Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 1807/2012. Tribunalul OLT

Sentința nr. 1807/2012 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 27-09-2012 în dosarul nr. 1807/2012

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL O.

SECȚIA I CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1807/2012

Ședința publică de la 27 Septembrie 2012

Completul compus din:

PREȘEDINTE I. M.

Grefier I. C. G.

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta S. M. reprezentată prin S. M., cu domiciliul în ales București, ., pa. 2 sector 4, în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, cu sediul în București, ., sector 5, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice O. cu sediul în Slatina . județul O..

având ca obiect despăgubiri Legea nr.221/2009.

La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că reclamanta a depus la dosar cerere prin care a solicitat judecarea cauzei în lipsă și a arătat că renunță la capătul de cerere privind despăgubirile materiale reprezentând echivalentul bunurilor confiscate. A anexat certificat de moștenitor nr. 288/28.08.2007 și decizia nr. 509/15.11.2010 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr._ .

Constatând cauza în stare de judecată, instanța reține dosarul spre soluționare.

TRIBUNALUL

P. cererea înregistrată sub nr._ pe rolul Tribunalului O., reclamanta S. M. a chemat în judecată pe pârâtul S. R. prin Direcția Generală a Finanțelor Publice O., solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța, să se dispună recalcularea și acordarea drepturilor bănești de care ar fi beneficiat soțul său S. M.I., în baza prevederilor Legii 309/2002, de la data apariției legii, până la emiterea deciziei nr.7022 din data de 12.08.2010, contestată, în dosar nr._ a Curții de Apel C.; să se stabilească prin justa apreciere un cuantum al daunelor morale ca o compensație a suferințelor umane și a consecințelor negative produse în plan fizic, psihic și sociale, cauzate prin măsurile administrative cu caracter politic din anul 1952 și condamnarea în baza Decretului-lege nr.89/1958 și HCM 282/1958, având în vedere și sentința civilă nr.764/10.04.2012; acordarea de despăgubiri reprezentând echivalentul valorii echipamentului agricol confiscat, ca efect al măsurilor administrative abuzive cu caracter politic.

În motivare, se arată că, după instaurarea în țară a regimul dictatorial, soțul său S. M.I. a fost repartizat în anul 1952 în batalioanele de muncă din cadrul Direcției Serviciului Muncii pe motiv că era fiu de legionar chiabur. Mai târziu, în anul 1959 a fost arestat și tatăl soțului său, datorită faptului că a făcut parte din organizația legionară din anul 1933 până la rebeliunea din 1941, fără să fi participat la aceasta.

La acel moment, autoritățile au dispus și confiscarea echipamentului agricol aflat în proprietatea familiei, echipament care se compune din secerătoare, pluguri, prășitoare, car, căruță, batoză, grapă, boi de tracțiune, etc.

Precizează reclamanta că după confiscarea utilajelor agricole, autoritățile au dispus cultivarea până în pragurile din fața casei a terenului intravilan proprietatea tatălui său, Surghe M.I., combatant activ în Primul Război Mondial 1916-1921 și Războiul Balcanic din 1912-1913, deși era cunoscut că acesta a avut un fiu care a dispărut fiind declarat decedat în anul 1944 pe teritoriul USSR în al II-lea Război Mondial(dosar nr.4035 /104/2011* al Tribunalului O..

Menționează reclamanta că, și după data când ea împreună cu soțul său au devenit proprietarii casei și a terenului intravilan, autoritățile cultivau orice în curtea casei.

În drept, au fost invocate dispozițiile Legii 221/2009, Primul Protocol al Convenției .

Au fost depuse, la dosar, în copie, acte de stare civilă, respectiv certificate de deces,certificate de naștere, hotărârea nr.7022 din 12.08.2010, decizia de pensie a reclamantei privind acordarea pensiei de urmaș nr._ din 13.01.2011, Ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr._ din 2 iulie 1959.

Pentru termenul din 27 septembrie 2012, reclamanta învederează că renunță la capătul de cerere cu privire la daunele materiale reprezentând echivalentul bunurilor confiscate.

Analizând cererea formulată, se reține că reclamanta în calitate de soție supraviețuitoare a autorului S. M.I. a solicitat să i se acorde contravaloarea drepturilor bănești recalculate de care ar fi beneficiat soțul său conform Legii 309/2002 și să se stabilească cuantumul daunelor morale și acordarea acestora ca urmare a suferințelor datorate măsurilor administrative cu caracter politic din anul 1952 la care a fost supus acesta.

Pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice O. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii, motivat de faptul că potrivit Legii 221/2009, beneficiază de măsuri reparatorii persoanele care au suferit condamnări cu caracter politic în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1998 sau care au făcut obiectul unor măsuri administrative cu caracter politic, însă în cauza de față se solicită măsuri reparatorii în baza art.5 alin.1 lit.b și c.

Dispozițiile Legii nr.221/2009 ce prevedeau acordarea daunelor morale, respectiv art.5 alin.1 lit.a. au fost declarate neconstituționale prin deciziile nr.1358/2010 și nr.1360/2010 de Curtea Constituțională.

Dispozițiile de lege declarate neconstituționale, nu se mai pot aplica.

În cauza de față nu există reglementări legale cu privire la drepturile solicitate, motivat de faptul că în termenul de 45 de zile de la publicare în Monitorul Oficial a deciziilor de neconstituționalitate nu au fost emise noi dispoziții legale.

Referitor la capătul de cerere privind acordarea drepturilor bănești de care ar fi beneficiat autorul se învederează că nu intră în competența instanței pentru acordarea acestora.

Cererea este neîntemeiată din următoarele considerente:

Pe fondul cauzei, se reține că s-a solicitat de către reclamantă acordarea de despăgubiri în baza Legii 221/2009 în calitate de moștenitoare a autorului S. M.I. ca urmare a suferințelor cauzate prin măsurile administrative cu caracter politic aplicate în anul 1952 și condamnarea în baza Decretului-lege 89/1958 și HCM 282/1958 și a drepturilor bănești recalculate de care ar fi beneficiat în baza Legii 309/2002 de la apariția acestei legi până la emiterea deciziei 7022/2010.

Capătul de cerere privind acordarea daunelor morale este neîntemeiat, având în vedere că dispozițiile art.5 din Legea 221/2009 au fost constatate neconstituționale prin deciziile Curții Constituționale nr.1358/2010, nr.1360/2010, decizii obligatorii.

În termen de 45 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial a acestor decizii, urmau să se emită noi dispoziții legale, iar în prezent nu există reglementări legale care să fi înlocuit sau completat dispozițiile prevăzute a fi neconstituționale prin deciziile Curții Constituționale, astfel că susținerile reclamantei nu pot fi analizate.

Față de considerentele de mai sus, în baza dispozițiilor Legii nr. 221/2009, urmează să se respingă acest capăt de cerere ca neîntemeiat.

Cu privire la primul capăt de cerere se constată că Legea 221/2009 nu face referire la acordarea drepturilor bănești de care ar fi beneficiat autorul în baza Legii 309/2002, motiv pentru care nu face obiectul analizei în baza textului de lege menționat.

Raportat la cererea reclamantei pentru termenul din 27 septembrie 2012, urmează să se ia act că renunță la capătul de cerere privind acordarea daunelor materiale având în vedere și dispozițiile art. 246 cod procedură civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge acțiunea formulată de reclamanta S. M. reprezentată prin S. M., cu domiciliul în ales București, ., pa. 2 sector 4, în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, cu sediul în București, ., sector 5 prin Direcția Generală a Finanțelor Publice O. cu sediul în Slatina . județul O..

Se ia act că reclamanta renunță la capătul de cerere privind daunele materiale.

Cu recurs.

Pronunțată în ședință publică, azi 27 Septembrie 2012 la Tribunalul O..

Președinte,

I. M.

Grefier,

I. C. G.

Red.IM/SM

Ex.4

3.10.2012

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 1807/2012. Tribunalul OLT