Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 919/2013. Tribunalul OLT
| Comentarii |
|
Sentința nr. 919/2013 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 25-04-2013 în dosarul nr. 919/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
T. O.
SECȚIA I CIVILĂ
SENTINȚĂ Nr. 919/2013
Ședința publică de la 25 Aprilie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. B.
Grefier A. D.
Ministerul Public a fost reprezentat de D. A. –
procuror la P. de pe lângă T. O..
Pe rol judecarea cererii de revizuire și de suspendare a executării sentinței civile nr. 1498/14.09.2011 pronunțată de T. O. în dosarul nr._ * privind pe revizuenta Direcția G. A Finanțelor P. O. pentru Ministerul Finanțelor P. în numele Statului Român cu sediul in Slatina, Județul O. în contradictoriu cu intimata M. N., domiciliata în comuna Dobroteasa, .,având ca obiect despăgubiri Legea nr.221/2009.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns:părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care: nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, instanța, în temeiul art. 150 Cod procedură civilă declară dezbaterile închise și acordă cuvântul părților pe fond.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul pune concluzii de admitere în parte a cererii de revizuire, modificarea sentinței de fond în parte în sensul admiterii în parte a cererii de restituire a c/v bunurilor mobile.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată la data de 20.02.2013 sub nr._ pe rolul Tribunalului O., revizuenta Direcția G. a Finanțelor P. O. pentru Ministerul Finanțelor P. în numele Statului Român, în temeiul art. 322 pct. 5 și art. 325 Cod procedură civilă a formulat cerere de revizuire și de suspendare a executării sentinței civile nr. 1498/14.09.2011 pronunțată de T. O. în dosarul nr._ *, definitivă prin decizia civilă nr. 5927/07.05.2012 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr._ **, având ca obiect despăgubiri Legea nr. 221/2009.
În motivare a arătat că în fapt, prin sentința Tribunalului O. a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanta M. N., în sensul obligării Statului Român la plata sumei de 80.171,03 lei potrivit raportului de expertiză cât și la plata sumei de 1.500 lei reprezentând cheltuieli de judecată, respingând capătul de cerere privind acordarea daunelor morale, motivat de neconstituționalitatea dispozițiilor art. 5 alin. 1 lit. a, astfel cum a fost reținută de Curte Constituțională prin deciziile nr. 1358, 1360/21.10.2010.
Prin decizia civilă nr. 5927/07.05.2012 pronunțată de Curtea de Apel C., în dosarul nr._ **, au fost respinse ambele recursuri declarate în cauză, atât recursul declarat de reclamanta M. N. cât și recursul declarat de DGASPC O. pentru MFP în numele Satului Român, menținându-se sentința civilă nr. 1498/14.09.2011 a Tribunalului O..
Revizuenta consideră că în mod eronat au fost acordate despăgubiri și pentru următoarele bunuri: cazan fabricat țuică, curățătoare de grâu, plug, prășitoare, mașină de bătut porumb, butoaie și bicicletă, bunuri motive ce exced sferei de aplicare a Legii nr. 10/2001.
A menționat că înțelege să facă dovada aspectelor învederate cu înscrisuri obținute ulterior pronunțări hotărârii a cărei revizuire solicită, urmare emiterii unor adrese către Primăria comunei Dobroteasa și către Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.
A susținut că Primăria comunei Dobroteasa, analizând notificările formulate de către persoana îndreptățită, a emis în temeiul Legii nr. 10/2001, ca unitate deținătoare dispoziția nr. 516/10.10.2005, prin care s-a dispus restituirea în natură a suprafeței de 3 ha teren agricol și dispoziția nr. 149/10.04.2009 prin care s-a dispus restituirea în natură a magaziei și măsuri reparatorii pentru pătulul din nuiele și șopronul din scândură.
Verificând bunurile care au făcut obiectul cererii pentru care s-au acordat despăgubiri, rezultă că există o identitate între o parte dintre acestea (suprafața de 3 ha teren agricol, magazia, pătulul din nuiele și șopronul din scândură) și cele care au făcut obiectul dispozițiilor de restituire mai sus menționate.
Revizuenta apreciază că în aceste condiții, creditoarea beneficiază de o dublă reparație. A menționat că înscrisurile reprezentând cele două dispoziții i-au fost comunicate la data de 04.02.2013.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 322 pct. 5 și art. 325 Cod de procedură civilă.
În baza art. 442 Cod de procedură civilă, a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
Au fost anexate înscrisuri reprezentând adrese emise de Ministerul Finanțelor P., Notificare, registru agricol, acte de stare civilă, dispoziția nr. 238/25.04.2002, cerere, dispozițiile nr. 516/10.10.2005 și nr. 149/10.04.2009 emise de Primarul comunei Dobroteasa.
A fost atașat dosarul de fond nr._ *.
Intimata M. N., legal citată, nu a depus întâmpinare și nu s-a prezentat la judecată.
Examinând cererea de revizuire a sentinței civile nr. 1498/14.09.2011 pronunțată de T. O. în dosarul nr._ *, pe baza motivelor de fapt și de drept invocate, se constată că aceasta este inadmisibilă, urmând a fi respinsă.
Din verificarea actelor și lucrărilor dosarului de fond nr._ *, tribunalul reține următoarele:
Prin acțiunea înregistrată sub nr._, reclamanta M. N., a chemat în judecată pe pârâtul Statul Român - reprezentat prin Ministerul Finanțelor P. - Direcția G. a Finanțelor P. O., solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța să dispună obligarea pârâtului la plata sumei de 800.000 Euro reprezentând despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit de tatăl său M. M., precum și la plata sumei de 100.000 Euro, reprezentând echivalentul valorii bunurilor confiscate, conform art. 5 lit. a și b din Legea nr. 221/2009, precum și la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că în anul 1959, autorul său M. M. a fost arestat de autoritățile comuniste și condamnat politic prin sentința penală nr. 45/05.02.1960 pronunțată de T. M. C., la 4 ani închisoare corecțională și la 3 ani interdicție corecțională, cu suspendarea executării drepturilor prev. de art. 58-59 pct. 1-3 C.p., pentru delictul de uneltire contra ordinei sociale. S-a dispus totodată confiscarea în întregime a averii personale a condamnatului.
În drept, se invocă dispozițiile art. 5 lit. a și b din Legea nr. 221/2009.
S-au depus la dosar în copie: sentința penală nr.45/05.02.1960 pronunțată de T. M. C., decizia nr.1238/21.05.1996 a Curții Supreme de Justiție – Secția penală, sentința civilă nr.1436/27.02.2008 pronunțată de Judecătoria Slatina, decizia nr. 1444/06.10.2008 pronunțată de T. O., notificarea nr. 105/19.07.2001 emisă de BIEJ V. C., dispoziția nr. 80/26.11.2001, certificat naștere M. N., certificat deces M. M. și M. I., declarație autentificată M. N., declarație autentificată martori N. D. și A. A., carte identitate, adresa nr._/25.02.1991 eliberată de Ministerul de Interne.
P. dovedirea acțiunii, instanța a admis probe testimoniale precum și efectuarea de expertize, privind despăgubirile solicitate de reclamantă, pentru bunurile confiscate.
Prin sentința civilă nr. 1498/14.09.2011 pronunțată de T. O., s-a respins cererea privind disjungerea capătului de acțiune privind daunele morale, ca neîntemeiată.
S-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta M. N., domiciliată în comuna Dobroteasa, . în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor P. - Direcția G. a Finanțelor P. O., cu sediul în Slatina, ., județul O. și a fost obligat pârâtul la 80.171,03 lei despăgubiri pentru reclamantă și la 1500 lei cheltuieli de judecată.
P. a pronunța această sentința, instanța a reținut următoarele:
Sub aspectul despăgubirilor materiale așa cum a rezultat din probatoriul administrat în cauză, autorului M. M. i-au fost confiscate la 18.10.1959 prin procesul verbal de sechestru obligatoriu, o suprafață de 3 ha teren arabil extravilan, o casă de locuit cu două camere, o casă cu 3 camere, un șopru, o magazie, un pătul, un cazan de fabricat țuică, o curățătoare pentru grâu, un plug, o prășitoare, o mașină de bătut porumb, 5 butoaie de stejar, o bicicletă, precum și alte bunuri aflate în gospodărie, respectiv o pereche de boi, o căruță, o vacă.
Prin decizia penală nr. 1238/1996, Curtea Supremă de Justiție a admis recursul în anulare, a casat hotărârea de condamnare nr. 45/1960 și a achitat inculpatul M. M., iar pe latura civilă a fost înlăturată pedeapsa complementară a confiscării averii.
Din conținutul sentinței civile nr. 1436/2008, pronunțată de Judecătoria Slatina, rezultă că reclamantei i-a fost restituită casa cu două camere și bucătărie, și magazia din cărămidă și lemn.
În conformitate cu dispozițiile art. 5 lit. b din Legea nr. 221/2009 cu modificările ulterioare, pot fi acordate despăgubiri reprezentând echivalentul valorii bunurilor confiscate prin hotărâre de condamnare, dacă bunurile respective nu au fost restituite sau nu a obținut despăgubiri prin echivalent, în condițiile Legii nr. 10/2001 sau ale Legii nr. 247/2005.
Din actele menționate mai sus, a rezultat că reclamanta este îndreptățită să primească despăgubiri pentru bunurile confiscate prin procesul verbal de sechestru și care nu au fost restituite prin procedurile speciale, respectiv casa construită în anul 1912 și care a fost demolată, compusă din 3 camere, magazia, pătulul și șopronul, suprafața de 3 ha. teren arabil, precum și bunurile mobile menționate în procesul verbal de sechestru și anume un cazan de fabricat țuică, curățătoare grâu, plug, prășitoare, mașină de bătut porumb, 5 butoaie de stejar, bicicletă marca Nauman.
Aceste bunuri au fost expertizate de către experții desemnați de instanță, iar din conținutul expertizelor rezultă că valoarea lor se ridică la suma de 80.171,03 lei.
Prin decizia nr. 5927/07.05.2012 pronunțată de Curtea de Apel C., s-au respins ca nefondate recursurile formulate de reclamanta M. N. și de pârâtul Statul Român – Ministerul Finanțelor P. – DGFP O., împotriva sentinței civile nr. 1498/14.09.2011 pronunțată de T. O..
Prin dispoziția nr. 516/10.10.2005 emisă de Primarul comunei Dobroreasa, județul O. s-a dispus restituirea în natură către petenta M. N. a suprafeței de 3 ha. teren agricol situat pe teritoriul comunei Dobrotreasa, județul O..
Prin dispoziția nr. 149/10.04.2009 emisă de Primarul Comunei Dobroteasa, județul O. s-a dispus restituirea către petenta M. N. a unei case din cărămidă cu două camere și magazie din lemn, imobile situate în comuna Dobroteasa, ..
De asemenea, s-au propus măsuri reparatorii pentru imobilele un pătul din nuiele și un șopru din scândură acoperit cu șiță.
Cu privire la bunurile un cazan de fabricat țuică de 240 litri, o curățătoare pentru grâu, un plug, o prășitoare, o mașină de bătut porumb, 5 butoaie de stejar și o bicicletă, marca Nauman s-a constatat că nu fac obiectul Legii nr.10/2001.
Conform art. 322 pct. 5 Cod procedură civilă „Revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul se poate cere dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților, ori, dacă s-a desființat sau s-a modificat hotărârea unei instanțe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere”.
Acest motiv de revizuire cuprinde două ipoteze. Prima ipoteză are în vedere situația în care la data pronunțări hotărârii atacate, instanța nu a avut în vedere anumite înscrisuri, deoarece nu i-au putut fi înfățișate de părți din motive independente de voința lor, înscrisuri care în mod vădit erau de natură a schimba soluția dată.
P. a se putea invoca acest motiv și a se admite revizuirea trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
1. partea interesată să se bazeze pe un înscris probator, un înscris nou care să nu fi fost folosit în procesul în care s-a pronunțat hotărârea atacată.
2. înscrisul invocat să fi existat la data când a fost pronunțată hotărârea ce se cerere a fi revizuită.
3. înscrisul să nu fi putut fi produs în procesul în care s-a pronunțat hotărârea atacată, fie pentru că a fost reținut de partea potrivnică, fie dintr-o împrejurare mai presus de voința părții.
4. înscrisul invocat pentru revizuire să fie determinant, în sensul că dacă ar fi fost cunoscut de instanță cu ocazia judecării pricini, soluția ar fi putut fi alta decât cea pronunțată.
5. înscrisul nou trebuie prezentat de partea care exercită revizuirea și nu poate pretinde instanței să-l administreze din oficiu.
În cauza de față, tribunalul observă că înscrisurile invocate de revizuenta D.G.F.P. O. pentru Statul Român reprezentat prin Ministerul Finanțelor P., respectiv, dispozițiile nr. 516/10.01.2005 și nr. 149/10.04.2009 emise de Primarul comunei Dobroteasa, județul O., nu îndeplinesc cumulativ condițiile enumerate mai sus.
În cauza de față acțiunea promovată de intimata M. N., a fost înregistrată pe rolul Tribunalului O. la data de 14.05.2010 și soluționată irevocabil la data de 07.05.2012.
Față de această dată, înscrisurile reprezentate de dispozițiile nr. 516/10.01.2005 și nr. 149/10.04.2009 emise de Primarul comunei Dobroteasa, județul O., invocate de revizuentă nu îndeplinesc condițiile prezentate mai sus privind revizuirea în temeiul art. 322 pct. 5 Cod de procedură civilă.
Susținerile revizuentei potrivit cărora în urma emiterii unor adrese către Primăria comunei Dobroteasa, județul O., au fost obținute înscrisurile noi conform adresei nr._/04.02.2013, care nu au fost avute în vedere la data pronunțării hotărârii a cărei revizuire se solicită, nu pot fi primite.
Astfel, atât la data soluționări cererii intimatei M. Niculica, respectiv 14.09.2011 la instanța de fond, cât și la data soluționării recursurilor de către Curtea de Apel C. la data de 07.05.2012, înscrisurile invocate de revizuentă existau și puteau fi procurate printr-o normală diligență de la Primăria comunei Dobroteasa, județul O..
Practica judiciară în materia revizuirii în dreptul procesual civil în condițiile art. 322 pct. 5 Cod de procedură civilă, prin decizia nr. 627/03.02.2010 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, a statuat următoarele:
În sensul art. 322 pct. 5 Cod de procedură civilă, un înscris înfățișat cu ocazia revizuirii este apt să conducă la admiterea acestei căi de atac, în măsura în care este vorba de un înscris doveditor, reținut de partea potrivnică sau care nu a putut fi înfățișat dintr-o împrejurare mai presus de voința părții.
Așadar, trebuie ca respectivul înscris să fi existat la data judecății, dar nevalorificarea sa în proces să se fi datorat conduitei culpabile a părții adverse (care la reținut) sau împrejurării mai presus de voința părții, care, de asemenea, a împiedicat administrarea).
Din această perspectivă, instanța observă că în cauza de față, înscrisurile invocate de către revizuentă reprezentate de dispoziția nr. 516/10.10.2005 și dispoziția nr. 149/10.04.2009 emise de Primarul comunei Dobroteasa, județul O., au existat la data judecății 14.09.2011 la instanța de fond și 07.05.2012 la instanța de recurs. Aceste înscrisuri nu au fost reținute de către intimata M. N., iar revizuenta nu a făcut dovada existenței unei împrejurări mai presus de voința sa, care să fi împiedicat administrarea.
Instanța supremă a mai statuat că nu este întrunită ipoteza textului de lege și nu este permisă revizuirea atunci când asemenea înscrisuri sunt procurate de parte, ulterior finalizării procesului, pentru că, într-o asemenea situație, s-ar ajunge la repunerea în discuție a unei hotărâri irevocabile, intrată în puterea lucrului judecat.
P. toate considerentele prezentate mai sus, tribunalul urmează să dispună respingerea cererii de revizuire a sentinței civile nr. 1498/14.09.2011 pronunțată de T. O. în dosarul civil nr._ * formulată de revizuentul Statul Român prin Ministerul Finanțelor P., Direcția G. a Finanțelor P. O., în contradictoriu cu intimata M. N., ca inadmisibilă.
P. ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea de revizuire a sentinței civile nr. 1498/14.09.2011 pronunțată de T. O. în dosarul civil nr._ * formulată de revizuentul Statul Român prin Ministerul Finanțelor P., Direcția G. a Finanțelor P. O., cu sediul in Slatina, Județul O. în contradictoriu cu intimata M. N., domiciliata în comuna Dobroteasa, ., ca inadmisibilă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 25 Aprilie 2013
Președinte, I. B. | ||
Grefier, A. D. |
red. IB
tehnored. BA
Ex. 4
03.06.2013
| ← Fond funciar. Decizia nr. 401/2013. Tribunalul OLT | Conflict de competenţă. Sentința nr. 920/2013. Tribunalul OLT → |
|---|
