Pensie întreţinere. Decizia nr. 67/2016. Tribunalul OLT
| Comentarii |
|
Decizia nr. 67/2016 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 28-01-2016 în dosarul nr. 67/2016
Cod ECLI ECLI:RO:TBOLT:2016:020._
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL O.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 67/2016
Ședința publică de la 28 Ianuarie 2016
COMPLET SPECIALIZAT ÎN MINORI ȘI FAMILIE
Completul compus din:
PREȘEDINTE S. O.
Judecător V. V.
Grefier A. D.
Pe rol, pronunțarea asupra apelului civil declarat de apelanta reclamantă M. M.- M., domiciliată în Slatina, ., ., ., Județul O. împotriva sentinței civile 5313/26._ pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul civil nr._ , în contradictoriu cu intimatul pârât M. I.,domiciliat în Slatina, ., nr. 39, .,. și în Slatina, ., ., ., Județul O., având ca obiect pensie întreținere.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 21 ianuarie 2016 și consemnate în încheierea de ședință din acea dată ce face parte integrantă din prezenta decizie,când Tribunalul mai având nevoie de timp pentru studierea actelor și lucrărilor de la dosar a amânat pronunțarea la data de 28.01.2016, dată la care deliberând în secret a pronunțat următoarea soluție.
INSTANȚA,
Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 3014/10.04.2015, pronunțată în dosarul nr._, Judecătoria Slatina a admis cererea formulată de reclamanta M. M.-M., în contradictoriu cu paratul M. I., astfel cum a fost precizată, și a dispus majorarea pensiei de întreținere stabilite prin Sentința civilă nr._ din data de 17.12.2012, pronunțată în dosarul nr._ de Judecătoria Slatina, în sarcina pârâtului M. I. și în favoarea descendentei M. M. - M., născută la data de 23.03.1995, de la suma de 392,22 lei, la suma reprezentând jumătate din cuantumul procentual de 33% din venitul net lunar al pârâtului, începând cu data introducerii cererii, 23.12.2014 si până la terminarea studiilor de către major, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 ani.
Totodată, a obligat pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 270, cu titlu de cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că prin sentința civilă nr._/17.12.2012, pronunțată în dosarul nr._ de Judecătoria Slatina, pârâtul a fost obligat la plata sumei de 392,22 lei lunar, în favoarea fiecărei minore.
S-a reținut că reclamanta M. M.-M., născută la data de 23.03.1995, se află în continuarea studiilor, potrivit adeverinței nr. 7785/09.12.2014, fiind studentă în anul I la Univ. Politehnică București (f. 9 ds.).
Din adeverința nr. 549/06.03.2015, eliberată de . rezultat că pârâtul a obținut un venit net mediu lunar – calculat pentru ultimele 6 luni – de 3.191 de lei, fiind incluse și două prime pentru lunile decembrie 2014 și februarie 2015. Cuantumul venitului net mediu lunar, fără includerea acestor prime, este de 2620,5 lei (f. 23 ds.).
Față de situația de fapt reținută, s-a constatat că sunt incidente dispoziții art. 499, 524, 525, 527, 528, 529 și 531 C.civ..
Aplicând aceste dispoziții legale în cauza de față, instanța de fond a reținut că este întemeiată cererea descendentei M. M.-M., născută la data de 23.03.1995, care se află în continuarea studiilor, pentru plata în continuare a unei pensii de întreținere de către tatăl său, într-un cuantum majorat.
Se va avea în vedere cuantumul venitului mediu net lunar, așa cum rezultă din adeverința de salariat depusă și raportat la prevederile art. 529 alin. 2 NCPC, citate mai sus, în care se face referire la venitul lunar net al persoanei obligate la întretinere, precum și la posibilitatea ca instanța să stabilească pensia într-o cotă fixă din venitul respectiv.
În acest caz întreținerea la care poate fi obligat pârâtul reprezintă o treime pentru doi copii din venitul mediu net lunar, pârâtul având în întreținere doi copii, așa cum rezultă din sentința menționată și cum au susținut și părțile. Întrucât pensia se stabilește doar pentru reclamanta M. M. - M., suma va fi reprezentată de jumătate din cuantumul procentual de 33% din venitul net lunar al pârâtului.
Totodată, din adeverința menționată a rezultat că veniturile nete ale pârâtului au crescut față de cele avute în vedere prin Sentința civilă nr._ din data de 17.12.2012, pronunțată în dosarul nr._ de Judecătoria Slatina. Instanța de fond a reținut că nu se pot avea în vedere, însă, veniturile reprezentate de primele obținute de pârât, întrucât acestea nu au un caracter permanent, iar cuantumul ½ din procentul de 33% din venitul net lunar al pârâtului trebuie calculat raportat la acest venit, fără primele obținute și pe viitor de pârât.
La aceasă dată pensia de întreținere este reprezentată de ½ din procentul de 33% al veniturilor nete pe ultimele 6 luni, anume de suma de 436,75 de lei, sumă mai mare decât cea stabilită anterior prin sentința menționată. Cuantumul stabilit se va calcula, în continuare, în funcție de venitul net lunar obținute de pârât.
În temeiul art. 453 NCPC, instanța de fond a obligat pârâtul la plata către reclamant a sumei de 270 de lei, reprezentând cheltuieli de judecata, anume onorariu avocațial și taxa judiciară de timbru, avându-se în vedere că pârâtul este de drept pus în întârziere și datorează, prin urmare, cheltuieli de judecată, raportat la prev. art. 454 NCPC.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat apel apelanta reclamantă M. M. M., solicitând admiterea apelului, schimbarea în parte a hotărârii atacate cu obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea apelului se arată că, în ceea ce privește modul de stabilire a venitului net lunar al intimatului pârât, în considerentele sentinței apelate (fila 3 ultimul alineat) instanța de fond stabilește în mod expres că acest venit net va fi stabilit fără a se include în acesta veniturile reprezentate de primele obținute de intimatul pârât.
Precizează că nu poate împărtăși un asemenea punct de vedere atât în considerentele de echitate, dar mai cu seamă din considerentele de ordin juridic, respectiv temeiuri din drept, dar și practică judiciară în materie.
Arată că în situația în care prin efectul produs de considerentele sentinței apelate nu mai poate beneficia de partea ce i se cuvenea din respectivele prime, apreciind că această situație creează, în ceea ce o privește, o inechitate inacceptabilă.
Menționează reclamanta că, în raport de dispozițiile art. 55 din Codul fiscal, primele obținute de intimatul pârât și menționate în adeverința de venituri aflată la dosar, trebuie incluse în venitul net lunar cu privire la care se va aplica cota procentuală pentru stabilirea pensiei de întreținere, aceasta cu atât mai mult cu cât chiar în cuprinsul respectivei adeverințe sunt menționate două prime, una în luna decembrie 2014 și alta în luna februarie 2015, însă acestea nu sunt deloc singulare, în decursul unui an calendaristic fiind acordate și alte prime.
Pe de altă parte și având în vedere că a solicitat ca pensia de întreținere să fie stabilită sub forma unei cote procentuale aplicabilă venitului net lunar al intimatului pârât, ceea ce este radical diferit de stabilirea pensiei în sumă fixă prin raportarea cotei facționare la media veniturilor nete pe ultimele șase luni, nu se creează sub nicio formă o echitate pentru debitorul obligației de întreținere pentru simplul motiv că pensia de întreținere stabilită procentual va fluctua lunar în funcție de venitul net real al debitorului.
Susține că, în luna în care debitorul va primi și salariul, dar și primă, cota procentuală se va aplica celor două venituri însumate, iar în lunile în care va primi numai salariu, în mod logic, cota procentuală se va aplica numai venitului net rezultat din salariu.
De asemenea, arată că instanța de fond nu statuează în dispozitivul sentinței apelate că sentința este executorie de drept în temeiul dispoz. art. 448 alin. 1 pct. 4 N.C.pr.civ., iar în aceste condiții se pot crea, în mod evident, impedimente la executare din partea terțului poprit, respectiv .>
In drept, s-au invocat dispoz. art. 466 alin. 1, art. 480 alin. 2, art. 453 N.C.pr.civ.
Intimatul nu a formulat întâmpinare.
În cauză, la cererea apelantei, tribunalul a solicitat relații de la angajator cu privire la veniturile intimatului pârât, precum și, din oficiu, cu privire la temeiul în baza căruia au fost acordate primele în discuție.
Analizând sentința prin prisma motivelor de apel, în considerarea dispozițiilor art. 461 alin. 2 C.proc.civ., prin raportare la înscrisurile de la dosar, tribunalul constată că apelul este fondat, având în vedere următoarele considerente:
Concluzia instanței de fond în sensul că la primele obținute de pârât nu pot fi avute în vedere la stabilirea cuantumului ½ din procentul de 33%, întrucât nu au caracter permanent, nu este însușită de tribunal.
În acest sens, se reține că, din cuprinsul art. 527 și 529 C.civ., rezultă că legiuitorul a prevăzut că obligația de întreținere este datorată în funcție atât de nevoia creditorului, cât și de mijloacele de care dispune debitorul întreținerii ori pe care acesta le-ar putea obține.
La calcularea întreținerii se ține seama de veniturile și bunurile acestuia, de posibilitățile de realizare a lor și de celelalte obligații ale debitorului. Când întreținerea este datorată de părinte, ea se stabilește în raport cu venitul lunar net al părintelui (art. 529 alin. 2 din Codul civil).
În ceea ce privește noțiunea de „venit”, tribunalul reține că reglementarea din Codul civil referitoare la baza de calcul al pensiei de întreținere datorate de către părinte copilului nu mai face referire doar la „câștigul din muncă” al debitorului (fostul art. 94 alin. 3 din Codul familiei), ci are în vedere, generic, toate veniturile acestuia, indiferent de sursă, respectiv din muncă ori din alte surse (de exemplu, chirii, redevențe, dividende, depozite bancare, fructe civile și industriale ale bunurilor proprii etc.).
Ceea ce interesează în speță este dacă primele primite de intimatul pârât, acordate cu ocazia unor sărbători religioase sau zile festive ( prima de Paști, prima de Ziua metalurgistului, prima de C.), reprezintă un „venit” care trebuie luat în considerare la calcularea pensiei de întreținere, conform art. 527 și 529 din C.civ..
În acest context, fiind vorba despre venituri din salarii sau asimilate acestora, sunt incidente prevederile art. 55 din Codul fiscal, care definește în alin. 1 veniturile din salarii ca fiind „toate veniturile în bani și/sau în natură obținute de o persoană fizică ce desfășoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă.”
În conformitate cu art. 37 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, „În limbajul normativ aceleași noțiuni se exprimă numai prin aceiași termeni.
Dacă o noțiune sau un termen nu este consacrat sau poate avea înțelesuri diferite, semnificația acestuia în context se stabilește prin actul normativ ce le instituie, în cadrul dispozițiilor generale sau într-o anexă destinată lexicului respectiv, și devine obligatoriu pentru actele normative din aceeași materie.”
Prin folosirea noțiunii de venit în art. 527 și 529 din Codul civil s-a intenționat corelarea cu terminologia consacrată în legislația existentă, în sensul însușirii semnificației acordate prin acte normative în vigoare, iar această intenție este confirmată de contextul în care noțiunea este folosită.
Codul fiscal cuprinde definiții pentru fiecare categorie de venituri realizate dintr-o activitate desfășurată de o persoană, în sensul art. 7 alin. 1, inclusiv orice activitate desfășurată în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege.
Întrucât obiectivul reglementării regimului juridic al impozitului pe venit a impus legiuitorului stabilirea veniturilor obținute de o persoană fizică, pe care le-a calificat, după caz, drept impozabile ori neimpozabile, se poate considera că normele fiscale în discuție sunt relevante pentru identificarea veniturilor debitorului întreținerii. De altfel, enumerarea din literatura de specialitate a veniturilor ce intră în baza de calcul al obligației de întreținere, arătată mai sus, se suprapune categoriilor de venituri menționate în Codul fiscal.
Trimiterea la normele fiscale este utilă în cadrul de față prin prisma finalității stabilirii veniturilor realizate de debitorul întreținerii, în condițiile în care obligația de întreținere se calculează în raport cu venitul lunar net al debitorului.
Noțiunea de venit lunar net este proprie materiei fiscale, reprezentând baza de calcul al impozitului pe profit și fiind definită, ca atare, de același Cod fiscal pentru diferite categorii de venituri, inclusiv pentru venituri din salarii și venituri asimilate acestora.
Ca atare, în virtutea unității terminologice ce trebuie asigurată în diferitele acte normative care conțin o anumită noțiune, în același context, semnificația noțiunilor din Codul fiscal de venituri din salarii, venituri asimilate salariilor și venit lunar net din salariu nu poate fi ignorată în interpretarea și aplicarea textelor din Codul civil în ipoteza dată, în absența unui alt înțeles stabilit de către legiuitor.
În raport cu dispozițiile art. 55 alin. 1 și 2 din Codul fiscal, citate anterior, dacă s-ar adopta punctul de vedere al instanței de fond, ar însemna că primele primite de intimatul pârât în temeiul Contractului colectiv de muncă ALRO nu sunt impozitate.
Ori, art. 55 alin. 4 din Codul fiscal prevede, prin excepție de la alin. 1 și 2, că anumite sume nu sunt incluse în veniturile salariale și nu sunt impozabile, în înțelesul impozitului pe venit, fără ca printre acestea să fie prevăzute și primele în discuție.
Deci, în condițiile în care aceste sume de bani reprezentând prime intră în categoria veniturilor salariale ori a veniturilor asimilate acestora (în scopul impozitării), ele trebuie avute în vedere la calcularea pensiei de întreținere, fiind lipsit de relevanță, în condițiile în care instanța de fond a stabilit pensia de întreținere sub forma unei cote procentuale aplicabilă venitului net lunar al intimatului pârât, faptul că acestea se cuvin doar o dată pe an. Această modalitate de stabilire, în forma unei cote, iar nu printr-o sumă fixă, duce la evitarea situației în care debitorul obligației de întreținere ar fi obligat să plătească o pensie de întreținere care ar depăși procentul legal în lunile în care nu încasează nicio primă, întrucât suma efectiv plătită creditoarei va fluctua lunar în funcție de venitul net real al debitorului.
Pentru considerentele ce preced, în temeiul art. 480 alin. 2 C.proc.civ., raportat la art. 461 alin. 2 C.proc.civ., tribunalul va admite apelul declarat de apelanta reclamantă, va înlătura considerentele instanței de fond: „Nu se rețin, însă, veniturile reprezentate de primele obținute de pârât, întrucât acestea nu au un caracter permanent, iar cuantumul 1 din procentul de 33% din venitul net lunar al pârâtului se va calcula raportat la acest venit, fără primele obținute și pe viitor de pârât.”, înlocuindu-le cu următoarele considerente: „La calculul venitului net, necesar pentru stabilirea pensiei de întreținere, se vor avea în vedere și primele primite de acesta, acordate cu ocazia unor sărbători religioase sau zile festive”.
Se va păstra soluția cuprinsă în dispozitivul sentinței.
În temeiul art. 453 alin. 1 raportat la art. 451 alin. 1 C.proc.civ., tribunalul va obliga pe intimat să plătească apelantei suma de 270 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de apelanta reclamantă M. M.- M., domiciliată în Slatina, ., ., ., împotriva sentinței civile nr. 3014/10.04.2015, pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul civil nr._ , în contradictoriu cu intimatul pârât M. I., domiciliat în Slatina, ., nr. 39, .,. și în Slatina, ., ., ., Județul O..
Înlătură considerentele: „Nu se rețin, însă, veniturile reprezentate de primele obținute de pârât, întrucât acestea nu au un caracter permanent, iar cuantumul 1/2 din procentul de 33% din venitul net lunar al pârâtului se va calcula raportat la acest venit, fără primele obținute și pe viitor de pârât.”, și le înlocuiește cu următoarele considerente: „La calculul venitului net, necesar pentru stabilirea pensiei de întreținere, se vor avea în vedere și primele primite de acesta, acordate cu ocazia unor sărbători religioase sau zile festive”.
Păstrează soluția cuprinsă în dispozitivul sentinței.
Obligă pe intimat să plătească apelantei suma de 270 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 28.01.2016.
Președinte, S. O. | Judecător, V. V. | |
Grefier, A. D. |
Red. S.O.
Tehnored.S.O./IM
Jf:M.V.D.
Ex.4/09.02.2016
| ← Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr.... | Ordin de protecţie. Decizia nr. 87/2016. Tribunalul OLT → |
|---|
