Partaj judiciar. Decizia nr. 133/2016. Tribunalul OLT

Tribunalul OLT - Sentințe și decizii civile / 2016

Decizia nr. 133/2016 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 04-02-2016 în dosarul nr. 133/2016

Cod ECLI ECLI:RO:TBOLT:2016:020._

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL O.

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 133/2016

Ședința publică de la 04 Februarie 2016

Completul compus din:

PREȘEDINTE V. V.

Judecător S. O.

Grefier A. D.

Pe rol, soluționarea apelurilor civile declarate de apelant reclamant A. G., CNP_ domiciliat în Slatina, .. 3, ., și de apelantul pârât A. M., CNP_, domiciliat în ., împotriva sentinței civile nr. 1458 din 22 iunie 2015 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul civil nr._ , având ca obiect partaj judiciar.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns: apelantul reclamant A. G. personal și asistat de avocat V. I., lipsă apelantul pârât A. M..

Procedura legal îndeplinită cu părțile.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:

Instanța în conformitate cu prevederile 131 alin. 1 raportate la dispozițiile art. 95 alin. 2 privitoare la competența Tribunalului și art. 466 alin. 1 Cod proc. Civ. privitoare la calea de atac a apelului, constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză.

Instanța pune în discuția părților excepția tardivității apelului declarat de apelantul pârât A. M. D., excepție invocată de apelantul reclamant prin întâmpinare.

Avocat V. I. pentru apelantul reclamant A. G., având cuvântul, solicită admiterea excepției tardivității apelului, motivat de faptul că pârâtul apelant nu a respectat termenul de 30 de zile de la comunicare hotărârii prev. de art.468 Cod procedură civilă.

Văzând că sentința apelată a fost comunicată apelantului pârât A. M. la data de 29.06.2015, așa cum rezultă din dovada de înmânare aflată la fila 323 dosar fond, iar apelul a fost declarat la data de 22.07.2015, astfel cum rezultă din rezoluția de la primirea cererii de apel fila 8 dosar apel, tribunalul constată că termenul prev. de art. 468 alin. 1 C.proc.civ. a fost respectat, motiv pentru care instanța respinge excepția de tardivitate ca neîntemeiată.

Instanța acordă cuvântul asupra probelor solicitate de apelantul pârât A. M. și apelantul reclamant A. G. prin motivele de apel.

Avocat V. I. pentru apelantul reclamant A. G., având cuvântul, solicită încuviințarea probei cu înscrisuri.

La interpelarea instanței, avocat V. I. pentru apelantul reclamant A. G., precizează că prin cererea de apel a solicitat și proba testimonială cu martori pentru egalitate de tratament, dar cum apelantul pârât nu a depus numele și domiciliul martorilor odată cu apelul, nu mai insistă în audierea acestora.

Cu privire la probele solicitate de apelantul pârât A. M. prin motivele de apel, solicită decăderea acestuia din probă, întrucât nu s-a conformat dispozițiilor stabilite de instanță.

Instanța constată că apelantul pârât A. M. nu a indicat prin cererea de apel numele, prenumele și domiciliul martorilor și nu a atașat înscrisurile, astfel că face aplicarea dispoz. art.470 alin. 3 Cod procedură civilă și decade apelantul pârât din dreptul de a propune probe.

Respinge proba cu interogatoriul, întrucât nu sunt îndeplinite condițiile prev. de art.479 alin. 2 Cod procedură civilă ,dar și proba cu expertiză specialitatea construcții civile, motivat de faptul că nu este utilă cauzei, față de probele administrate și aflate la dosarul cauzei.

Avocat V. I. pentru apelantul reclamant A. G., având cuvântul, precizează instanței că nu mai are alte acte de depus la dosar sau probe de administrat în cauză.

Constatându-se că nu mai sunt alte cereri de formulat sau excepții de invocat, și procesul se află în stare de judecată, instanța acordă cuvântul părților cu privire la cererea de apel.

Avocat V. I. pentru apelantul reclamant A. G., având cuvântul, solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat înscris la dosar, schimbarea in parte a sentinței in sensul obligări paratul la plata cu titlul de sulta a sumei de 44.536,5 lei ,jumătate din ajutorul de înmormântare si subvenție agricola încasată de parat,la plata sumei de sumei de 1.575 lei reprezentând jumătate din contravaloarea bunurilor mobile atribuite acestui, să se retina ca pasiv la masa de partaj suma de 2.000 lei reprezentând ajutor de înmormântare încasat de paratul reclamant.

De asemenea, solicită să retina la masa de partaj suma de 2.000 lei reprezentând subvențiile agricole încasate de parat in ultimii 3 ani, să se admită excepția prescripției dreptului material la acțiune pe care a invocat-o privind cheltuielile de înmormântare făcute la decesul autoarei, respectiv în anul 2008 și la plata sumei de 2.158,5 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Având cuvântul asupra apelului declarat de apelantul pârât A. M. D., având cuvântul, solicită admiterea în parte numai cu privire la punctul 4 din motivele de apel, iar cu privire la restul să fie respins ca nefundat. Cu cheltuieli de judecată conform chitanței de la dosar.

INSTANȚA,

Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 1458/22.06.2015, pronunțată în dosarul nr._, Judecătoria Caracal a admis cererea formulata de reclamantul A. G. împotriva pârâtului A. M., având ca obiect partaj judiciar.

Au fost omologate rapoartele de expertiză întocmite de expertul M. I., in varianta a IV a din raportul de expertiza bunuri imobile refăcut, G. N. expert agricol, în varianta a II a privind terenul extravilan, și G. M. expert bunuri mobile.

S-a dispus ieșirea din indiviziune.

Lotul nr. 1 s-a atribuit reclamantului A. G. care primește în natură următoarele suprafețe de teren:

- 3844 mp teren arabil extravilan în T73 P66, cu vecinii N- De, E- D. G. și N. I., D- De, V- B. M. ( 2306, 40 lei);

- 6700 mp teren arabil extravilan în T25 P14, cu vecinii: N- Cîrcimunaru P, E- HC 205, S- M. M., V- DN 54 ( 4020 lei);

- 4000 mp teren arabil extravilan în T 60 P70, cu vecinii: N. –DE, E- D. G. și N. I., S- De, V- F. V. ( 2400 lei).

Primește bunuri în valoare de 8726 lei și are drept valoric_ lei.

Primeste sultă de la lotul II A. M. - suma de_ plus 3321 lei contravaloare îmbunatatiri efectuate de către reclamant.

Lotul nr. 2 s-a atribuit pârâtului A. M. care primește în natură următoarele bunuri:

- 1200 mp teren intravilan amplasat în T 60 P 820, conform titlului de proprietate nr. 3538/46/06.01.1994 cu vecinii: N- Ds 1509 ( . prezent), E- A. P., S- Lv- 1821, V- A. V. ( 9600 lei)

- 2367 mp teren arabil intravilan individualizat în același titlu de proprietate in T 60 P 1821, P 1822, P 1823 ;

- imobil casa de locuit situată in ., .. 107, jud. O., construită din cărămidă, acoperita cu țiglă, compusa din 5 camere și hol, ( fără îmbunătățiri-_ lei);

- îmbunătăriri efectuate de reclamant la baie și bucătărie ( 3321 lei);

- magazie construită din paiantă ( 1862 lei)

- anexă din cărămidă ( 953 lei)

- pătul și anexa din lemn ( 592 lei)

Sporeste lotul pârâtului cu valoarea îmbunatarilor efectuate, respectiv_ lei, îmbunatari la imobil și 7691 lei îmbunătățiri la anexă.

-suprafata de 1500 mp teren arabil amplasat in T 26-27, P 87 cu vecinii: E- A. P., S- Vh 87/1, V- A. V., N. De 243 ( 750 lei);

- suprafața de 900 mp cultivat cu viță d evie amplsata in T 26-27, P 87/1, cu vecinii: N- A 87, E- A. P., S- Ds 243, V- A. V. ( 720 lei).

- suprafața de 5000 mp în T 26-27, P 60, în punctul ,, La pădure”, la circa 500 m fala de cc cu vecinii: N- De 247, E- A. P., S- De 243, și V- M. I. ( 3000 lei).

- suprafața de 1000 mp in T 49, P 84, teren intravilan înstrăinat de autorul A. A. către o terță persoana printr-o chitanță de mână cu vecinătățile indicate în titlul de proprietate ( 1500 lei).

- suprafata de 3400 mp teren arabil extravilan în T 125, P 59, cu vecinii: N- A. V., E-Ș. B., S- A. P. și V- De 758 ( 2040 lei).

Pârâtul va primi următoarele bunuri mobile: mobilă sufragerie compusă din bibliotecă, două corpuri cu vitrină la mijloc și cu încă o vitrină separata pentru cărti cu vechime de circa de 50 de ani, construită din pal, lăcuit și furniruit stare buna intretinere -600 lei, recamier, prevazut cu ladă pentru depozitare stare buna de întreținere – 200 lei, două fotolii- 80 lei, mobilă dormitor compusa din pat, șifonier cu 3 uși, oglindă mare-800 lei, cazan de aramă cu capacitate 12 vedre- 1200 lei, 450 Kg grâu- 270 lei.

Primește bunuri în valoare de_ lei.

D. valoric_ lei .

Plătește sultă lotului nr 1 A. G. suma de_ lei la care se adaugă 3321 lei reprezentând contravaloare îmbunătățiri efectuate de reclamant.

S-a respins capătul de cerere formulat de pârât privind cheltuielile de înmormântare, reprezentând pasiv succesoral, ca nedovedită.

A fost obligat pârâtul la plata sumei de 1217 lei cu titlu de cheltuieli de judecata către reclamant și s-au compensat în totalitate cheltuielile reprezentând onorariile de apărători.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că reclamantul A. G. a chemat în judecată pe pârâtul A. M. D., solicitand sa se constate deschisa succesiunea autorilor A. O., decedat pe data de 14.03.2008, și A. A., decedat pe data de 29.01.2012, ambii având ultimul domiciliu in ., să se stabilească masa bunurilor de impartit, cotele ce li se cuvin in calitate de copartasi, lichidarea stării de indiviziune prin individualizarea si atribuirea bunurilor ce li se cuvin.

In baza probatoriul administrat respectiv acte, martori, interogatorii, titlurile de proprietate depuse la dosar, precum și hotărârile judecătoresti, instanța de fond a retinut ca masa succesorala de pe urma autorilor se compune din următoarele bunuri: suprafața de 3900 mp teren intravilan situat pe raza com. Deveselu, ., individualizata conform titlului de proprietate nr. 3538/46/06.01.1994; suprafața de 7844 mp teren situat in extravilanul ., individualizat astfel: suprafața de 4000 mp situati in T 60, P 70 și 3844 mp situati in T 73, P 66, cu vecinatatile indicate conform titlului de proprietate nr._/64/12.06.1995 emis de Comisia Judeteana O. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor; suprafața de 1,85 ha teren extravilan situat pe raza ., teren individualizat astfel: suprafața de 0, 67 ha in T 25, P 14, suprafața de 0,10 ha în T 49, P 84, suprafața de 0, 15 ha în T 26, P 27, suprafața de 0, 09 ha în T 16, P 27, suprafața de 0, 05 ha în T 16, P 27, suprafața de 0, 34 ha în T 125, P 59, cu vecinatatile din titlul de proprietate nr._/83/30.05.1995; un imobil casă de locuit situată in com. Deveselu,., construită din cărămidă, acoperita cu țiglă, compusa din 5 camere și hol; anexă de locuit compusa din baie, bucătărie, hol și beci, construită din cărămidă, acoperită cu tablă, magazie construită din caramidă și paiantă, acoperită cu țiglă; anexă gospodărească cu pătul construită din paiantă, acoperită cu plăci de azbociment; mobilă sufragerie compusă din bibliotecă, recamier și două fotolii; mobilă dormitor compusă din pat, șifonier cu trei uși și oglindă mare; cazan din alamă de 12 vedre și 450 g grâu.

În ce priveste moștenitorii cu vocatie succesorala, de pe urma autoarei A. O. au ramas: A. A., soț supravietuitor( ulterior decedat ), A. G., descendent de gr. I ( fiu) și A. M. D., descendent de gr. I ( fiu), iar de pe urma autorului A. A. au ramas A. G. și A. M. D., ambii in calitate de descendenti de gr. I ( fii).

În baza probatoriului administrat, respectiv acte, martori, interogatorii instanța de fond a admis in parte cererea reconventionala formulata de pârâtul reclamant A. M. D. și a constatat ca acesta împreuna cu soția sa A. F. au efectuat următoarele îmbunătățiri la imobilul casa de locuit compus din 5 camere ce a apartinut părintilor săi: geamuri termopan, parchet in toate camerele imobilului, gresie și faianță pe holurile imobilului, reparatii de întretinere ( zugravit) in trei camere si sala, tavan într-o cameră.

La anexa de locuit au fost efectuate următoarele îmbunatatiri: instalație sanitara și de apă, sală reparată constand in tavan și lambriu, urmand a fi sporit lotul pârâtului reclamant cu c/v acestor îmbunătățiri.

A constatat instanța de fond ca pârâtul a depus la dosar acte din care rezulta ca soția sa, care lucreaza in străinatate, a trimis in țara pârâtului sume importate de bani iar acesta s-a preocupat de efectuarea imbunatatirilor achitand c/v materialelor și a manoperei ( filele 174-190 dosar).

S-a constatat ca la anexa au fost efectuate imbunatatiri de către reclamant constand in faianță și gresie la baie, precum și faianță la bucatarie, urmand a fi sporit lotul reclamantului cu c/v acestor îmbunătățiri.

Cu privire la exceptia prescriptiei dreptului material la actiune privind cheltuielile de înmormantare ale autoarei A. O., decedata la data de 14.03.2008, ridicata de reclamant, s-a reținut că este neintemeiată, avand in vedere prev. Deciziei ÎCCJ nr. 6/2009, care prevede ca posesia exercitata de moștenitorul solvens asupra bunurilor succesorale ( pârâtul), are caracter întrerupător de prescripție, iar termenul de trei ani incepe sa curga pot. Art. 17 alin. 2 din Decretul nr. 167/1958 de la data formulării cererii de iesire din indiviziune.

Cererile formulate de reclamant privind aducerea la masa de partaj a sumelor reprezentand ajutorul de înmormântare pentru autorul A. A. și a subvențiilor APIA in cuantum de 2000 lei au fost apreciate de instanța de fond neîntemeiate.

Referitor la ajutorul de înmormantare, s-a reținut că acesta a fost ridicat de catre pârât reprezentand pasivul succesoral.

In ce priveste subventia APIA in cuantum de 2000 lei, acestea se acordă in conf. Cu prev. art. 6 din OUG nr. 125/2006 care prevede că beneficiarii plăților directe în cadrul Schemei de plată unică pe suprafață pot fi persoanele fizice și/sau persoanele juridice care exploatează terenul agricol pentru care solicită plata, în calitate de proprietari, arendași, concesionari, asociați administratori în cadrul asociațiilor în participațiune, locatari sau altele asemenea. Arendatorul, concedentul și/sau locatorul nu beneficiază de plăți directe pentru terenul arendat, concesionat și/sau închiriat.

Așadar, sprijinul acordat de catre APIA a fost ridicat de catre pârât, acesta fiind cel care a muncit terenul, iar reclamantul nu a ridicat pretentii la beneficiul realizat de pe suprafața de teren care, de asemenea trebuia dovedit pe baza unei expertize agricole de specialitate.

S-a respins cererea pârâtului privind aducerea la masa de partaj a sumelor cheltuite de pârâtul A. M. D. cu ocazia îngrijirii părintilor în cuantum de 5400 lei, ca neintemeiată, deoarece din actele și lucrarile dosarului rezulta ca acestia au avut pensii la care se adauga si faptul ca au detinut suprafete de teren care au fost exploatate și veniturile fiind însușite de acestia. Astfel rezulta ca autorii au avut veniturile necesare pentru intretinerea si ingrijirea acestora ( f. 135-137 dosar).

S-a respins capătul de cerere privind instituirea unui drept de retentie solicitat de pârât, intrucat acesta a avut posesia bunurilor.

Potrivit art.1143 C.Civil, nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune. Moștenitorul poate cere oricând ieșirea din indiviziune chiar și atunci când există convenții și clauze testamentare care prevăd altfel.

Prin încheierea de admitere în principiu nr. 47/08.12.2014, instanța a admis în parte și în principiu acțiunea formulată de reclamantul A. G. împotriva pârâtului A. M. D., a constatat deschisă succesiunea autoarei A. O., decedata la data de 14.03.2008, cu ultimul domiciliu în ..

A constatat că de pe urma autoarei A. O. a ramas ca avere succesorala cota de ½ din următoarele bunuri:

- suprafața de 3900 mp teren intravilan situat pe raza com. Deveselu, ., individualizata conform titlului de proprietate nr. 3538/46/06.01.1994;

- suprafața de 7844 mp teren situat in extravilanul ., individualizat astfel: suprafața de 4000 mp situati in T 60, P 70 și 3844 mp situati in T 73, P 66, cu vecinatatile indicate conform titlului de proprietate nr._/64/12.06.1995 emis de Comisia Judeteana O. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.

- Suprafața de 1,85 ha teren extravilan situat pe raza ., teren individualizat astfel: suprafața de 0, 67 ha in T 25, P 14, suprafața de 0,10 ha în T 49, P 84, suprafața de 0, 15 ha în T 26, P 27, suprafața de 0, 09 ha în T 16, P 27, suprafața de 0, 05 ha în T 16, P 27, suprafața de 0, 34 ha în T 125, P 59, cu vecinatatile din titlul de proprietate nr._/83/30.05.1995.

- Un imobil casă de locuit situată in com. Deveselu,., construită din cărămidă, acoperita cu țiglă, compusa din 5 camere și hol.

- Anexă de locuit compusa din baie, bucătărie, hol și beci, construită din cărămidă, acoperită cu tablă.

- Magazie construită din caramidă și paiantă, acoperită cu țiglă;

- Anexă gospodărească cu pătul construită din paiantă, acoperită cu plăci de azbociment;

- Mobilă sufragerie compusă din bibliotecă, recamier și două fotolii;

- Mobilă dormitor compusă din pat, șifonier cu trei uși și oglindă mare;

- C. din alamă de 12 vedre;

- 450 g grâu.

A constatat ca moștenitori legali cu vocatie succesorale au ramas: A. A., soț supravietuitor( ulterior decedat ) cu cota de ¼; A. G., descendent de gr. I ( fiu), A. M. D., descendent de gr. I ( fiu), cu cote egale fiecare din cota de ¾ ce le revine acestora.

S-a constatat deschisa succesiunea autorului A. A., decedat la data de 29.01.2012, cu ultimul domiciliul in ., de pe urma căruia a ramas ca avere succesorala cota de 5/8 din următoarele bunuri:

- suprafața de 3900 mp teren intravilan situat pe raza com. Deveselu, ., individualizata conform titlului de proprietate nr. 3538/46/06.01.1994;

- suprafața de 7844 mp teren situat in extravilanul ., individualizat astfel: suprafața de 4000 mp situati in T 60, P 70 și 3844 situati in T 73, P 66, cu vecinatatile indicate conform titlului de proprietate nr._/64/12.06.1995 emis de Comisia Judeteana O. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.

- Suprafața de 1,85 ha teren extravilan situat pe raza ., teren individualizat astfel: suprafața de 0, 67 ha in T 25, P 14, suprafața de 0,10 ha în T 49, P 84, suprafața de 0, 15 ha în T 26, P 27, suprafața de 0, 09 ha în T 16, P 17, suprafața de 0, 05 ha în T 16, P 17, suprafața de 0, 34 ha în T 145, P 59, cu vecinatatile din titlul de proprietate.

- Un imobil casă de locuit situată in ., .. 107, jud. O., construită din cărămidă, acoperita cu țiglă, compusa din 5 camere și hol.

- Anexă de locuit compusa din baie, bucătărie, hol și beci, construită din cărămidă, acoperită cu tablă.

- Magazie construită din caramidă și paiantă, acoperită cu țiglă;

- Anexă gospodărească cu pătul construită din paiantă, acoperită cu plăci de azbociment;

- Mobilă sufragerie compusă din bibliotecă, recamier și două fotolii;

- Mobilă dormitor compusă din pat, șifonier cu trei uși și oglindă mare;

- C. din alamă de 12 vedre;

- 450 g grâu.

A constatat ca de pe urma autorului A. A. au ramas ca moștenitori cu vocatie succesorala: A. G., descendent de gr. I ( fiu), A. M. D., descendent de gr. I ( fiu), cu cote egale fiecare din cota de 5/8 ce le revine acestora.

S-a admis in parte cererea reconventionala formulata de pârâtul reclamant A. M. D., constatând ca pârâtul reclamant A. M. D. împreuna cu soția sa A. F. au efectuat următoarele îmbunătățiri la imobilul casa de locuit compus din 5 camere ce a apartinut părintilor săi: geamuri termopan, parchet in toate camerele imobilului, gresie și faianță pe holurile imobilului, reparatii de întretinere ( zugravit) in trei camere si sala, tavan într-o cameră.

A constatat instanța de fond ca la anexa au fost efectuate imbunatatiri de către reclamant constand in faianță și gresie la baie, precum și faianță la bucatarie, urmand a fi sporit lotul reclamantului cu c/v acestor îmbunătățiri.

S-a respins exceptia prescriptiei dreptului material la actiune privind cheltuielile de înmormantare ale autoarei A. O., decedata la data de 14.03.2008, ridicata de reclamant, ca neîntemeiată.

Instanța de fond a respins cererea formulata de reclamant privind aducerea la masa de partaj a sumelor reprezentand ajutorul de înmormântare pentru autorul A. A. și a subvențiilor APIA in cuantum de 2000 lei ca neîntemeiată.

A respins cererea pârâtului privind aducerea la masa de partaj a sumelor cheltuite de pârâtul A. M. D. cu ocazia îngrijirii părinților în cuantum de 5400 lei, ca neîntemeiată.

A respins capătul de cerere privind instituirea unui drept de retentie solicitat de pârât.

În vederea identificării, evaluării și propunerilor de lotizare, au fost numiți un expert constructii cu onorariu de 700 lei, și un expert agricol cu un onorariu de 600 lei.

Părtile nu au formulat obiectiuni la rapoartele de expertiza bunuri mobile și expertiza agricolă, în ce priveste terenul extravilan.

Instanța de fond a respins obiecțiunile formulate de către apărătorul pârâtului reclamant reconvențional, întrucât acesta are competența de a efectua acest gen de evaluări iar faptul că și-a însușit metoda folosită de expertul G. N. nu echivalează cu simpla reproducere a acestei metode, expertul concluzionând ca aceasta este o metodă corectă de evaluare a ternului intravilan.

În ceea ce privește opinia separată formulată de expertul D. N., instanța de fond a apreciat că valoarea reținută de expert este exagerată pentru un teren din mediul rural, astfel că nu a fost reținută de instanță cu privire la terenul intravilan. S-a apreciat că la dosar sunt suficiente înscrisuri pe baza cărora instanța își poate forma convingerea cu privire la valoarea de circulație a terenului intravilan.

Potrivit disp. art. 988 C. la formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăreia din masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții sau îmbunătățiri cu acordul celorlalți coproprietari sau altele asemenea.

La modalitatea de atribuire a loturilor, instanța a avut in vedere faptul ca pârâtul a locuit permanent in imobil împreună cu familia sa și părintii săi, a efectuat o . îmbunătățiri într-un cuantum sporit preocupându-se de întreținerea imobilului după decesul părinților, că a suportat și cheltuielile de înmormântare ale autorului.

La aceasta situatie se adauga si faptul că soția pârâtului lucrează în străinătate, contribuind împreună cu pârâtul cu sume importate de bani la întreținerea acestui imobil.

De asemenea, reclamantului i s-a dat de părinții acestuia teren intravilan pentru loc de casă, însă reclamantul a vândut această suprafață de teren.

S-a apreciat că imobilul casa de locuit nu poate fi împărtit in natura intre cele două părti, întrucât nu are utilitățile corespunzătoare respectiv două băi, două bucătării, iar relatiile dintre părti sunt tensionate, existand neînțelegeri între acestia, ceeea ce ar crea o stare conflictuala permanentă.

În ce priveste bunurile mobile, întrucat acestea s-au aflat în permanență în posesia pârâtului, instanța de fond a atribuit aceste bunuri pârâtului, urmand ca dreptul ce se cuvine reclamantului să fie atribuit sub formă de sultă.

Cu privire la cheltuielile de înmormantare, deși a rezultat cu certitudine ca pârâtul a efectuat cheltuielile necesare înmormantarii celor doi autori, cu participarea . și a reclamantului, acesta nu a făcut dovezi certe cu privire la cuantumul acestor cheltuieli, respectiv acte justificative sau depozitii ale martorilor din care să rezulte suma care s-a cheltuit.

Potrivit disp. art.249 C.pr.civ. „ cel care face o susținere in cursul procesului trebuie sa o dovedească, în afara de cazurile anume prevăzute de lege”.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, au declarat apel atât reclamantul A. G., cât și pârâtul A. M..

În apelul său, apelantul reclamant A. G. solicită admiterea apelului, schimbarea in parte a sentinței atacate in sensul obligării paratului la: plata cu titlul de sulta a sumei de 44.536,5 lei (si nu numai 37.740 lei plus 3.321 lei contravaloare îmbunatitiri), plus jumătate din ajutorul de înmormântare si subvenție agricola încasate de parat; plata cu titlu de sulta a sumei de 1.575 lei reprezentând jumătate din contravaloarea bunurilor mobile atribuite acestuia (cu toate ca acestea au fost inventariate si atribuite in lotul paratului, instanța a omis să-l oblige să plătească sulta); să retina ca pasiv la masa de partaj suma de 2.000 lei reprezentând ajutor de înmormântare încasat de paratul reclamant; să retina la masa de partaj suma de 2.000 lei reprezentând subvențiile agricole încasate de parat in ultimii 3 ani; să admită excepția prescripției dreptului material la acțiune pe care a invocat-o privind cheltuielile de înmormântare făcute la decesul mamei, respectiv in anul 2008, și la plata sumei de 2.158,5 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

In motivarea apelului, reclamantul arată că, deși instanța a omologat raportul de expertiza judiciara specialitatea construcții refăcut in varianta IV, a obligat paratul la plata cu titlu de sulta la o suma mult mai mica decât in raport, respectiv 37.740 lei in loc de 44.536,5 lei.

Cu toate ca instanța de fond a atribuit bunurile mobile in lotul paratului, a omis sa-l oblige pe acesta sa-i plătească sulta jumătate din contravaloarea acestora, respectiv suma de 1.575 lei.

Precizează apelantul reclamant că, cu toate ca paratul a recunoscut la interogatoriu ca a primit ajutorul de înmormântare ( 2000 lei), instanța de fond nu i-a admis cererea. Nici cererea privind aducerea la masa de partaj a sumei de 2.000 lei reprezentând subvenții agricole încasate de către parat nu a fost admisa, deși paratul a recunoscut ca a încasat aceasta suma (interogatoriu) iar numitul C. A. printr-o declarație extrajudiciara a aratat ca el este cel care a muncit aceste terenuri iar paratul a încasat doar subvenția, nemuncind efectiv aceste terenuri .

Susține că în mod greșit instanța de fond a respins excepția prescripției dreptului material la acțiune privind cheltuielile de înmormântare ale mamei, decedate in anul 2008, cu toate ca de la data decesului si pana la data introducerii cererii reconvenționale, au trecut mai mult de 3 ani.

In ceea ce privește cheltuielile de judecata, instanța de fond cu toate ca in mod corect a compensat in totalitate onorariile avocaților, i-a atribuit o suma mai mica din jumătatea celorlalte cheltuieli pe care le-a efectuat. Astfel, pe langa onorariu avocat a mai plătit: taxe judiciare de timbru 1780 lei, încheiere notariala 120 lei, OCPI – 240 lei, expertize 1555,6 lei, cheltuieli transport 621,44 lei, in total 4.317,04 lei. J. din aceasta suma, respectiv 2158,5 lei ar reprezenta cheltuielile de judecata la care paratul ar fi trebuit sa fie obligat sa i le plătească .

In drept, s-au invocat dispozițiile art. 480 C.p.civ.

A anexat taxa judiciara de timbru de 900 lei.

În apelul său, apelantul pârât A. M. critică sentința instanței de fond și încheierea de admitere în principiu pentru netemeinicie în parte și solicită schimbarea in parte a sentinței pronunțată de instanța de fond, cu consecința admiterii in tot a cererii reconventionale.

Critică parțial sentința instanței de fond ca urmare a modului defectuos si eronat prin care s-au stabilit valorile bunurilor supuse partajului, dar si a faptului că i-au fost atribuite unele suprafețe deja înstrăinate de reclamant, cat și respingerea petitului privind pasivul succesoral.

Astfel, se arată că instanța de fond a apreciat gresit probatoriul administrat in cauza, atunci cand s-a limitat la aprecierile pur subiective si fară fundament avansate de experți, rezultând valori eronate ale bunurilor imobile, foarte mari în raport cu piața in zona; desi a impartit bunurile in mod corect, potrivit criteriilor faptice si legale, totuși judecătoria nu a avut in vedere ca o parte din terenurile extravilane au fost vândute de fratele său cu chitanța de mână, anterior acestui litigiu, ori acestea i-au fost atribuite apelantului, fiind astfel prejudiciat in raport de cota fratelui său; desi a adus documente fiscale care sunt la dosar si au confirmat si martorii audiați ca a suportat cheltuielile de înmormântare ale părintilor, totuși instanța de fond i-a respinge petitul pasivului succesoral ca nedovedit.

Cu privire la stabilirea valorilor bunurilor imobile, construcții si terenuri, menționează că aceasta este eronata, adică foarte mare in raport cu criteriile generale privind expertizarea tehnica in specialitatea agricultura si construcții civile.

Solicită a se avea in vedere obiectiunile privind cele doua expertize, care coroborate cu soluția instanței de a-i solicita unuia dintre experți lămuriri cu privire la bunurile expertizate de celalalt expert, conduce la o concluzie greșită in ceea ce privește stabilirea valorilor bunurilor partajate. În acest sens, solicită efectuarea unor contraexpertize in ceea ce privește construcțiile si terenurile intravilane si extravilane de către experți independenți, care sa răspundă exigentelor spetei.

Solicită ca instanța de apel sa efectueze cercetarea judecătoreasca privind inexistenta la momentul actual in patrimoniul defuncților părinți a unor suprafețe de teren intravilan care au fost înstrainate de către fratele său către terțe persoane, iar acestea i-au fost atribuite apelantului prin IAP si sentința. In acest fel, se va evita prejudicierea sa și îmbogatirea fara just temei a fratelui său. Este vorba despre terenul intravilan in suprafată de 1000 mp situat in T.49 P84, fata de care s-a retinut greșit ca ar fi fost înstrainată prin chitanța de mana de autorul A. A.; in realitate, tatăl i-a atribuit-o fratelui său, care a vândut-o.

Mai arată că, desi a administrat probe privind pasivul succesoral iar instanța s-a considerat lămurita, totuși a fost respins acest petit cu motivația ca este nedovedit. Pe de o parte soluția este greșita intrucat instanța, in virtutea rolului activ, indiferent de sustinerea părtilor, trebuia sa dispună din oficiu suplimentarea probatoriului, lucru pe care nu l-a facut, iar pe de alta parte, probele deja administrate trebuiau întregite cu altele pe care instanța le-a mai încuviințat. De aceea, solicită suplimentarea probatoriului in apel, pe acest capăt de cerere, cu proba cu înscrisuri si testimoniala cu doi martori.

De asemenea, arată că în ceea ce privește celelalte aspecte referitoare la împartirea bunurilor prin atribuirea către el a gospodăriei formata din casa de locuit, anexa, bunuri mobile și terenurile intravilane, iar către fratele său a terenurilor extravilane, cu obligarea la sulta, acestea sunt corecte si in conformitate cu situația de fapt corect reținuta de instanța de fond, potrivit probelor administrate. Insa, valorile la care s-a ajuns sunt incorecte, așa cum a motivat mai sus (punctul 1 din prezentul apel), iar diferentele pe care le-a făcut judecătoria atunci cand a ajuns la valoarea sultelor sunt greșite prin aceea ca nu se au în vedere si imbunatatirile pe care le-a făcut desi se amintește de ele, caci suma de 13.649 lei și cea de 7.691 lei nu sunt scăzute din sulta de 37.740 lei pe care ar trebui s-o achite fratelui său.

In drept, s-au invocat dispozițiile art. 480 alin. 2, 3 C.p.civ.

La data de 13.10.2015 apelantul reclamant A. G. a formulat întâmpinare la apelul declarat de către apelantul parat A. M., prin care solicită respingerea apelului ca tardiv sau ca nefundat.

Pe cale de excepție, solicită respingerea apelului ca tardiv formulat având in vedere că apelantul paratul nu a respectat termenul de 30 zile de la comunicarea hotărârii prev de art. 468 c.p.civ.

Pe fondul cauzei, consideră ca motivele invocate de către apelantul parat sunt neîntemeiate.

În ceea ce privește primul motiv invocat de către apelantul pârât, arată că imobilele au fost identificate si evaluate de către experți autorizați desemnați prin tragere la sorti, ca ambele parti au formulat obiectiuni la aceste expertize, ca instanța de fond a pus in discuție aceste obiectiuni ceea ce face de prisos efectuarea in apel a unor noi expertize.

Consideră ca si al doilea motiv de apel este nefundat, având in vedere probele existente la dosar, martori, interogatorii, cat mai ales înscrisurile din care rezulta ca singurii proprietari ai acestor terenuri au fost defuncții, ei fiind singurii care puteau sa înstrăineze respectivele terenuri, ceea ce au si făcut cu o parte din ele (terenurile de la Traianu ).

În ceea ce privește al treilea motiv de apel invocat, susține ca instanța de fond in mod corect a respins acest capăt de cerere reconventionala ca nedovedit, având in vedere ca din probele administrate de parat in cauza nu rezulta ca ar fi suportat respectivele cheltuieli de înmormântare. In ceea ce privește neaplicarea de către instanța de fond a rolului sau activ, in sensul suplimentarii probatoriului in dovedirea pasivului succesoral, consideră ca aceasta nu se putea transforma in avocatul apărării iar potrivit principiului ca „ cel care face o afirmație in fata instanței trebuie sa o si dovedească”, paratul trebuia sa dovedească prin toate mijloacele de proba permise de lege cele susținute in cererea reconventionala .

In ceea ce privește al patrulea motiv invocat acela al stabilirii sultei si cheltuielilor de judecată, . sunt incorecte, aici fiind vorba de niște greșeli matematice ale instanței de fond .

Și apelantul pârât A. M. a depus întâmpinare prin care solicită respingerea apelului declarat de apelantul reclamant ca neîntemeiat.

Cu privire la împrejurarea că instanța de fond nu l-a obligat la plata sumei de 44.536,5 lei plus jumătate din ajutorul de înmormântare și subvenția agricolă, solicită a se observa că instanța de fond l-a obligat la achitarea acestei sume, iar el a criticat acest aspect, așa cum rezultă din cuprinsul motivelor de apel formulate întrucât nu recunoaște aceste sume iar probatoriul administrat în cauză este deficitar și greșit interpretat.

In plus, la efectuarea acestor expertize tehnice, fiul reclamantului a fost prezent nu întâmplător, deoarece cunoștea un expert care a supraevaluat bunurile supuse partajului.

Precizează că, privitor la bunurile mobile, nu s-a omis nicio sultă, așa cum rezultă din practicaua sentinței apelate.

Precizează că soluția excepției invocată de reclamant este temeinică și motivată legal de instanța de fond iar cheltuielile de judecată au fost compensate în mod legal.

In drept, s-au invocat dispoz. art. 205 C.p.civ.

La termenul din data de 04.02.2016, pentru motivele arătate în practicaua prezentei decizii, tribunalul a respins ca neîntemeiată excepția tardivității, invocată de intimatul reclamant.

Analizând sentința prin prisma motivelor de apel, în considerarea dispozițiilor legale incidente în cauză, prin raportare la probele administrate în cauză, tribunalul constată că apelul declarat de apelantul pârât este nefondat, iar apelul declarat de apelantul reclamant este fondat, având în vedere următoarele considerente:

Asupra apelului declarat de apelantul reclamant,

Întemeiat critică apelantul reclamant modalitatea de întregire printr-o sumă de bani a lotului ce i s-a atribuit în proprietate.

În acest sens, tribunalul reține că, potrivit art. 984 alin. 2 C.proc.civ., „Instanța va face împărțeala în natură. În temeiul celor stabilite potrivit alin. (1), ea procedează la formarea loturilor și la atribuirea lor. În cazul în care loturile nu sunt egale în valoare, ele se întregesc printr-o sumă în bani.”

Din observarea rapoartelor de expertiză întocmite în cauză, tribunalul reține că valoarea totală a masei partajabile este de 106.412,40 lei, rezultată din adunarea următoarelor valori: 3.150 lei (bunuri mobile, inclusiv cantitatea de 450 kg grâu), 14.334 lei (terenuri intravilane), 18.236,40 lei (terenuri extravilane), 53.839 lei (casă fără îmbunătățiri), 11.783 lei (anexă fără îmbunătățiri), 1.862 lei (magazie), 2.318 lei (anexă din cărămidă) și 890 lei (pătul și anexă).

Reținând că fiecare descendent are, de pe urma părinților, o cotă indiviză de 1/2, astfel cum stabilește art. 975 alin. 4 teza I N.C.civ. (art. 669 V.C.civ.), în condițiile în care instanța de fond nu a mai atribuit bunuri în lotul soțului supraviețuitor A. A., de pe urma autoarei A. O., rezultă că valoarea loturilor ce se cuvin celor doi moștenitori este de 53.206,20 lei.

Instanța de fond a atribuit în natură apelantului reclamant în proprietate bunuri în valoare totală de 8.726 lei. Printr-un simplu calcul matematic, tribunalul constată că, pentru echivalarea valorică a loturilor, sulta rezultată este de 44.480,20 lei, iar nu de 37.740 lei, cum eronat a stabilit instanța de fond fără a detalia modul în care a ajuns la această sumă.

La suma de 44.480,20 lei se impune a se adăuga, astfel cum de altfel s-a și dispus la fond, suma de 3.321 lei, care reprezintă contravaloarea îmbunătățirilor executate de reclamant, întrucât bunurile care au încorporat aceste îmbunătățiri au fost atribuite în proprietate pârâtului.

Nefondat solicită apelantul reclamant reținerea „ca pasiv” a sumei de 2.000 lei, ajutor de înmormântare.

În primul rând, o asemenea solicitare este de natură a scădea valoarea masei succesorale, pentru simplul motiv că pasivul trebuie scăzut din activ. În al doilea rând, tribunalul are în vedere scopul în care este acordat ajutorul de deces, astfel cum rezultă din prevederile art. 108 din HG nr. 257/2011, și care este acela de a acoperi o parte din cheltuielile ocazionate cu decesul pensionarului sau asiguratului.Este drept că, potrivit adresei nr._/23.10.2014, emisă de CJP O., intimatul pârât A. M. a încasat ajutorul de înmormântare pentru defunctul A. A., în sumă de 2.117 lei. Însă, având în vedere cele expuse supra cu referire la finalitatea acestui ajutor, precum și condiționarea acordării acestuia de necesitatea dovedirii cu documente, prevăzută de art. 108 din HG nr. 257/2011, tribunalul constată că în mod netemeinic apreciază apelantul reclamant că suma de 2.000 lei ar reprezenta „un bun” care trebuie inclus în masa succesorală.

Tot astfel, lipsit de fundament solicită apelantul reclamant și includerea la masa de partaj a sumei de 2.000 lei, subvenții încasate de intimatul pârât (în realitate, este vorba de suma de 1.888,39 lei, astfel cum este atestată de adeverința nr._/06.11.2014, emisă de APIA).

Art. 6 din OUG nr. 125/2006 pentru aprobarea schemelor de plăți directe și plăți naționale directe complementare, care se acordă în agricultură începând cu anul 2007, și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, prevede că beneficiari ai plăților directe în cadrul Schemei de plată unică pe suprafață pot fi persoanele fizice și/sau persoanele juridice care exploatează terenul agricol pentru care solicită plata, în calitate de proprietari, arendași, concesionari, asociați administratori în cadrul asociațiilor în participațiune, locatari sau altele asemenea.

Chiar dacă intimatul pârât a beneficiat de schemele de sprijin pe suprafață prevăzute de OUG nr. 125/2006 pentru terenuri ce au aparținut defuncților săi părinți, apelantul reclamant nu este îndreptățit a pretinde o cotă de 1/2 din aceste sume, întrucât ele reprezintă un ajutor acordat celor care cultivă terenul.

Împrejurarea că, în realitate, intimatul pârât nu ar fi utilizat suma totală de 1.888,39 lei în scopul în care a fost acordată, astfel cum susține apelantul, nu schimbă cu nimic fondul problemei, ci poate avea cu totul alte consecințe pentru beneficiar.

Privitor la excepția prescripției dreptului la acțiune în sens material, tribunalul constată că instanța de fond a procedat în mod legal atunci când a respins-o.

Este știut că sarcinile moștenirii includ și cheltuielile legate de înmormântarea defunctului, atât cele de înmormântare propriu-zisă, cât și cele ce țin de respectarea tradițiilor religioase (slujbe religioase, parastase pentru pomenirea memoriei autorului) și contravaloarea unor monumente funerare, toate acestea decurgând din faptul decesului. Datoriile și sarcinile moștenirii constituie pasivul succesoral, iar obligația suportării acestuia revine moștenitorilor legali și legatarilor universali și cu titlu universal, adică acelor moștenitori care dobândesc întreg patrimoniul defunctului sau o fracțiune din acest patrimoniu.

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 774 din V.C.civ. „Coerezii contribuie la plata datoriilor și sarcinilor succesiunii, fiecare în proporție cu ce ia”.

Așadar, moștenitorii universali sau cu titlu universal sunt cei care răspund pentru datoriile succesiunii, iar acestea se împart de drept, chiar din ziua deschiderii succesiunii, proporțional cu partea de moștenire primită, fără a se deosebi după cum se bucură sau nu de sezină.

Sarcinile moștenirii, născute după decesul celui care lasă moștenirea, sunt asimilate datoriilor moștenirii (art. 893 și 896 C.civ.) și, în consecință, ele se suportă de către moștenitori în condițiile de mai sus.

Este drept că, în materie patrimonială, regula este prescriptibilitatea acțiunilor în justiție, iar excepția de la aceasta nu se poate face decât printr-o dispoziție expresă derogatorie a legii.

Or, nici în V.C.civ., nici în Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctivă, întrucât este vorba de o succesiune deschisă anterior intrării în vigoare a Noului Cod civil, și nici în vreun alt act normativ nu există vreo prevedere în acest sens, astfel că, având în vedere natura patrimonială a dreptului, se impune concluzia că acțiunile referitoare la cheltuielile de înmormântare, ca sarcini ale moștenirii, au un caracter personal și sunt prescriptibile.

Întrucât, așa cum s-a arătat, acțiunea în legătură cu cheltuielile de înmormântare și cele ocazionate de parastase și obiceiuri practicate ulterior în memoria defunctului are un caracter personal, deoarece urmărește valorificarea unui drept de creanță, îi sunt aplicabile, într-adevăr, dispozițiile art. 3 din Decretul nr. 167/1958, republicat, fiind deci supusă termenului general de prescripție de 3 ani.

Însă, astfel cum corect a reținut instanța de fond, având în vedere cele statuate prin Decizia nr. 6/2009, pronunțată de ÎCCJ în recurs în interesul legii, posesia exercitată de către moștenitorul solvens asupra bunurilor succesorale are caracter întrerupător de prescripție. Aceasta înseamnă că termenul de prescripție de 3 ani începe să curgă, potrivit art. 17 alin. 2 din Decretul nr. 167/1958, republicat, de la data formulării cererii de ieșire din indiviziune, ce ar putea avea ca rezultat deposedarea creditorului de bunurile succesorale.

Este fondat motivul de apel privitor la modalitatea de stabilire a cheltuielilor de judecată.

Din observarea înscrisurilor de la dosar, tribunalul reține că reclamantul a suportat cheltuieli totale de 4.665 lei, iar pârâtul de 1.100 lei, în mod corect instanța de fond compensându-le până la concurența sumei celei mai mici.

Având în vedere că în procesele de partaj, în care părțile sunt și reclamanți și pârâți, ele suportă împreună cheltuielile de judecată, în afară de cele provocate prin cereri neîntemeiate ale uneia din părți, acestea având o dublă calitate, iar soluția de ieșire din indiviziune este deopotrivă în interesul tuturor, reținând că obiectul acțiunii este indivizibil, se impune suportarea cheltuielilor de judecată în raport de valoarea pretențiilor admise și potrivit cu cota ce revine fiecăruia, astfel că se impune ca pârâtul să fie obligat să plătească reclamantului 1/2 din suma de 3.565 lei, rămasă după compensare, respectiv suma de 1.782,5 lei,cu titlu de cheltuieli de judecată aferente fondului.

Asupra apelului declarat de apelantul pârât,

Motivul de apel referitor la valorile stabilite de experți pentru construcții și terenuri nu poate fi primit.

Mai întâi, este de observat că raportul de expertiză având ca obiectiv identificarea, evaluarea și întocmirea de propuneri de lotizare cu privire la terenuri a fost depus la dosar la data de 03.03.2015. La termenul ce a urmat, din data de 09.03.2015, cauza s-a amânat pentru a se da posibilitatea părților să studieze lucrarea întocmită de expert.

Potrivit art. 338 alin. 2 C.proc.civ., expertiza contrarie trebuie cerută motivat la primul termen după depunerea lucrării, sub sancțiunea decăderii.

Or, la termenul din 23.03.2015, când se puteau face obiecțiuni, pârâtul nu a înțeles să se prevaleze de acest drept, astfel că nu se mai poate critica direct în calea de atac valorile stabilite de expert.

Cu referire la nemulțumirile apelantului pârât vizând raportul de expertiză construcții, tribunalul constată că apelantul se limitează a susține că valorile stabilite de expert sunt prea mari, astfel că este necesară o nouă expertiză.

Un asemenea punct de vedere nu poate fi însușit de tribunal. Din analiza raportului de expertiză, completat ulterior, tribunalul reține că expertul a indicat criteriile de evaluare avute în vedere la stabilirea valorii de circulație, lucrarea fiind efectuată în urma deplasării la fața locului și vizionării bunurilor supuse expertizării.

Față de rigoarea științifică a lucrării, aprecierea apelantului pârât în sensul neconcordanței dintre valorile stabilite și valoarea de circulație nu poate fi primită, astfel că acest motiv de apel se vădește în mod evident nefondat.

Este nefondată și critica privind includerea în lotul său a unei suprafețe de teren care ar fi fost atribuită de autor reclamantului și pe care cel din urmă ar fi vândut-o.

O asemenea afirmație este lipsită de orice suport probator. În condițiile în care înstrăinarea prin acte între vii a unui imobil teren nu este valabilă în lipsa unui act juridic autentic, iar un asemenea înscris nu există la dosar, susținerea apelantului nu este de natură să atragă reformarea soluției de fond.

Cel de-al treilea motiv de apel este, la rândul său, nefondat.

Din observarea actelor procesuale de la dosar, tribunalul constată că prin cel de-al doilea petit al cererii reconvenționale, apelantul pârât-reclamant reconvențional a solicitat obligarea reclamantului-pârât reconvențional la plata sumei de 9000 lei, reprezentând pasiv constând în sarcinile succesiunilor autorilor comuni.

În concordanță cu dispozițiile art. 10 alin. 1 coroborat cu art. 249 C.proc.civ., pârâtul-reclamant reconvențional avea obligația dovedirii atât a împrejurării că a suportat cheltuielile de înmormântare și pomenile ulterioare, după obiceiul locului și tradiția creștină, cât și a întinderii acestor cheltuieli.

Ori, niciuna dintre probele administrate în cauză, nici chiar cele solicitate de pârâtul-reclamant reconvențional, nu confirmă niciunul dintre aspectele de mei sus.

Astfel, martorul P. C. a afirmat că nu are cunoștință despre cheltuielile efectuate la înmormântarea autorului, iar martorul Paciuca P. a relatat că reclamantul a contribuit la înmormântarea tatălui cu produse, ulei, orez, etc.

Din verificarea modului în care s-a derulat procesul în fața Judecătoriei Caracal rezultă că, în cauză, părțile au beneficiat de un proces echitabil așa cum este conturat în art. 6 pct. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, iar instanța și-a exercitat rolul său activ respectând dispozițiile art. 22 C.proc.civ.

Este adevărat că potrivit dispozițiilor art. 22 alin. 1 C.proc.civ., în virtutea rolului său activ, judecătorul este dator să stăruie prin toate mijloacele la aflarea adevărului pentru corecta stabilire a situației de fapt și aplicarea corectă a legii, dar această critică nu poate fi reținută întrucât procesul civil este un proces al intereselor private, iar rolul activ al judecătorului trebuie înțeles în contextul asigurării unui echilibru cu celelalte două principii ale procesului civil, al disponibilității și contradictorialității.

În cauză și apelantul pârât-reclamant reconvențional și intimatul reclamant-pârât au avut posibilitatea de a propune și administra probatorii, astfel că dispozițiile art. 22 alin. 1 C.proc.civ. nu poate constitui temeiul substituirii instanței în poziția procesuală a uneia din părți și în apărarea intereselor acesteia.

Chiar în ipoteza descrisă de art. 22 alin. 1 C.proc.civ., rolul activ al judecătorului nu poate înlocui implicarea părților în exercitarea obligațiilor procesuale prevăzute de art. 10 din același act normativ.

Chiar dacă în paragraful 9 pag. 10 din considerente se reține că a rezultat cu certitudine că acesta – pârâtul a efectuat cheltuieli necesare înmormântării, o asemenea concluzie nu este sprijinită de nicio probă de la dosar, astfel că nu poate fi primită de tribunal.

În ceea ce privește sulta datorată de pârât reclamantului, în paragrafele anterioare tribunalul a detaliat modul de calcul a acesteia, stabilind ce sumă trebuie plătită de pârât reclamantului pentru echilibrarea valorică a loturilor, astfel că aceste considerente nu vor mai fi reiterate.

Se impune doar precizarea că valorile imobilelor construcții avute în vedere la stabilirea masei succesorale nu includ și îmbunătățirile efectuate de părți, care au fost evaluate distinct de expert. În condițiile în care în lotul apelantului pârât s-au atribuit aceste construcții, este evident că acesta nu mai este îndreptățit a solicita obligarea adversarului procesual la despăgubiri, pentru simplul fapt că îmbunătățirile realizate de el îi profită.

Pentru rațiunile expuse anterior, în temeiul art. 480 alin. 2 C.proc.civ., tribunalul va admite apelul declarat de apelantul reclamant și va schimba în parte sentința în sensul că va obliga pe pârât să plătească reclamantului sultă în sumă de 44.480,2 lei la care se adaugă suma de 3.321 lei reprezentând contravaloarea îmbunătățirilor proprii.

Se vor compensa cheltuielile de judecată efectuate de părți la fond până la concurența sumei de 1100 lei și va fi obligat pârâtul să plătească reclamantului suma de 1782,5 lei, cheltuieli de judecată, păstrându-se restul mențiunilor din sentință.

În temeiul art. 480 alin. 1 C.proc.civ., tribunalul va respinge ca nefondat apelul declarat de apelantul pârât A. M..

În temeiul art. 453 alin. 2 C.proc.civ., făcând aplicarea art. 451 alin. 1 și 2 C.proc.civ., tribunalul va obliga pe intimatul pârât să plătească apelantului reclamant suma de 704 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în apel, constând în 204 lei taxa judiciară de timbru și 500 lei onorariu avocat, sume stabilite în raport de pretențiile admise.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul declarat de apelant reclamant A. G., CNP_ domiciliat în Slatina, .. 3, ., împotriva sentinței civile nr. 1458 din 22 iunie 2015 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul civil nr._, în contradictoriu cu intimatul pârât A. M., CNP_, domiciliat în ..

Schimbă în parte sentința în sensul că obligă pe pârât să plătească reclamantului sultă în sumă de 44.480,2 lei, la care se adaugă suma de 3.321 lei reprezentând contravaloarea îmbunătățirilor proprii.

Compensează cheltuielile de judecată efectuate de părți la fond până la concurența sumei de 1100 lei și obligă pe pârât să plătească reclamantului suma de 1782,5 lei, cu titlul de cheltuieli de judecată.

Păstrează restul mențiunilor din sentință.

Respinge ca nefondat apelul declarat de apelantul pârât A. M. împotriva sentinței civile nr. 1458 din 22 iunie 2015 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul civil nr._ .

Obligă pe intimatul pârât să plătească apelantului reclamant suma de 704 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 04 Februarie 2016.

Președinte,

V. V.

Judecător,

S. O.

Grefier,

A. D.

Red. S.O.

tehnored.S.O./M.I.

Ex.4/23.02.2016

Judecător fond M. I.

← Obligaţie de a face. Decizia nr. 166/2016. Tribunalul OLT		Pretenţii. Decizia nr. 161/2016. Tribunalul OLT →

Partaj judiciar. Decizia nr. 133/2016. Tribunalul OLT

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Partaj judiciar. Decizia nr. 133/2016. Tribunalul OLT