Fond funciar. Decizia nr. 1112/2013. Tribunalul OLT

Tribunalul OLT - Sentințe și decizii civile / 2016

Decizia nr. 1112/2013 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 02-12-2013 în dosarul nr. 1112/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL O.

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 1112/2013

Ședința publică de la 02 Decembrie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE M. V.

Judecător: C. C.

Judecător: O. M. P.

Grefier: C. B. M.

Pe rol judecarea recursului civil privind pe recurenta reclamantă N. S. prin mandatar D. V. A., cu domiciliu în Otelul R., . nr.21, judetul C. S., împotriva sentinței civile nr.849/21.05.2013, pronunțată de Judecătoria Slatina, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații A. P. V., cu domiciliul în C., ..88, județul O., C. L. C. P. S. D. DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR P. PRIMAR, cu sediul în C., ., județul O., C. J. O. P. S. D. DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR P. PREFECT, cu sediul în Slatina, ..12-14, județul O., având ca obiect fond funciar.

La apelul nominal făcut în camera de consiliu au lipsit părțile.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,constatându-se că dezbaterile au avut loc în ședința publică din 25.11.2013, fiind consemnate și atașate în încheierea de ședință de la acea data care face parte din prezenta decizie, instanța deliberând în secret a pronunțat următoarea soluție.

INSTANȚA

P. sentința nr. 849 din 31.05.2013, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, s-a respins cererea de chemare în judecată formulata de reclamanta N. Ș., în contradictoriu cu pârâții A. P. V., C. locală C. și C. județeană O., pentru aplicarea Legii nr.18/1991, avand ca obiect „ fond funciar”, așa cum a fost precizată.

S-a respins capătul de cerere având ca obiect constarea nulității absolute a Hotărârii Comisiei Județene pentru Aplicarea Legii Fondului Funciar nr._/14.04.2003 emisă de C. J. O. pentru S. Drepturilor de Proprietate Privata asupra Terenurilor pe numele A. P. V., ca neîntemeiat.

S-a respins capătul de cerere având ca obiect constarea nulității absolute totale a titlului de proprietate nr.2176/09.12.2003 emis pe numele A. P. V. ca neîntemeiat.

S-a respins capătul de cerere având ca obiect obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

P. a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că prin cererea adresată instanței de judecată, reclamanta N. Ș. a chemat în judecată pe A. P. V., C. Oraseneasca C. pentru S. D. de Proprietate Privata asupra terenurilor, prin primar, si C. J. O. pentru S. Drepturilor de Proprietate Privata asupra Terenurilor, prin prefect,solicitând ca prin hotararea ce se va pronunta instanta sa dispuna constatarea nulității absolute a Hotărârii Comisiei Județene pentru Aplicarea Legii Fondului Funciar nr._/14.04.2003 emisă de C. J. O. pentru S. Drepturilor de Proprietate Privata asupra Terenurilor pe numele A. P. V. și constatatrea nulitatii absolute partiale a Titlului de Proprietate nr.2176/09.12.2003 emis de C. J. O. pentru S. D. de Proprietate Privata asupra Terenurilor pe numele A. P. V. pentru motivul prevazut de art. III alin 1, lit.I din Legea 169/1997.

Analizând actele dosarului, instanța de fond a reținut că reclamanta este moștenitoare (descendent de gradul I) a defunctului A. V., decedat la data de 10.12.1991 în conformitate cu Sentina civila nr.807/1997 pronuntata de Judecatoria Caracal in dosarul nr. 1486/1996 (f.10-13). Alături de reclamantă mai au calitatea de mostenitori, A. V. ( tatăl pârâtului din cauza de față, în calitate de descendent de gradul I, și A. N., A. N., A. M., în calitate de colaterali privilegiați de gradul II (f.10-13)

La randul sau A. V. este mostenitorul defunctului A. V., decedat la data de 08.12.1965 in conformitate cu certificatul de mostenitor 118/18.08.1966 eliberat de notariatul de Stat Raionul C. (f.14).

Terenul ce face obiectul prezentei judecăți, în suprafață de 30 ha, față de care dreptul de proprietate a fost reconstituit pârâtului A. P. V., a aparținut lui A. V.-bunicul reclamantei și respectiv străbunicul pârâtului. Acest teren a fost confiscat autorului în anul 1949 conform unei hotărâri de condamnare ,,în baza art.183 sabotaj de stat” (f.43,58,61).

În baza legii 169/1997 reclamanta N. Ș. a formulat două cereri de reconstituire, una pentru autorul A. V.V. înregistrată sub nr.1659/19.01.1998 prin care a solicitat suprafața de teren ce a aparținut acestuia de 26,99 ha (f.114,132) și una pentru autorul A. V.V. înregistrată sub nr.2072/27.01.1998, prin care a solicitat suprafața de 23 ha teren arabil și 12 ha teren pădure deținută în proprietate de acesta (f.131,143).

C. locală C., prin adresele nr.287/19.01.1998 și 337/27.01.1998, a solicitat reclamantei ca până la data de 02.02.1998 să completeze acele cereri de reconstituire, în sensul de a depune cerere tip, declarație tip și acte proprietate pentru suprafețelepe care le solicită. P. adresele nr.287/19.01.1998 și 337/27.01.1998 i se aducea la cunoștință reclamantei că în situația în care nu va depune în termenul stabilit a actelor solicitate, cererea va fi respinsă de C. orășenească (f.131, 132).

În urma adreselor comunicate de către C. locală C. reclamanta s-a adresat la data 28.01.1998 Arhivelor Naționale pentru obținerea actelor de proprietate cu privire la terenurile solicitate, achitând la data de 17.03.1998 serviciile prestate de către această instituție. La data de 18.03.1998 instituția, Arhivele Naționale-Direcția Județeană O., i-a comunicat reclamantei un înscris legalizat pe verso, denumit ,,categorii de terenuri și culturi,, unde la pozițiile 57 și 58, la rubrica ,,NUMELE ȘI PRENUMELE capului exploatației sau instituției figurau A. V. și A. V. (f.128-130, 150,165-167).

P. scrisoare recomandată cu confirmare de primire reclamanta a expediat la data de data de 26.03.1998 Primăriei C., cererea tip, declarațiile precum și documentul eliberat de Arhivele Naționale-Direcția Județeană O., înscrisuri primite de către Primăria C. la data de 30.03.1998 (f.109,133, 161).

Următoarele demersuri ale reclamantei cu privire la cele două cereri de reconstituire depuse în 1998 s-au materializat în două scrisori înaintate în anul 2002 (10.02.2002 și 19.11._) Prefecturii Județului O. și Comisiei locale de fond funciar C. prin care a solicitat lămuriri aspra modului în care i-au fost rezolvate cererile sale (f.144,147).

Cerere de reconstituire a dreptului de proprietate în temeiul Legii nr.169/1997 au fost formulate și de către A. V., tatăl pârâtului (f.38, 40, 41,52).

Demersuri pentru reconstituirea dreptului de proprietate in baza Legii nr. 1/2000 au fost initiate numai de catre paratul A. P. V., in nume propriu si exclusiv (f.89-97), fiind emis titlu de proprietate nr.2167/09.12.2003, prin care lui A. V P. V. i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 30 ha pe teritoriul localității C., județul O., ca moștenitor al autorului A. V., titlu contestat în cauza de față.

P. emiterea titlului de proprietate nr. 2167/09.12.2003 au fost depuse de C. Locală C. cererea formulată de pârât ( fila 90), contestația formulată de pârâtul A. V P. V. referitoare la lg nr.1/2000 (f.91), copie-extras după,, Documentație asupra chiaburilor din .), hotărârea Comisiei Județene O. nr._/14.04.2003 prin care s-a admis contestația pârâtului și s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 30 ha teren agricol cu înscrierea autorului de rol A. V. în anexa 37 la HG 1172/2001. (fila 93).

1.Cu privire la capătul de cerere prin care reclamanta solicită să se constate nulitatea absolută a Hotărârii Comisiei Județene pentru Aplicarea Legii Fondului Funciar nr._/14.04.2003 emisă de C. J. O. pentru S. Drepturilor de Proprietate Privata asupra Terenurilor pe numele A. P. V..

Reclamanta a invocat faptul că autoritățile au uitat să-i comunice rezultatul cererilor sale deși erau incidente dispozițiile art.27, alin.2 din HG nr.890/2005 în sensul că nu avea reședința în C. iar potrivit dispozițiilor legale indicate”persoanele care nu au domiciliul în localitatea respectivă vor fi înștiințate de către comisia locală prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire,,.

Instanța a reținut că la data soluționării contestației (14.04.2003) formulate de către A. P. V. împotriva propunerile primite de la comisiile comunale privind modul de respectare a prevederilor legii in legatura cu stabilirea dreptului de proprietate erau în vigoare dispozițiile HG nr.1172/2001 (f.7).

Analizând aceste dispoziții legale instanța a reținut că modalitatea de încunoștințare a celor interesați cu privire la măsurile luate de către comisia locală și comisia județeană în etapele procedurii administrative era afișare la sediul consiliului local. D. hotărârea comisiei județene pronunțată în contestațiile formulate de cei nemulțumiți de modul de stabilire a dreptului de proprietate de catre comisia oraseneasca se comunica sub semnatura persoanelor care au formulat contestații hotararea comisiei judetene. Ori așa cum rezultă din actele premergătoare emiterii titlului de proprietate contestat doar pârâtul A. P. V. a formulat contestație împotriva propunerile primite de la comisiile comunale privind modul de respectare a prevederilor legii in legatura cu stabilirea dreptului de proprietate (f.91,93).

Obligativitatea înștiințării persoanelor interesate care nu au domiciliul in localitatea respectiva de catre comisia locala prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire a fost instituită odată cu . HG nr.890/2005 (04.08.2005).

2.Cu privire la capătul de cerere prin care reclamanta solicite să se constate nulitatea absolută totală a titlului de proprietate nr.2176/09.12.2003 emis pe numele A. P. V. pentru motivul prevăzut de art.III, alin.1, lit.I din Legea nr.169/1997.

În motivarea în drept a cererii, reclamanta a invocat dispozițiile art.III, alin.1, lit.I din din Legea nr.169/1997 pentru modificarea și completarea legii fondului funciar nr.18/1991.

Reclamanta a mai invocat și dispozițiile art. 1 din Legea 1/2000, aceasta susținând că:

- cererea sa depusă în baza legii nr.169/1997 a fost preluată în Anexele Legii 1/2000 potrivit art.1 coroborat cu art.33 din Legea nr.1/2000.

- persoanele care au depus cereri în baza Legii 18/1991 și 169/1997 beneficiază de reconstituire fără a mai fi necesară o nouă cerere, dar cu procedura de reconstituire prevăzută de Legea 1/2000 .

- potrivit art.33 din legea nr.1/2000 nu mai era necesar să depună o nouă cerere în baza Legii nr.1/2000 deoarece o asemenea cerere trebuia depusă doar în ipoteza în care nu ar fi existat cerere depusă în baza legii nr.169/1997 iar prin legea nr.1/2000 a fost repusă în termenul de a depune acte doveditoare

Instanța a apreciat că și acest capăt de cerere este neîntemeiat, din următoarele considerente:

Dispozițiile art. 13, alin.1,2 și 3 din Legea 18/1991, potrivit cărora” (1) Calitatea de mostenitor se stabileste pe baza certificatului de mostenitor sau a hotararii judecatoresti definitive ori, in lipsa acestora, prin orice probe din care rezulta acceptarea mostenirii. (2) Mostenitorii care nu-si pot dovedi aceasta calitate, intrucat terenurile nu s-au gasit in circuitul civil, sunt socotiti repusi de drept in termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au apartinut autorului lor. Ei sunt considerati ca au acceptat mostenirea prin cererea pe care o fac comisiei. (3) Titlul de proprietate se emite cu privire la suprafata de teren determinata pe numele tuturor mostenitorilor, urmand ca ei sa procedeze potrivit dreptului comun”.

Într-adevăr actul juridic al opțiunii succesorale este indivizibil, adică exercitând dreptul de opțiune, succesibilul (fiecare în parte) trebuie să se pronunțe unitar cu privire la dreptul său succesoral, nefiind posibilă acceptarea în parte a moștenirii ( a unor bunuri din moștenire) și renunțarea la rest ori acceptarea pură și simplă pentru o parte și acceptarea sub beneficiu de inventar pentru cealaltă parte.

Principiul indivizibilității dreptului de opțiune succesorală comportă însă și unele excepții, una dintre excepții de la acest principiu fiind prevăzută de Legea fondului funciar nr.18/1991. Potrivit dispozițiile art.8, art.11, art.13, art.36 și art.48 din această lege, stabilirea (reconstituire) “dreptului de proprietate se face la cerere” depusă de către fostul proprietar sau moștenitorii acestuia. Dacă moștenitorii fostului proprietar nu au formulat cererea prevăzută de lege, nu beneficiază de reconstituirea dreptului de proprietate. Înseamnă că, deși au acceptat moștenirea lăsată de fostul proprietar al terenului (decedat), prin derogare de la principiul indivizibilității opțiunii succesorale, pot renunța-prin abstențiune-la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului. În privința terenului “ ei sunt considerați că au acceptat moștenirea prin cererea pe care o fac comisiei” (art.13, alin.2), personal sau prin reprezentant legal ori prin mandatar.

Chiar dacă reclamanta a acceptat moștenirea tatălui ei A. V., decedat la data de 10.12.1991 în conformitate cu sentința civila nr.807/1997 pronuntata de Judecatoria Caracal in dosarul nr. 1486/1996 iar A. V., la rândul său acceptat moștenirea defunctului A. V., decedat la data de 08.12.1965 in conformitate cu certificatul de mostenitor 118/18.08.1966 eliberat de Notariatul de Stat Raionul C., în privința terenului 30 de ha ce a aparținut defunctului A. V. nu poate fi considerată moștenitor acceptant atât timp cât nu a formulat o cerere comisiei, cerere care să îndeplinească cerințele necesare, pentru a beneficia de reconstituire în temeiul legilor fondului funciar.

Astfel, în conformitate cu normele legale în vigoare, pentru ca cererea adresată comisiei locale de fond funciar să-și producă efectele recunoscute de lege respectiv, acceptarea succesiunii, reconstituirea dreptului de proprietate și emiterea titlului de proprietate, trebuiau parcurse următoarele etape:

- cerere de reconstituire a dreptului de proprietate adresată comisiei Locale pentru aplicarea legilor fondului Funciar în a cărei rază teritorială se află terenul;

- propunerea comisiei locale de admis sau respins ;

- contestație, în cazul respingerii cererii de reconstituire;

- plângere adresată judecătoriei împotriva comisiei județene prin care se respinge contestația.

Legea 18/1991, republicată cu modificările ulterioare si Legea 1/2000 au instituit o procedura administrativa prealabila cu caracter obligatoriu, constituirea sau reconstituirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor cu destinatie agricola sau forestiera neputându-se face decât – exclusiv – în conditiile prevazute de aceste acte normative, ori reclamanta nu a înțeles sa depună actele care au stat la baza celor solicitate până la data de 02.02.1998 (se avea în vedere termenul de 90 de zile stabilit de legea nr.169/1997 în art.I, ce completa art.9, alin.30), astfel ca a pierdut nu numai dreptul de a solicita restituirea terenurilor în justiție, ci chiar dreptul subiectiv.

Astfel reclamanta N. Ș. se prevalează de o cerere prin care solicita reconstituirea dreptului de proprietate pentru 23 ha teren arabil și 12 ha de pe urma autorului A. V., cerere care a fost înregistrată la Primăria orașului C. la data de 27.01.1998 sub nr.2072. În urma depunerii acestei cereri, C. orășenească C., prin adresa nr. 337/27.01.1998, a solicitat reclamantei ca până la data de 02.02.1998 să completeze acea cerere de reconstituire, în sensul de a depune cerere tip, declarație tip și acte proprietate pentru suprafețele pe care le solicită. P. adresele nr.287/19.01.1998 și 337/27.01.1998 i se aducea la cunoștință reclamantei că în situația în care nu va depune în termenul stabilit a actelor solicitate, cererea va fi respinsă de C. orășenească (f.131, 132).

În aceste condiții reclamanta s-a adresat la data 28.01.1998 Arhivelor Naționale pentru obținerea actelor de proprietate cu privire la terenurile solicitate, achitând la data de 17.03.1998 serviciile prestate de către această instituție. La data de 18.03.1998 instituția, Arhivele Naționale-Direcția Județeană O., i-a comunicat reclamantei un înscris legalizat pe verso, denumit ,,categorii de terenuri și culturi,, unde la pozițiile 57 și 58, la rubrica ,,NUMELE ȘI PRENUMELE capului exploatației sau instituției figurau A. V. și A. V. (f.128-130, 150,165-167).

În ceea ce privește cererea de reconstituire formulată de către reclamantă în baza legii nr.167/1997 instanța are în vedere art. IV, alin 1 și 2, ce stabilesc ce persoane pot formula cereri în baza legii nr.167/1997 dar și dispozițiile art.I, pct.3 și 4 din aceeași lege ce stabilesc ce terenuri pot fi retrocedate.

Astfel, potrivit art. IV, alin 1 și 2 ,, Persoanele care nu au depus cereri în termenul prevăzut de Legea fondului funciar nr. 18/1991, pentru reconstituirea dreptului de proprietate, ori aceste cereri s-au pierdut sau cu privire la care nu au primit nici un răspuns, se pot adresa cu o nouă cerere comisiilor comunale, orășenești sau municipale, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Prevederile alin. (1) nu sunt aplicabile persoanelor care, potrivit Legii fondului funciar nr. 18/1991, nu aveau vocație să solicite și, respectiv, să li se reconstituie dreptul de proprietate,,, iar art.1, pct.3 și 4 impunea ca terenul să fi fost preluat de către cooperative agricolă de producție. Instanța a reținut că la data intrării în vigoare a Legii nr.18/1991 tatăl reclamantei, A. V., era în viață și formulase cerere de reconstituire în nume propriu iar terenul ce face obiectul cauzei nu a fost preluat de fostul CAP.

Prima lege în materie funciară ce dă posibilitatea retrocedării de terenuri de altă natură, decât cele care au fost preluate fostele cooperative de producție a fost legea nr.1/2000, lege în baza căreia reclamanta nu a formulat cerere de reconstituire (art.3, alin.2¹din legea nr.1/2000).

În ceea ce privește cererea de reconstituire formulată de către pârâtul A. P. V. reclamanta a invocat faptul că cererea pârâtului de reconstituire formulată în temeiul legii nr.1/2000 nu îndeplinește cerințele necesare, pentru a beneficia de reconstituire în temeiul legilor fondului funciar și că în consecință nu a depus o cerere de reconstituire după autorul A. V..

Instanța reține că pentru emiterea titlului de proprietate nr. 2167/09.12.2003 au fost depuse de C. Locală C. acte premergătoare care demonstrează faptul că cererea de reconstituire formulată de pârât în temeiul legii nr.1/2000 a respectat toate etapele procedurii administrative, respectiv: cererea formulată de pârât ( fila 90), contestația formulată de pârâtul A. V P. V. referitoare la lg nr.1/2000 (f.91), copie-extras după,, Documentație asupra chiaburilor din .), hotărârea Comisiei Județene O. nr._/14.04.2003 prin care s-a admis contestația pârâtului și s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 30 ha teren agricol cu înscrierea autorului de rol A. V. în anexa 37 la HG 1172/2001. (fila 93).

Legile adoptate în materia fondului funciar au instituit o procedură specială de reconstituire a proprietății asupra terenurilor agricole și forestiere, finalizată prin emiterea titlului de proprietate. Fiind o procedură specială, persoanele îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate trebuie să respecte întocmai succesiunea etapelor ei și să conteste în condițiile precis determinate de lege.

Aceste etape premergătoare emiterii titlului au ca obiect stabilirea întinderii dreptului de proprietate și a amplasamentului terenului atribuit. Orice nemulțumire a solicitanților legată de reconstituire sau de punere în posesie trebuie aduse la cunoștința comisiilor de aplicare a legilor fondului funciar, care rezolvă acest gen de contestații anterior emiterii titlului de proprietate.

După eliberarea titlului, asemenea contestații nu mai sunt posibile, întrucât acceptarea lor ar presupune o eludare și o nesocotire a dispozițiilor legale ce reglementează expres procedurile cu caracter prealabil în reconstituirea proprietății.

Ori, în speță, reclamanta nu a contestat actele premergătoare emiterii titlului de proprietate nr. 2167/09.12.2003, situație ce prezumă achiesarea atât la întinderea dreptului de proprietate, cât și la amplasamentul terenului atribuit.

P. considerentele arătate, instanța de fond a apreciat că nu poate constata nulitatea absolută totală a titlului de proprietate nr.2167/09.12.2003 și a Hotărârii Comisiei Județene pentru Aplicarea Legii Fondului Funciar nr._/14.04.2003 emisă de C. J. O. pentru S. Drepturilor de Proprietate Privata asupra Terenurilor pe numele A. P. V., și în consecință, urmeaza a respinge ca neîntemeiata actiunea formulata de reclamanta N. Ș..

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta N. Ș., considerând-o nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:

art. 304 pct.4 – instanța a depășit atribuțiile puterii judecătorești;
art. 304 pct.5 – prin hotărârea dată, instanța a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin. 2 ;
art. 304 pct.7 – hotărârea cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii;
art. 304 pct.9 – hotărârea pronunțată este dată cu aplicarea greșită a legii.

Solicită casarea hotărârii recurate și, pe cale de consecință, trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond.

Recurenta arată că instanța de fond a reținut eronat că aceasta nu are depusă o cerere de reconstituire în baza Legii nr. 1/2000 pe motiv că a operat sancțiunea decăderii din drept întrucât actele doveditoare ale dreptului de proprietate pentru cererea formulată în baza Legii nr. 169/1997 nu au fost depuse în termen, fiind primite de C. Locală C. la data de 30.03.1998, deși la acel moment această lege fusese modificată prin OUG nr. 1/1998 termenul de depunere a cererilor și actelor doveditoare fiind prelungit inițial până la data de 05.07.1998.

Instanța de fond a mai reținut că recurenta nu a parcurs procedura administrativă prealabilă deși pentru cererea depusă nu există nici în prezent o soluție de admitere sau respingere, cererea nefiind soluționată „din omisiune” chiar dacă pentru suprafața solicitată a fost eliberat titlul atacat în anul 2003.

Recurenta mai arată că instanța de fond nu a analizat motivul de nulitate invocat de aceasta pe considerentul că intimatul pârât nu are depusă cerere de reconstituire pentru autorul A. V..

Se mai arată că in stanța de fond a aplicat în mod eronat dispozițiile art. 26 din HG nr., 1172/2001 referitoare la comunicarea hotărârii deși erau incidente prevederile art. 53 alin. 1 teza II din legea nr. 17/1991 și, în consecință, a soluționat nelegal capătul de cerere ce are ca obiect constatarea nulității absolute a Hotărârii nr._/14.04.2003. cu privire la nulitatea absolută a acestei hotărâri, instanța de fond nu a analizat motivul referitor la lipsa unei cereri de reconstituire a intimatului A. P. V. pentru autorul A. V..

Instanța de fond a reținut că până la . Legii nr. 1/2000 nu se putea formula o cerere pentru terenurile proprietate de stat deși legea nr. 18/1991 cuprindea dispoziții exprese referitoare la terenurile proprietate de stat.

Solicită admiterea recursului, casarea hotărârii recurtate și, pe cale de consecință, trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond, iar, în subsidiar, modificarea hotărârii, admiterea cererii de chemare în judecată și obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată.

În drept, s-au invocat dispozițiile art. 304 și urm. cod pr civilă, art. 53 alin.1 din legea nr. 18/1991, art. 1 din legea nr. 1/2000.

S-au depus la dosar înscrisuri.

Pârâtul A. P. Valrian a depus la dosar note scrise, solicitând respingerea recursului declarat de reclamanta N. Ș. ca neîntemeiat.

Pârâtul arată că instanța de fond, cu referire la primul motiv de recurs, a susținut că reclamanta a depus acte doveditoare în afara termenului de 980 de zile stipulat de Legea nr. 169/1997, substituindu-se astfel comisiei locale de fond funciar. Această critică estre neîntemeiată. Instanța de fond nu a judecat cauza cu depășirea atribuțiilor puterii judecătorești.

Celelalte motive de recurs invocate reprezintă o intenționată denaturare a interpretărilor art. 304 cod pr civilă, aceste interpretări voit eronate pe care le face reclamanta au menținerea de a abate atenția de la elementele esențiale ce au stat la baza emiterii titlului de proprietate.

Se mai arată că reclamanta se prevalează de o cerere prin care solicită reconstituirea dreptului de proprietate pentru 23 ha teren arabil și 12 ha pădure de pe urma autorilor săi, cerere care a fost expediată prin poștă Comisiei Orașului C. la data de 20.01.1998 și înregistrată la data de 27.01.1998 sub nr. 2072.

Această cerere ce este prezentată de reclamantă nu este o copier a celei ce a fost înregistrată la comisia locală ci, o copie a unei ciorne care, în lipsa unui număr de înregistrare, nu prezintă nici un fel de însemnătate.

C. locală de fond Funciar C. a depus la dosar întâmpinare, solicitând respingerea recursului reclamantei N. Ș., apreciind ca legală și temeinică sentința instanței de fond, instanța de fond apreciind în mod corect înscrisurile depuse la dosarul cauzei din care rezultă că nu este întrunit niciunul din motivele de nulitate absolută prevăzut de art. III din legea nr. 169/1997.

Așa cum rezultă din probele administrate în cauza de față singura persoană care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate conform legii nr. 1/2000 pentru suprafața de 30 ha teren agricol ce a aparținut autorului A. V. și a și depus actele doveditoare în acest sens a fost pârâtul A. P.-V., împrejurare confirmată și de intimata pârâtă C. județeană de fond funciar O. prin întâmpinarea depusă la Judecătoria C. la termenul de judecată din 25 martie 2013.

Mai arată pârâta că în baza legii nr. 18/1991 pentru terenul agricol ce a aparținut autorului A. V. nu s-au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate și nici nu s-a reconstituit dreptul de proprietate.

În drept, s-au invocat dispozițiile Legii nr. 18/1991 și ale Codului de procedură civilă.

P. dovedirea întâmpinării, s-au depus la dosar înscrisuri .

Analizând, cu prioritate, conform dispozițiilor art. 137 Cod proc.civ, excepția lipsei de interes a recurentei - reclamante în promovarea cererii, tribunalul reține următoarele:

P. cererea adresată instanței de judecată, recurenta reclamantă a solicitat constatarea nulității absolute a HCJ O. nr._/2003 și a titlului de proprietate nr. 2176 /09.12.2013 emis de C. Județeană O., pentru motivul de nulitate prevăzut de art. III alin 1 din L 169/1997.

Potrivit acestor prevederi legale, sunt lovite de nulitate absolută, actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptățite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri, printre care și actele de reconstituire în favoarea unor persoane care nu au avut niciodată teren în proprietate predat la cooperativa agricolă de producție sau la stat sau care nu au moștenit asemenea terenuri. Nulitatea poate fi invocată de primar, prefect, Autoritatea Națională, pentru Restituirea Proprietăților și de alte persoane care justifică un interes legitim.

Sintetizând, se constată că, în speță, reclamanta trebuia să facă dovada interesului legitim și dovada că reconstituirea s-a făcut în favoarea pârâtului care nu era îndreptățit la reconstituire.

Este cunoscut faptul că, pentru a justifica promovarea unei cereri în justiție, interesul celui ce reclamă trebuie să fie legitim, născut, actual, personal și direct.

Analizând aceste cerințe, tribunalul constată că acestea nu sunt întrunite în persoana reclamantei recurente.

Astfel, titlul de proprietate a cărui nulitate se solicită a fost emis pe numele intimatului pârât în calitate de moștenitor al autorului A. V..

Este adevărat că, de pe urma aceluiași autor, recurenta reclamantă a formulat, în anul 1998, cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, înregistrată la C. Locală C. sub nr. 2072, cerere care însă, nu a fost soluționată până în prezent.

P. urmare, doar formularea unei cereri de reconstituire de pe urma autorului A. V., nu face ca interesul recurentei reclamante să îndeplinească cerința de a fi actual, recurenta reclamantă putând justifica un astfel de interes numai după adoptarea de către C. Locală de fond funciar a unei hotărâri prin care să dispună în legătură cu cererea sa de reconstituire.

Referitor la apărarea recurentei reclamante că justifică interesul datorită faptului că cererea sa de reconstituire va fi respinsă de către C. Locală pe motiv că pentru suprafața solicitată s-a reconstituit dreptul în favoarea intimatului, fiind eliberat titlul de proprietate a cărei nulitate se solicită a se constata, tribunalul arată că, într-adevăr, într-o astfel de situație, interesul reclamantei ar fi fără îndoială legitim, personal si direct, născut și actual. Numai că, la data soluționării prezentei cauze, cererea sa de reconstituire nu a fost încă analizată de comisie, ceea ce face, așa cum s-a arătat anterior, ca interesul său să nu fie actual.

Pe cale de consecință, în condițiile în care recurenta reclamantă deși a inițiat, la autoritățile competente, procedura legala pentru reconstituirea dreptului de proprietate de pe urma autorului A. V., C. Locală nu s-a pronunțat în legătură cu cererea sa de reconstituire, aceasta nu poate justifica un interes actual pentru promovarea unei acțiuni în constatarea nulității titlului de proprietate, nedovedind afectarea unui drept al său prin emiterea acestui titlu.

Potrivit considerentelor expuse, tribunalul apreciază că excepția lipsei de interes a recurentei reclamante în promovarea cererii este întemeiată, aceasta urmând a fi admisă, cu consecința admiterii recursului și modificarea hotărârii instanței de fond în sensul respingerii cererii ca fiind formulată de o persoană care nu justifică un interes actual.

P. ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de recurenta reclamantă N. Ș., prin mandatar D. V. A., domiciliată în orașul Oțelu-R., . nr.21, județul C.-S., în contradictoriu cu intimații pârâții A. P. V., domiciliat în orașul C., ..88, județul O., C. locală C. și C. județeană O. pentru aplicarea Legii nr.18/1991, împotriva sentinței civile nr. 849 din 31.05.2013, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, modifică hotărârea în sensul că admite excepția lipsei de interes și pe cale de consecință, respinge cererea ca fiind lipsită de interes.

Obligă recurenta la plata către intimat a sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din data de 02.12.2013.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

M. V. C. C. O. M. P.

GREFIER

B. cătălin M.

Red.MV

Tehnored./CM

Jf: RF D.

Ex.2/20.12.2013

← Fond funciar. Decizia nr. 527/2013. Tribunalul OLT		Grăniţuire. Decizia nr. 154/2012. Tribunalul OLT →

Fond funciar. Decizia nr. 1112/2013. Tribunalul OLT

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Fond funciar. Decizia nr. 1112/2013. Tribunalul OLT