racord care nu ar fi fost posibil dacă anterior nu s-ar fi efectuat lucrările de racordare la rețea a întregului imobil.
Practic, pârâta beneficiază în prezent de energie electrică în primul rând pentru faptul că reclamanta a suportat cheltuielile necesitate de racordarea întregului imobil la rețeaua electrică, pentru că fără această lucrare, nici unul dintre proprietarii celor 8 apartamente nu ar fi putut să beneficieze de energie electrică.
În aceste condiții, Judecătoria a constatat că în speță a avut loc o mărire a patrimoniului pârâtei (cu suma ce reprezintă cota sa de contribuție la contravaloarea lucrărilor de racordare a imobilului) pe seama micșorării patrimoniului reclamantei (aceasta fiind cea care a suportat costurile acestor lucrări), iar între sporirea primului patrimoniu și diminuarea celui de-al doilea există o cauză unică (efectuarea acestor lucrări).
Totodată sunt îndeplinite și condițiile juridice pentru exercițiul acțiunii în restituire întemeiată pe principiul îmbogățirii fără justă cauză (actio de in rem verso), respectiv absența unei cauze legitime a măririi patrimoniului pârâtei în detrimentul reclamantei (deoarece între părți, așa cum arată și pârâta, nu s-a încheiat o convenție pentru efectuarea lucrărilor și nici nu există altă cauză generatoare de obligații în acest sens pentru pârâtă) și absența unei alte modalități juridice de recuperare a pierderi suferite (caracterul subsidiar al acțiunii).
În ceea ce privește susținerile pârâtei referitoare la faptul că beneficiarul direct al acestor lucrări a fost fostul proprietar al apartamentului (de la care pârâta a cumpărat apartamentul după ce se efectuaseră lucrările de racordare), Judecătoria a apreciat că nu pot face obiectul prezentei cauze în lipsa unei cereri de chemare în garanție, ele putând face obiectul unei cereri distincte de chemare în judecate în care să se dezbată raportul juridic dintre pârâtă și fostul proprietar cu privire la această sumă de bani.
În consecință, pârâta a fost obligată să plătească reclamantei 1.250 lei reprezentând contravaloarea cheltuielilor necesitate de lucrările de racordare la rețeaua de energie electrică a blocului de locuințe.
Totodată având în vedere prejudiciul produs reclamantei ca urmare a diferenței dintre puterea de cumpărare a monedei naționale de la momentul la care s-a efectuat plata lucrărilor și puterea de cumpărare de la data la care s-a introdus cererea de chemare în judecată, pentru repararea integrală a prejudiciului suferit de reclamantă, în temeiul art. 1084 C. civ. s-a impus ca această sumă de bani să fie plătită reclamantei actualizată cu indicele de inflație al monedei naționale la momentul plății.
Cum indicele prețurilor de consum este pentru această perioadă de 54,01% (conform datelor înaintate de Institutul Național de S. – Direcția Regională de S. O. – fila 33), suma actualizată la care a fost obligată pârâta este de 1.925 lei, adică 1.250 + (1.250 lei x 54,01%).
D. fiind faptul că pârâtul este partea care a pierdut procesul, față de dispozițiile art. 453 NCPC, acesta a fost obligat să plătească reclamantei cheltuielile de judecată necesitate de procedura judiciară finalizată prin prezenta hotărâre, respectiv taxa de timbru în cuantum de 140 lei (calculată la nivelul sumei de 1.925 lei pentru care cererea a fost admisă) la care se adaugă 50 lei reprezentând cheltuielile legare de întocmirea procurii de reprezentare judiciară (fila 56).
La calculul cheltuielilor nu au fost avute în vedere banii încasați de Biroul de mediator D. N., deoarece Judecătoria apreciază că nu există niciun temei legal în acest sens.
Mai precis, conform art. 2 alin. (13) din Legea nr. 192/2006 privind medierea stipulează cât se poate de clar faptul că „serviciile prestate conform dispozițiilor alin. (1) și (11) sunt gratuite, neputându-se percepe onorarii, taxe sau orice alte sume, indiferent de titlul cu care s-ar putea solicita”, la alin. (1) și (11) fiind prevăzută procedura obligatorie de informare asupra medierii, adică exact procedura efectuată de mediator.
În consecință, atâta vreme cât legea prevede gratuitatea procedurii de informare asupra medierii, Judecătoria a constatat că suma de bani încasată de către mediator nu poate face obiectul cheltuielilor de judecată.
Impotriva sentinței a formulat apel apelanta pârâtă M. A., deoarece instanța de fond nu a avut în vedere imposibilitatea existenței susținerii reclamantei cu privire la acordul proprietarilor, legat de persoana sa.
Se solicită reaprecierea punctului de vedere al instanței de fond, pe de o parte, motivat de faptul că apelanta nu avea calitate procesuală pasivă în cauză, devenind proprietara imobilului mult după efectuarea acelor lucrări a căror contravaloarea s-a solicitat prin cererea de față, cauza trebuia soluționată în contradictoriu cu fostul proprietar Vlangar V. care trebuia introdus forțat în cauză de către instanță, iar pe de altă parte, motivat de faptul că imobilul a fost dobândit prin act autentic de vânzare-cumpărare, fiind înstrăinat fără alte datorii.
Intimata reclamantă B. C. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat.
In fapt, a arătat că în anul 2005, în calitate de prim utilizator, a suportat cheltuielile pentru branșamentul electric al blocului cu opt apartamente situat în comuna Strejești, . proprietate două apartamente și unde locuiește.
Pe măsura introducerii curentului electric în apartamentele următorilor utilizatori, ceilalți proprietari de apartamente au achitat în mod voluntar contribuția din 1/8 din valoarea racordului pentru fiecare apartament.
Numitul Vlangar V. pe bună dreptate a refuzat să plătească contribuția de 1/8 din valoarea lucrării pe motiv că nu locuiește în apartament și intenționează să-l vândă în starea în care se află, fără curent electric.
În anul 2008, noul proprietar M. A. a cumpărat de la Vlangar V. apartamentul în starea în care se afla, fără curent electric, iar la solicitarea de a-i plăti plata contribuției de 1/8 din valoarea branșamentului electric al blocului, a refuzat să plătească, fapt pentru care s-a adresat instanței.
Analizând apelul formulat, tribunalul urmează să-l respingă ca nefondat.
In ce privește acordul proprietarilor, reclamanta a arătat că a stabilit cu proprietarii apartamentelor să se ocupe de lucrare, respectiv racordarea apartamentelor la instalația electrică, în luna mai 2005, fiind vorba de proprietarii apartamentelor din aceea perioadă.
Apelanta a cumpărat apartamentul de la Vlangar V. în starea în care se afla, fără instalație electrică, iar în luna august 2013 a racordat apartamentul la instalația electrică existentă în blocul respectiv, instalație construită în anul 2005 cu acordul proprietarului și pe cheltuiala intimatului reclamant.
In ce privește susținerile apelantei privind faptul că în cauză trebuia introdus fostul proprietar Vlangar V., instanța de fond în mod corect a apreciat că acesta nu poate fi introdus în cauză în lipsa unei cereri de chemare în garanție.
Instanța de fond în mod corect a obligat pârâta la plata cheltuielilor necesitate la racordul la rețeaua de furnizare a energiei electrice, deoarece aceasta beneficiază în prezent de energie electrică datorită faptului că reclamanta a suportat cheltuielile de racordare a întregului imobil la rețeaua electrică.
Față de aceste considerente și constatând că instanța de fond a dat o interpretare corectă probatoriilor administrate în cauză, tribunalul urmează să respingă apelul ca nefondat.
In baza art. 453 alin. 2 C.p.civ. va admite în parte cheltuielile de judecată și va obligat apelanta la 69 lei cheltuieli de judecată către intimată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de apelanta pârâtă M. A., domiciliată în ., ., Județul O., împotriva sentinței civile nr. 4386/30.04.2014, pronunțată de Judecătoria Slatina, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă BEȚEANU C., domiciliată în ., ., Județul O., ca nefondat.
Admite, în parte, cheltuielile de judecată și obligă apelanta la 69 lei cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, astăzi 13.01.2015.
Președinte, I. B. | Judecător, I. M. | |
Grefier, M. T. |
Red.BI
Tehored.IM
Jf: D.L.
Ex.4/19.01.2015.
| Partaj judiciar. Decizia nr. 85/2015. Tribunalul OLT → |
|---|
