Fond funciar. Decizia nr. 401/2013. Tribunalul OLT
| Comentarii |
|
Decizia nr. 401/2013 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 03-04-2013 în dosarul nr. 401/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL O.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 401/2013
Ședința publică de la 03 aprilie 2013
Complet specializat în litigii de fond funciar:
PREȘEDINTE M. I. S.
Judecător A. C. Tițoiu
Judecător I. D.
Grefier M. R.
Pe rol, soluționarea recursului civil declarat de recurenta reclamantă F. M., domiciliată în . O., împotriva sentinței civile nr. 169 din data de 05 februarie 2013, pronunțată de Judecătoria B., în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți F. C., domiciliat în . O., R. E. F., domiciliată în localitatea Rovinari, ., ., ., județul Gorj, având ca obiect- litigiu de fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că prin motivele de recurs s-a solicitat și judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu dispozițiile art. 242 c.p.c.
Instanța procedând la verificarea competenței în temeiul art. 159 ind.1 alin. 4 c.p.c., constată în conformitate cu prevederile art. 2 alin. 3 c.p.c. că este competentă atât material cât și teritorial să soluționeze prezenta cauză.
Constatând dosarul în stare de judecată, ținând seama și de solicitarea de judecare în lipsă, instanța reține cauza pentru soluționarea recursului promovat.
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față;
Prin sentința civilă nr. 169 din data de 05 februarie 2013, pronunțată de Judecătoria B., s-a respins acțiunea reclamantei F. M., în contradictoriu cu intimatele C. locală I. J., pentru aplicarea legilor fondului funciar de pe lângă Primăria I. I. J., prin Primar, C. Județeană O. pentru aplicarea legilor fondului funciar de pe lângă Prefectura O. și cu pârâtul F. C., ulterior decedat, prin moștenitor R. E. F., ca neîntemeiată.
P. a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că potrivit art. III ind.1 din Legea 169/1997 sunt lovite de nulitate absolută, actele de reconstituire sau de constituire emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991, Legii nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare și ale
prezentei legi: actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptățite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri; actele de constituire a dreptului de proprietate pe terenurile agricole aflate în domeniul public sau privat al statului, ori în domeniul public al comunelor, orașelor sau municipiilor; actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate în intravilanul localităților, pe terenurile revendicate de foștii proprietari, cu excepția celor atribuite conform art. 23 din lege; actele de constituire a dreptului de proprietate pe terenurile agricole constituite ca izlaz comunal; actele de constituire a dreptului de proprietate, în condițiile art. 20, în localitățile în care s-a aplicat cota de reducere prevăzută de lege; actele de constituire a dreptului de proprietate, în condițiile art. 20 și în cazul în care în localitatea respectivă nu s-a constituit dreptul de proprietate persoanelor îndreptățite de lege; transferurile de terenuri dintr-o localitate în alta, efectuate cu încălcarea condițiilor prevăzute de lege, în scopul ilicit de a spori prin aceasta valoarea terenului primit ca urmare a transferului, iar motivele de nulitate absolută invocate de către reclamantă, nu se regăsesc printre cele enumerate de art. III (1) din Legea nr. 169/1997.
În plus, a mai reținut instanța de fond că prin sentința civilă nr. 2207/02.12.2011 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._, reclamanta a primit 500 mp., teren intravilan și pârâtul 800 mp. și că a fost emis titlul de proprietate nr._/55/23.03.1995 numitului R. I., ginerele lui F. C., pentru suprafața de 794 mp., teren intravilan ce este parte din suprafața de 0,13 ha.
De altfel, prin sentința civilă nr.471 din 7.03.2002 pronunțată în dosarul nr.2168/2001, Judecătoria B. a respins acțiunea reclamantelor F. M.M. și F. I.M. prin care s-a solicitat anularea titlului de proprietate, reținându-se că terenul din titlul eliberat pârâtului R. I. face parte din suprafața totală de 0,13 ha. aparținând autorilor F. B. și F. B.I..
Instanța a constatat că actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate emise reclamantei sunt acte emise în favoarea unei persoane care era îndreptățită, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta F. M., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței recurate în sensul admiterii cererii.
În motivare, se arată că la data punerii în posesie a moștenitorilor lui F. B.I. cu suprafața de 1,42 ha., numitului R. I. i se emisese titlul de proprietate nr._ /55/23.03.1995 pentru suprafața de 794 mp., fiind deja pus în posesie cu aceasta.
Precizează recurenta că la măsurarea și punerea în posesie cu suprafața care i se cuvenea, a fost exclusă suprafața de 794 mp. înscrisă în titlul de proprietate nr._/55/1995 pe numele lui R. I.. Dacă ulterior punerii în posesie și încheierii procesului verbal de punere în posesie nr.568/29.01.2001, C. L. I. J. ar fi descoperit erori, trebuia să procedeze la anularea acestuia și la întocmirea unui nou proces verbal care să reflecte situația corectă din teren .
Recurenta arată că reducerea suprafeței de teren de la 1.300 mp. la 621 mp. nu este justificată cu nicio probă, cu atât mai mult cu cât se păstrează aceeași vecini și
în procesul verbal de punere în posesie nr.568/29.01.2001 și în titlul de proprietate nr.0846/4/06.12.2002.
De altfel, C. locală I. J. a mărit suprafața de teren agricol de la 3.900 mp. la 4.979 mp. în cuprinsul titlul de proprietate care s-a emis ulterior punerii în posesie, modificând astfel două parcele de teren și schimbând categoria de folosință a suprafeței de aproximativ 700 mp. pe care a transformat-o din intravilan ,,curți construcții’’ în extravilan.
În drept, au fost invocate dispozițiile 304 pct.9 cod procedură civilă.
Analizând sentința recurată prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor art. 304 pct.9 cod procedură civilă, tribunalul urmează să constate că recursul nu este fondat, având în vedere următoarele considerente:
Potrivit registrului agricol din perioada 1956-1958 – filele 19-20 dosar fond, autorul F. I. era înregistrat cu suprafața totală de 1,61 ha. din care loc de casă 0,06 ha.
Această suprafață de teren este cu 21 mp. mai mică decât terenul intravilan inclus în titlul de proprietate a cărui nulitate se solicită a se constata, iar împrejurarea că anterior emiterii acestui titlu s-a emis un proces verbal de punere în posesie pentru toți moștenitorii autorului în care a fost inclus în intravilan locul de casă în suprafață de 0,13 ha, nu este de natură a afecta validitatea titlului, ținând seama pe de o parte că procesul verbal de punere în posesie este doar un act premergător, iar pe de altă parte el este emis moștenitorilor autorului și nu autorului.
De altfel, în fișa cu datele pentru titlul de proprietate al autorului care a stat la baza emiterii titlului, este trecută în intravilan suprafața de 621 mp., suprafață ce corespunde cu titlul de proprietate.
Contrar susținerilor recurentei, nu există vreo reducere a suprafeței de teren a autorului, iar suprafața de 1300 mp.inclusă în mod greșit în procesul verbal de punere în posesie, a aparținut în fapt la doi autori F. B. și F. B.I., astfel cum în mod corect a reținut instanța de fond, iar pentru diferența de 0,7 ha. teren care a aparținut celor doi autori s-a constituit drept de proprietate numitului R. I., potrivit titlului de proprietate existent la fila 41 dosar, titlu a cărui valabilitate a fost constatată prin sentința civilă nr. 471/2002 a Judecătoriei B., definitivă prin decizia civilă nr.713/2002 a Tribunalului O..
Împrejurarea că vecinătățile din titlul de proprietate corespund cu vecinătățile din procesul verbal de punere în posesie, nu este un argument în susținerea nelegalității sentinței, câtă vreme expertiza dispusă în cauză a consemnat că acestea sunt vecinătățile reale, iar terenul inclus între aceste vecinătăți este de 621 mp. și nu 1.300 mp. cum în mod greșit s-a înscris în procesul verbal.
P. aceste considerente, constatând că în cauză nu subzistă temeiurile de fapt invocate și analizate prin prisma art.304 pct.9 cod procedură civilă și nu există vreun alt motiv de casare de ordine publică care să poată fi invocat din oficiu și pus în dezbaterea părților de instanța de recurs, potrivit dispozițiilor art. 306 al.2 cod procedură civilă, în temeiul art. 312 al.1 teza a II-a cod procedură civilă, recursul va fi respins ca nefondat.
P. ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat, recursul declarat de recurenta reclamantă F. M., domiciliată în . O., împotriva sentinței civile nr. 169 din data de 05 februarie 2013, pronunțată de Judecătoria B., în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți F. C., domiciliat în . O., R. E. F., domiciliată în localitatea Rovinari, ., ., ., județul Gorj.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 03 aprilie 2013, la Tribunalul O..
Președinte, M. I. S. | Judecător, A. C. Tițoiu | Judecător, I. D. |
Grefier, M. R. |
Red.ID/SM
JF;N.R.
Ex.2
9 mai 2013
| ← Fond funciar. Decizia nr. 592/2013. Tribunalul OLT | Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 919/2013.... → |
|---|
