Anulare act. Decizia nr. 186/2016. Tribunalul OLT
| Comentarii |
|
Decizia nr. 186/2016 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 18-02-2016 în dosarul nr. 186/2016
Cod ECLI ECLI:RO:TBOLT:2016:020._
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL O.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA Nr. 186/2016
Ședința publică de la 18 Februarie 2016
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. C.
Judecător M. I. D.
Grefier N. A. S.
Pe rol se află soluționarea apelului civil declarat de apelantul reclamant R. I., domiciliat în com. Oporelu, ., jud. O., împotriva sentinței civile nr. 5162/22.06.2015 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă L. E., domiciliată în com. Oporelu, ., având ca obiect anulare act.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă apelantul reclamant R. I. asistat de avocat V. I., lipsă intimata pârâtă L. E..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că, prin serviciul registratură, s-a depus la dosar adresa nr. R/267/09.02.2016 emisă de Primăria Oporelu.
Apărătorul apelantului reclamant apreciază că Primăria Oporelu nu a răspuns relațiilor solicitate și solicită instanței să revină cu adresă.
Instanța apreciază că nu mai este necesar să se revină cu adresă, având în vedere că din relațiile comunicate se subînțelege că la poziția de rol numitul R. I. a figurat înscris până în decembrie 2012, când a fost radiat ca urmare a faptului că intimata L. E. a formulat cerere de radiere a poziției de rol fiscal.
În temeiul dispozițiilor art. 482 raportat la art. 392 C.p.c., instanța declară deschise dezbaterile cu privire la apel.
Avocat V. I., având cuvântul pentru apelantul reclamant R. I., arată că apelantul a renunțat la succesiune în favoarea intimatei pârâte L. E., dar nu și pentru imobil. Solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat și să se constate nulitatea numai in privința imobilului ce-i apartine. Își rezervă dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.
În temeiul dispozițiilor art. 482 C.p.c. raportat la art. 394 C.p.c., instanța declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Asupra cauzei civile de față, reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 5162/22.06.2015 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr._ s-a respins acțiunea formulată de reclamantul R. I., în contradictoriu cu pârâta L. E., având ca obiect anulare parțială certificat de moștenitor, ca neîntemeiată.
A fost obligată pârâta la plata către numita F. I. a sumei de 29,95 lei reprezentând contravaloare cheltuieli de transport.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina la data de 25.08.2014 sub nr._, reclamantul R. I., în contradictoriu cu pârâta L. E., a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună anularea parțiala a certificatului de moștenitor nr. 77 din 6 decembrie 2012 eliberat de Birou Notari Publici Asociați R. R. și N. O. L..
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că în fapt, prin certificatul de mostenitor cu numărul susrubricat s-a soluționat definitiv si irevocabil succesiunea autorului R. M., tatal lor,decedat la data de 12.11.1999.
S-a reținut, prin certificatul de moștenitor menționat mai sus, că întreaga avere mobila si imobila ce a aparținut tatălui lor, să revină surorii, pârâta din cauza de față, iar reclamantul și fratele său R. F., in prezent decedat, sunt străini de succesiune prin neacceptare conform art. 700 Cod civil.
Dupa cum a aflat mai târziu, când au început neînțelegerile dintre ei si familia surorii lor, aceasta s-a angajat, printr-o declarație autentificata de notar, în data de 6 decembrie 2012, aceeasi zi cu data eliberării certificatului de mostenitor, sa le permita, reclamantului si fratelui său în prezent decedat, sa locuiască tot timpul vietii in casele in care locuiesc si care deveniseră proprietatea ei, prin certificatul de moștenitor, sa efectueze întabularea dreptului de proprietate si a dreptului de abitație viagera constituit in favoarea lor de pirita din cauza de față.
În momentul în care au apărut neînțelegerile dintre ei, cei doi frați ai pârâtei, pârâta și familia ei, reclamantul a solicitat o copie de pe certificatul de moștenitor care nu i-a fost comunicată la data dezbaterii succesiunii, iar în momentul în care a intrat în posesia ei, a constatat ca pirita este proprietara pe 3 case, care ar fi aparținut tatălui lui, inclusiv a celei in care locuieste.
In aceste condiții a făcut plângere penala împotriva acesteia pentru inselaciune in conventii, dar care s-a respins, pe considerentul ca ei, cei 2 frati, au dat o declarație autentificata, ca renunța la succesiune si ca nu au fost inselati, fapt probat cu declarațiile martorilor, rude, care au fost audiați in cauza. Situația de fapt reala este următoarea:
Ei, cei doi frati, au dat declarații la notariat ca renunțau la succesiunea tatalui in favoarea surorii lor, dar numai pentru bunurile care au aparținut tatălui lor.
Cu ocazia studierii prin avocat, a certificatului de mostenitor, au
constatat că in masa succesorala au fost incluse si imobilele si terenurile aferente acestora, care sunt proprietatea lor.
In aceste conditii, potrivit art. 85 din Legea nr. 36/1996, cei ce se
considera vatamati in drepturile lor prin emiterea certificatului de mostenitor, pot solicita anularea acestuia si stabilirea drepturilor lor, în condițiile în care, prin emiterea certificatului de mostenitor, potrivit art. 81 si 83 din Legea nr. 36/1996 i s-a încălcat evident dreptul de proprietate.
In subsidiar, daca se va retine ca imobilul revenit pârâtei prin certificatul de mostenitor nu este proprietatea lui, solicită a se avea in vedere la soluționarea cererii de anulare si faptul ca, pirita si familia ei nu i-au respectat dreptul de abitatie, obligatie asumata prin declarația autentificata din 6 decembrie 2012 a piritei,ca urmare a renunțării la succesiune,ceea ce l-a determinat sa fomuleze din nou o plingere penala împotriva fiului piritei, care l-a amenințat cu evacuarea si cu violente fizice, de asemenea aceasta nu a intabulat la cartea funciara dreptul său de abitatie, conform declarației amintite.
Astfel, a solicitat admiterea cererii, sa se dispună anularea partiala a certificatului de moștenitor și revenirea imobilului cu 3 camere de la poziția de rol 546 din evidenta Primăriei Oporelu, in proprietatea sa.
In drept: invocă dispozițiile art. 85 din Legea nr. 36/1996.
În dovedirea cererii a atașat înscrisuri în copii (filele 4-15).
Pârâta a depus întâmpinare la data de 18.11.2014, prin care a solicitat respingerea cererii reclamantului ca neîntemeiată, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată, având în vedere următoarele motive:
Cum se poate observa, actul notarial respectiv a fost încheiat la un birou notarial cu respectarea dispozițiilor Legii nr. 36/1996 menționându-se printre altele faptul că reclamantul a fost străin de succesiune prin neacceptare în condițiile art. 700 v.c.civ.
A arătat că nu există niciun motiv de anulare a certificatului de moștenitor, acuzațiile reclamantului făcând obiectul unui dosar penal ce a fost soluționat prin respingerea solicitărilor numitului R. I..
Totodată, a arătat că acceptarea sau neeacceptarea succesiunii, stabilirea faptului că este străin de succesiune, se referă la întreaga masa succesorală, respectiv toate bunurile mobile și toate imobilele ce au rămas de pe urma autorilor; în situația lor, constatarea că reclamantul este străin de succesiune s-a făcut față de toate bunurile, neputând exista bunuri, case, terenuri, față de care poate fi considerat acceptant.
Totodată, arată că nu s-a încălcat niciun articol de lege privind forma și conținutul certificatului de moștenitor.
În privința nerespectării obligațiilor asumate prin declarația prin care și-a asumat obligația de a le respecta dreptul de a locui într-un imobil ce i-a revenit ei în urma dezbaterii succesiunii, apreciază că este total neîntemaiată cererea, reclamantul nu este cu nimic tulburat în dreptul de abitație stabilit, așa cum s-a reținut și în soluțiile date ca urmare a plângerilor penale.
Pentru dovedirea celor susținute înțelege să se folosească de interogatoriul luat reclamantului, înscrisurile de la dosar și martorii T. I., U. M. și G. I., toți cu domiciliul în localitatea Oporelu, Jud O..
Reclamantul a depus răspuns la întâmpinare prin care a solicitat admiterea acțiunii și înlăturarea apărărilor pârâtei ca nefondate.
Prin încheierea din 19.01.2015 instanța a dispus suspendarea cauzei în temeiul art. 411 alin. 2 C., având în vedere lipsa nejustificată a părților la acel termen, precum și faptul că niciuna din părți nu a solicitat judecarea în lipsă.
La data de 22.01.2015 reclamantul a depus cerere de repunere a cauzei pe rol.
În cauză au fost încuviințate și administrate proba cu înscrisurile depuse de părți, proba cu interogatoriu, proba testimonială în cadrul căreia au fost audiați martorii G. I., T. I..
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a reținut următoarele:
În fapt, la data de 06.12.2012, reclamantul R. I., pârâta L. E. și numiții R. F. și G. I. s-au prezentat la sediul Biroului Notarilor publici Asociați R. R. și N. O.-L., pentru dezbaterea pe cale necontencioasă notarială a succesiunii defunctului lor tată, R. M..
După cum rezultă din declarațiile martorilor T. I. și G. I., întrucât cei doi frați, R. I. și R. F., nu aveau moștenitori, părțile prezente au fost de acord, pentru a nu relua demersurile notariale, să indice că, din cuprinsul masei succesorale a defunctului R. M., fac parte două imobile-construcții edificate de către părinți pentru cei doi fii menționați.
Prin urmare, a fost emis certificatul de moștenitor nr.77/06.12.2012 de către BNPA R. R. și N. O.-L., în cuprinsul căruia s-a menționat că, din masa partajabilă fac parte: casa C1, situată în intravilanul .; casa C2, situată în intravilanul .; casa C3, situată în intravilanul ..
Cu toate că reclamantul a solicitat anularea certificatului de moștenitor, arătând că a fost înșelat, întrucât a înțeles să renunțe la succesiunea tatălui său, însă doar pentru bunurile care au aparținut acestuia, nu și pentru casa proprietate personală, instanța reține că, față de existența înscrisului denumit Declarație(fila 6), întocmit la aceeași dată, 06.12.2012, afirmația acestuia este neadevărată, întrucât, prin înscrisul menționat, pârâta a învederat că este de acord ca reclamantul să locuiască pe tot timpul vieții în imobilul situat în intravilanul comunei Oporelu, T47, P38, respectiv casa C3, imobil dobândit conform Certificatului de moștenitor nr.77/2012.
Or, reclamantul nu poate justifica în mod logic existența acestui înscris întocmit cu aceeași ocazie, singura explicație plauzibilă fiind aceea că Declarația era destinată să asigure dreptul de abitație viageră asupra imobilului casă C3, proprietatea reclamantului.
Sub aspectul afirmațiilor reclamantului în sensul că nu a citit înainte de a semna actele aferente procedurii notariale, instanța reține disp. art.270 alin.1 C. potrivit căruia înscrisul autentic face deplină dovadă, față de orice persoană, până la declararea sa ca fals, cu privire la constatările făcute personal de către cel care a autentificat înscrisul, în condițiile legii. Astfel, neînscriindu-se în fals cu privire la constatările personale ale notarului în sensul că înscrisurile au fost citite în fața sa, iar persoana și-a dat acordul pentru acestea, reclamantul nu poate face dovada faptului că notarul public nu a urmat procedura prevăzută de art.50 lit. h din Legea 36/1996 privind citirea actului notarial de către părți (forma la data redactării actului).
În concluzie, instanța constată nu doar că nu s-a dovedit de către reclamant existența dolului și faptul că el provine de la cealaltă parte sau de la un terț ci, că reclamantul, în mod voit, intenționat, a fost de acord cu mențiunea privind cuprinsul masei partajabile a defunctului său tată.
Față de cele arătate în precedent, constatând lipsa probelor care să susțină afirmațiile reclamantului, în temeiul art.249 C. privind sarcina probei, instanța va respinge acțiunea formulată de reclamantul R. I. în contradictoriu cu pârâta L. E. având ca obiect anulare parțială certificat de moștenitor, ca neîntemeiată.
În privința cererii formulate de numita F. I., în ședința publică din data de 11.05.2015, cu privire la cheltuielile de deplasare în cuantum de 29,95 lei, instanța reține dispozițiile art.326 C. potrivit căruia martorul are dreptul la rambursarea cheltuielilor de transport de către partea care l-a propus, cheltuieli care se stabilesc, la cerere, prin încheiere executorie.
După cum rezultă din cuprinsul întâmpinării, pârâta a solicitat audierea martorilor T. I., U. M. și G. I., cu domiciliul în localitatea Oporelu, județul O..
După cum rezultă din cuprinsul încheierii de ședință din data de 06.04.2015, partea care a propus martorii (pârâta) a învederat că numele corect al martorei sale este F. I., nu G. I., și domiciliază în comuna Oporelu, ., jud. O..
Cu toate că în încheierea de ședință de la acea dată s-a menționat, din eroare, că afirmația a fost făcută de către reclamant, este evident că, din moment ce acestuia nu i se încuviințase anterior proba testimonială, partea nu putea indica numele martorilor săi.
Urmare a acestei afirmații, instanța a dispus citarea martorei sub numele indicat, constatându-se în ședința publică din data de 11.05.2015, că numita F. I. nu avea legătură cu cauza.
Afirmația reprezentantei pârâtei în sensul că aceasta este străină de eroarea comisă este neadevărată, din moment ce, în ședința publică din data de 11.05.2015, aceasta a indicat, alături de numele corect al martorei, G. I., și domiciliul acesteia, situat, nu în localitatea Oporelu, ci în municipiul Pitești.
Față de cele arătate în precedent, constatând că pârâta, din eroare, a solicitat prezența numitei F. I. în instanță, se va dispune obligarea sa la plata către numita F. I. a sumei de 29,95 lei reprezentând contravaloare cheltuieli de transport (fila 64).
Totodată, instanța a constatat că această sumă nu poate fi stabilită în sarcina reclamantului, în calitate de persoană căzută în pretenții, întrucât numita F. I. nu a fost în fapt, încuviințată ca martor, ci chemarea sa s-a datorat culpei exclusive a pârâtei.
Calea de atac exercitată:
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul R. I., considerând-o netemeinică și nelegală.
S-a reținut prin certificatul de moștenitor că întreaga avere mobilă și imobilă ce a aparținut tatălui lor să revină sorei acestora, pârâta din cauza de față, iar reclamantul și fratele său R. F., în prezent decedat, sunt străini de succesiune, prin neacceptare conform art. 700 cod civil.
Se mai arată că, cu ocazia studierii certificatului de moștenitor, a constatat că în masa succesorală au fost incluse și imobilele și terenurile aferente acestora, care sunt proprietatea lui.
Acesta a făcut adresă la Primăria Oporelu, care i-a înaintat în copie cererea pentru deschiderea succesiunii unde a constatat că la masa succesorală au fost incluse și imobilul în care locuiește.
Primăria Oporelu a eliberat adeverințele nr. 770 și nr. 846 din 3 și respectiv 9.04.2013 din care rezultă fără putință de tăgadă că reclamantul și fratele său ,în prezent decedat, figurau cu rolurile 546 și 561 cu câte o casă de locuit, cu 3 camere fiecare și că toate impozitele și taxele au fost achitate, tot timpul de aceștia.
Prin sentința civilă apelată s-a dispus respingerea acțiunii formulată de reclamant, instanța de fond motivând că în condițiile în care s-a constatat existența înscrisului intitulat ,,declarație” întocmit la aceeași dată -06.12.2012-, susținerea apelantului că a fost înșelat de reclamantă nu se susține, nu este adevărat, deoarece aceasta prin declarația menționată a fost de acord să locuiască pe tot timpul vieții în imobilul situat în intravilanul comunei Oporelu T.47, P.38.
Situația de fapt reținută de instanța de fond nu corespunde adevărului, iar motivarea instanței este sumară și incompletă.
Astfel, trebuie reținut că apelantul reclamant are vârsta de 75 de ani si o stare precare de sănătate. Aceste considerente au generat toate manoperele frauduloase efectuate de reclamanta prin fiul său, in sensul de a înscena partajul formal de față, a cărei victimă au fost ceilalti mostenitori ai autorului comun.
Din declarațiile martorilor audiați în cauză rezultă cu certitudine condițiile reale, de prezentare a reclamantului și fraților săi la acest simulacru de partaj succesoral.
A doua zi de la dezbaterea succesiunii a constatat prin citirea de această dat a certificatului de moștenitor și a declarației date de sora sa, că în realitate, în acest dosar de partaj notarial, a renunțat nu numai la cota ce i se cuvenea, în calitate de descendent, dar și la bunul propriu, cu referire la imobilul casă de locuit ,care apare trecute în certificatul de moștenitor.
Se mai arată că instanța de fond nu aminteste nimic de adeverintele eliberate de Primaria Oporelu din care rezulta ca imobilul C3 este proprietatea reclamantului si nu a autorului; Se critica solutia instanței de fond arătându-se că nu este posibil ca la o succesiune să fie reținute în masa partajabilă și bunuri care nu aparțin autorului ci unuia dintre moștenitori, cu motivarea că beneficiarul succesiunii le va permite în continuare să locuiască în acel imobil.
Solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat.
În drept, s-au invocat dispoz.art. 466 și urm. cod pr civilă.
Apelul a fost legal timbrat.
Intimata pârâtă nu a formulat întâmpinare.
In apel s-a administrat proba cu inscrisuri, s-au solicitat relatii de la Primăria Oporelu si fotocopii ale inscrisurilor ce au stat la baza emiterii certificatului de mostenitor nr.77/06.12.2012, de la BNP R. R..
Analizând apelul declarat prin prisma motivelor invocate si a dispozițiilor legale incidente in cauză, Tribunalul constată următoarele:
Prin cererea de chemare in judecata apelantul reclamant a solicitat anularea parțiala a certificatului de moștenitor nr. 77 din 6 decembrie 2012 eliberat de Birou Notari Publici Asociați R. R. și N. O. L., in ceea ce priveste imobilul constructie C3 reținut la partaj ca făcând parte din succesiunea autorilor R. M. si R. I., imobil ce a revenit pârâtei L. E., ca unic succesor acceptant al autorilor.
Aplicabile în speță sunt dispozitiile Codului civil din 1864, sub imperiul căruia s-au deschis cele două succesiuni, potrivit prevederilor art.91 din Capitolul VI, Sectiunea 1 din Legea nr.71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr.287/2009 privind Codul civil, care stabilesc că ,,Mostenirile deschise inainte de . Codului civil sunt supuse legii în vigoare la data deschiderii mostenirii.”
In drept, apelantul reclamant a invocat dispoz. art. 85 din Legea nr. 36/1995, potrivit cărora ,,(1) Cei care se consideră vătămați în drepturile lor prin emiterea certificatului de moștenitor pot cere instanței judecătorești anularea acestuia și stabilirea drepturilor lor, conform legii. Până la anularea sa prin hotărâre judecătorească, certificatul de moștenitor face dovada deplină în privința calității de moștenitor și a cotei sau bunurilor care se cuvin fiecărui moștenitor în parte.”
În privința anulării unui certificat de moștenitor, se deosebește după cum partea care invocă nulitatea a participat la procedura succesorală notarială și a consimțit la eliberarea lui sau are calitatea de terță persoană care nu și-a dat acordul la emiterea certificatului de moștenitor.
In cauza de față, apelantul reclamant a participat la procedura succesorală notarială, caz în care certificatul de moștenitor are valoarea unei convenții, iar anularea lui poate fi cerută numai pentru vicii de consimțământ sau incapacitate ori pentru cauze de nulitate absolută, potrivit dreptului comun.
Având în vedere motivele pe care se întemeiază cererea de chemare în judecată, cauza de nulitate incidentă în speță după cum a retinut si instanța de fond prin raportare la aspectele invocate de reclamant este dolul - viciu de consimțământ. Că este așa rezultă si din continutul motivelor de apel, prin care se face vorbire de o . ,,manopere frauduloase” efectuate de intimata reclamantă și de fiul acesteia, fără a le individualiza insă.
Dolul reprezinta un viciu de consimțământ care constă în inducerea in eroare a unei persoane cu ajutorul unor mijloace viclene sau dolosive, pentru a o determina sa incheie un anumit act juridic, mijloace in lipsa cărora celalalt n-ar încheia respectivul act (art.953,960 si 961 C.civ.din 1864).
În cazul în care toți moștenitorii sunt prezenți în fața notarului și solicită eliberarea certificatului de moștenitor, recunoscându-și reciproc drepturile succesorale și consimțind la toate mențiunile referitoare la calitatea de succesor și la alcătuirea drepturilor succesorale, certificatul de moștenitor astfel emis este întocmit pe baza acordului între moștenitori cu privire la calitatea și întinderea drepturilor acestora, cât și cu privire la bunurile ce compun masa succesorală, acord consemnat în încheierea finală emisă de notarul sesizat cu dezbaterea succesiunii, în temeiul căreia se procedează la întocmirea certificatului de moștenitor.
Cel care invoca existența dolului, trebuie sa-l dovedească (art.960 al.2 C.civ.din 1864).
In speță nu se pune însă problema unei ,,erori provocate”, cum a mai fost definit dolul. De altfel apelantul reclamant nu a indicat in concret in ce au constat manoperele dolosive exercitate asupra sa, de natură a-i altera consimțământul.
Din probele administrate in cauză, la instanța de fond, se retine că apelantul reclamant la data dezbaterii succesiunii la notarul public a fost in deplină cunoștință de cauză cu privire la toate aspectele ce țin de succesiune, inclusiv compunerea masei succesorale. Astfel, din raspunsurile la interogatoriu se retine ca apelantul reclamant a participat alături de frații săi la procedura notarială, fiind prezent la notariat de la începutul si până la sfârșitul procedurii privind succesiunea părintilor săi (fila 65 ds fd). Chiar dacă sustine că nu a citit conținutul certificatului de mostenitor (invocându-si practic propria culpă) si că a semnat ceea ce i s-a dat, aceste afirmații sunt contrazise de probele administrate in cauză, potrivit cărora apelantului reclamant si fratelui acestuia li s-a dat sa citeasca actul intocmit- certificatul de mostenitor (a se vedea in acest sens declaratiile martorilor T. I. si G. I.- filele 73,74 dosar fond).
In acelasi sens sunt si aspectele consemnate in incheierea finala din data de 06.12.2012, potrivit căreia notarul public a stabilit masa succesorala a celor doi autori având in vedere, printre altele si declaratia părtilor. Tot la dosarul succesoral- la care apelantul reclamant avea acces – mai există declaratiile martorilor(care fac mentiune despre 3 case de locuit construite de cei doi autori in timpul casatoriei – bunuri comune-filele 67,68) si sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale emisa de primărie-f.36 ds apel, cuprinzând toate cele trei imobile, edificate pe terenul bun succesoral.
Aceleași martore audiate la fond au declarat ca ulterior apelantul reclamant s-a razgândit si nu a mai fost de acord cu continutul certificatului de mostenitor, mai exact cu includerea in masa succesorala a casei C3.
Ceea ce este insa relevant in cauză este împrejurarea ca desi a invocat exercitarea unor manopere dolosive asupra sa de catre intimata pârâtă, apelantul reclamant nu a arătat in concret in ce au constat acestea, iar asemenea mijloace nici nu au fost dovedite in conditiile art.249 C.pr.civ.
Actul contestat reflecta acordul de voință al părtilor asupra dezbaterii succesiunii părintilor lor asa cum s-a manifestat la momentul emiterii certificatului de mostenitor. Faptul că ulterior unul dintre succesori s-a răzgândit cu privire la masa succesorală nu este de natura a atrage anularea certificatului de moștenitor.
Adeverintele emise de Primaria Oporelu certifică exclusiv faptul că imobilul casa construita din caramidă in suprafata de 46mp având 3 camere si hol s-a aflat, până în decembrie 2012, la pozitia de rol fiscal nr.546 apartinând apelantului reclamant. Cu toate acestea, acelasi imobil apare inscris, de catre aceeasi autoritate in sesizarea pentru deschiderea succesiunii celor doi autori, părinții apelantului reclamant- fila 36 ds apel, pozitia 3. Se observă totodată, din sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale că respectiva constructie se află edificata pe terenul situat in T47, P38, ce figurează înscris in titlul de proprietate nr._/51/2002- fila 63 dosar apel, fiind reconstituit autoarei R. I., după aut. R. V. M.. Astfel, casa despre care apelantul reclamant sustine că-i apartine- se află edificată pe terenul bun succesoral, dobândit prin mostenire de către intimata pârâtă L. E..
Față de cele ce preced, văzând si dispozitiile art.480 al.(1)C.pr.civ., Tribunalul va respinge apelul declarat de apelantul reclamant R. I., împotriva sentinței civile nr. 5162/22.06.2015 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă L. E., ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de apelantul reclamant R. I., CNP_, domiciliat în com. Oporelu, ., jud. O., împotriva sentinței civile nr. 5162/22.06.2015 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă L. E., CNP_, domiciliată în com. Oporelu, ., ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 18 Februarie 2016.
Președinte, C. C. | Judecător, M. I. D. | |
Grefier, N. A. S. |
Red. MID
Tehnored. MID/CM
Jf: N. S.
Ex.4/01.03.2016
| ← Pretenţii. Decizia nr. 78/2016. Tribunalul OLT | Pretenţii. Decizia nr. 15/2016. Tribunalul OLT → |
|---|
