Uzucapiune. Decizia nr. 84/2016. Tribunalul OLT
| Comentarii |
|
Decizia nr. 84/2016 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 01-02-2016 în dosarul nr. 84/2016
Cod ECLI ECLI:RO:TBOLT:2016:020._
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL O.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 84/2016
Ședința publică de la 01 Februarie 2016
Completul constituit din:
PREȘEDINTE O. M. P.
Judecător D. S.
Grefier R. I. T.
Pe rol soluționarea apelului civil declarat de apelantul reclamant M. V., împotriva sentinței civile nr._/21.11.2014 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă U. A. TERITORIALĂ SCORNICEȘTI, JUDETUL O. PRIN PRIMAR C. D., având ca obiect uzucapiune.
Prezența părților și dezbaterile au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 18.01.2016, care face parte integrantă din hotărârea ce se va pronunța, când instanța având în vedere dispozițiile art. 396 alin. 1 C.p.c. și având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la o dată ulterioară, respectiv 25.01.2016 iar ulterior la data de 01.02.2016.
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina la data de 10.06.2013, sub nr._, reclamantul M. V. a solicitat in contradictoriu cu pârâta U. A. Teritorială Scornicești, jud. O., prin primar C. D., a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța: să se constatate existența unui drept de proprietate al reclamantului dobândit prin uzucapiune, cu privire la un teren de 3500 mp, situat în ., jud. O., cu vecinătățile menționate în acțiune și să se ia act că nu solicită cheltuieli de judecată.
In motivarea în fapt, reclamantul a arătat că de mai mult timp între părți există discuții contradictorii privind dreptul de proprietate asupra terenului menționat mai sus, astfel că s-a impus introducerea prezentei acțiuni.
Terenul în litigiu, în suprafață de 3.500 mp, a fost deținut de tatăl său, M. C., încă din anul 1975, fiind situat în intravilanul satului Bircii - Scornicești, jud. O., la adresa sa de domiciliu menționată mai sus, și având următorii vecini: la N - S. I.; la E - S. I. și Ș. T.; la S - Pîrvuică D.; la V - drum comunal.
Pe acest teren, în anul 1975, tatăl său, M. C., a edificat următoarele construcții: o casă construită din calupi, în suprafață de 91 mp; un grajd în suprafața de 12 mp; un patul în suprafață de 8 mp; un fânar în suprafață de 60 mp.
Tatăl său, M. C., a posedat pașnic și netulburat terenul menționat mai sus, ca de altfel și construcțiile edificate pe acest teren, din anul 1975 și până la decesul său, survenit la data de 31.01.2005.
Din acel moment, 31.01.2005, și până în prezent, reclamantul a fost acela care a exercitat o posesie pașnică și netulburată asupra terenului de 3.500 mp menționat mai sus.
Așa fiind, înțelege să invoce dispozițiile art. 1860 c.civ., adică joncțiunea posesiilor și respectiv, art. 1890 c.civ. privind prescripția de 30 de ani.
Joncțiunea posesiilor vizează, evident, posesia exercitată de reclamant și respectiv posesia exercitată de tatăl său.
Acțiunea se întemeiază pe dispozitiile art. 35 din N.C.P.Civ.
Pentru ca acțiunea în constatare să fie admisă se cere ca reclamantul să dovedească că are un anume interes legitim, actual și născut.
Interesul este un folos material și moral, practic, pe care-1 urmărește reclamantul care pornește acțiunea. Ca în orice altă acțiune, interesul este, de altfel, o condiție generală de exercitare a acțiunii în constatare. El trebuie să subziste nu numai la introducerea acțiunii, ci în tot cursul procesului. Interesul trebuie să fie și personal, ceea ce înseamnă că, în principiu, numai titularul său îl poate exercita. O altă persoană nu poate acționa decât dacă face dovada că este reprezentantul titularului unui asemenea drept.
În practica judiciară se consideră că un asemenea interes există, de exemplu, în următoarele situații:
- când proprietarul se găsește în posesia unui bun, poate introduce o acțiune în constatare, dacă îi este necesară pentru a i se consolida dreptul în cazul în care ar fi contestat (T.S. sec. civ. dec. nr. 1528 din 05.10.1978 în Repertoriu III
nr. 37, p. 284);
- pentru stabilirea întinderii dreptului unui coindivizar într-o masă de bunuri (T.S. sec. civ. dec. nr. 1957 din 13.11.1971 nepublicată);
- un coproprietar cere stabilirea dreptului său indiviz, interesul fiind acela că vrea să știe exact cota care i se cuvine din bunurile respective (T.S. sec. civ. dec. nr. 1078 din 27.05.1960 în CD. 1960, p. 352);
- reclamantul pretinde să dovedească că este coproprietar în indiviziune cu pârâtul asupra unui bun (T.S. sec. civ. dec. nr. 894 din 01.07.1978);
- coindivizarul cere a se constata că este proprietarul exclusiv al casei situată pe un teren aflat în indiviziune, interesul său fiind acela ca nu cumva, în viitor, dreptul său asupra casei să fie contestat sau încălcat (Trib. Jud. M., dec. civ. 259 din 23.04.1969 cu notă de T. P. în R.R.D. nr. 1/1970 p. 146);
- uzucapiunea - dacă dreptul de proprietate asupra terenului a fost dobândit prin uzucapiune, acțiunea în constatare este admisibilă. Pe această cale, se poate constata că dreptul de proprietate asupra unui teren a fost dobândit prin uzucapiune în condițiile legii, sub care a început posesia care a condus la împlinirea termenului de prescripție achizitivă.
În dovedirea acțiunii înțelege să se folosească de înscrisuri și expertiză tehnică.
Evaluează terenul la suma de 3.000 lei și timbrează la valoare.
În drept, acțiunea s-a întemeiat pe dispozițiile art. 35 din N.C.P.Civ., 1860 - 1890 din Vechiul cod civil în baza art. 82 din Lg. 71/2011 potrivit cu care: dispozițiile art. 930 - 934 din Codul Civil referitoare la uzucapiunea mobiliară se aplică numai în cazurile în care posesia a început după data intrării în vigoare a acestuia. Pentru cazurile în care posesia a început înainte de această dată sunt aplicabile dispozițiile referitoare la uzucapiune, în vigoare la data începerii posesiei. Pentru imobilele pentru care, la data începerii posesiei, nu erau deschise cărți funciare, rămân aplicabile dispozițiile în materie de uzucapiune din Codul civil din 1864"
Cum în speță posesia exercitată de tatăl său a început în anul 1975 sub imperiul dispozițiilor Vechiului Cod Civil se aplică respectivele dispoziții legale menționate mai sus.
A atașat următoarele înscrisuri, în copii: certificatul de mostenitor de calitate nr. 75/20.05.2013 eliberat de BNP R. B., certificat de atestare fiscala pentru persoane fizice nr. 5485/26.04.2013 eliberat de Primăria Scornicesti, sesizarea de deschidere a procedurii succesorale nr._/26.04.201 eliberata de Primăria Orasului Scornicesti, carte de identitate a reclamantului.
Cererea a fost timbrata cu taxa judiciara de timbru în valoare de 851 lei si timbru judiciar.
Pârâta U. A. Teritoriala Scornicesti nu a depus la dosar întâmpinare.
La termenul din 21.10.2013 instanta a procedat la interpelarea reclamantului, prin avocat, daca este o cerere întemeiata pe dispozitiile art. 35 NCPC sau o cerere de înscriere a dreptului dobandit în temeiul uzucapiunii-art. 1050 NCPC.
La termenul din 25.11.2013 reclamantul a depus precizare, conform lămuririlor solicitate de catre instanta, prin care s-a arătat că poziția procesuală a pârâtei fiind în prezent total schimbată, în sensul că nu a pus în discuție existența dreptului său de proprietate, conduce implicit la aceea că aceasta nu-1 mai contestă, situație în care apreciază că acțiunea introductivă a sa trebuie să îmbrace forma unei cereri de înscriere a dreptului dobândit în temeiul uzucapiunii potrivit dispozitiilor art. 1050 - 1052 din N.C.P.Civ.
În această situație și așa cum s-a dispus prin încheierea din 21.10:2013, urmează să depună la dosarul cauzei înscrisurile prev. de. art. 1050 alin. 3 din N.C.P.Civ., motiv pentru solicită un termen, dat fiind faptul că documentația tehnică cadastrală a imobilului ce urmează a fi
depusă potrivit dispozitiilor art. 1050 alin. 3 lit. f din N.C.P.Civ. presupune demersuri și o
muncă mai laborioasă care necesită timp.
În drept a invocat dispozitiile art. 1050 alin. 3 din N.C.P.Civ.
La termenul din 25.11.2013 instanta a dispus emiterea somatei prevazute de art. 1151 NCPC, afisarea somatiei la imobilul în litigiu, la Judecatoria Slatina, la Birould e cadastru si Publicitate Imobiliara și la rimăria Orasului Scornicesti, stabilind termen pentru verificarea eventualelor opozitii la data de 07.07.2014.
La dosarul cauzei s-au depus proces verbal de îndeplinire a procedurii de afisare a somatiilor de catre B. V. C., Primaria Orasului Scornicesti, OCPI.
Totodată, s-au mai depus de catre reclamant memoriu tehnic si dovada publicării somatiei in doua ziare .
S-au mai comunicat de catre Primăria Orasului Scornicesti adeverintele nr._/21.11.2013 și nr. 9421/26.06.2014.
In sedinta din 07.07.2014 instanta, în temeiul art.258 N.c.p.c., a încuviințat pentru reclamant -proba testimoniala cu martorii D. M. si Pârvuica D., în temeiul art. 1051, a dispus citarea reclamantului, cu mențiunea prezentării personale in instanța in vederea ascultării și a mai dispus emiterea unei adrese catre Consiliul Local Scornicesti, in vederea comunicarii daca:
- suprafata de teren ce face obiectul cererii de chemare in judecata, face parte din domeniul public sauprivat al Unitatii A. Teritoriale, altfel spus situatia juridica a suprafetei de teren,
- la rolul carei persoane fizice a fost inregistrat inaintea anului 1975,
- modalitatea de intrare in posesia imobilului teren autoarului M. C., precum si daca s-au formulat cereri de constituire/reconstituire asupra terenului, iar in caz afirmativ sa se comunice la dosar in fotocopie certificata pentru conformitate incrisurile in baza carora se va raspunde prezentei adrese (rolul Registrului agricol, cererea(ile) de constituire/reconstituirea dreptului de proprietate, procesul-verbal sau decizia de dare in folosinta a defunctului M. V..)
În cauză au fost adminsitrate proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriu reclamantului si proba testimoniala cu martorii Pîrvuică D. și D. M.,declaratiile acestora fiind consemnate si atasate la dosarul cauzei.
La data de 23.10.2014 Primăria Orasului Scornicesti a comunicat prina dresa nr._/16.10.2014 ca suprafata d eteren ce face obiectul cererii de chemare in jduecata nu face parte din domeniul public sau privat al UAT Scornicesti, iar terenul este la dispozitia Comisiei Locale de fond Funciar, înainte de anul 1975 amplasamentul imobilului a fost înregistrat la rolul capului de gospodarei M. M. C., terenul a intrat în posesia autorului de rol M. M. C. în perioada CAP-ului prin lot folosinta pentru a-si construi casa de locuit. Cererea de reconstituire în baza Legii nr. 18/1991 a fost facuta de defunctul M. M. C. si i s-a reconstuit dreptul de proprietate, înscris ca mostenitor la mostenitorii defunctei M. I., conform titlului de prorpietate nr._/62/26.08.1993.
Prin sentința civilă nr._/21.11.2014 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr._, s-a respins cererea formulata de reclamantul M. V., în contradictoriu cu pârâta U. A. TERITORIALA SCORNICESTI, privind înscrierea dreptului dobândit în temeiul uzucapiunii pentru suprafața de 3500 m.p. teren ca neîntemeiata.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, coroborate cu răspunsurile reclamantului la interogatoriu si cu declarațiile martorilorPîrvuică D. și D. M., instanta retine ca în perioada 1974-1975 tatăl reclamantului, numitul M. C., a primit de la CAP o suprafața de teren pentru edificarea unei case de locuit, suprafata fiind situata in intravilanul satului Bircii, orasul Scornicesti, judetul O. în T 8.
În anul 1975 autorul M. C. a edificat pe aceasta suprafata de teren o casa de locuit, în suprafata de 91 m.p. Avand în vedere însă datele de stare civila ale reclamantului M. V., acesta fiind nascut la data de 18.08.1968 si ale surorii acestuia, M. L. F., nascuta la data de 16.12.1970 astfel cum rezulta din certificatul de mostenitor de calitate nr. 75/20.05.2013 eliberat de BNP R. B., coroborat cu declaratia martorului D. M., instanta concluzioneaza faptul ca imobilul constructie casa de locuit si anexele înscrise în sesizarea de deschidere a procedurii succesorale si în adeverința nr._/21.11.2013 au fost edificate de autorul M. C. în perioada casatoriei sale cu mama reclamantului, M. M., din declaratia martorului mentionat instanta retinand ca numita M. M. este în viata.
Prin urmare, posesia asupra terenului în suprafata de 4559 m.p. curti constructii, livezi si arabil situata în Satul Bircii, . cum a fost identificat prin planul de amplasamant și delimitare a imobilului a fost exercitata de catre defunctul Matri C. si sotia sa M. M..
În continuare, din certificatul de mostenitor de calitate nr. 75/20.05.2013 eliberat de BNP R. B., instanta retine ca au calitatea de mostenitori ai defunctului M. C., decedat la data de 31.01.2005 atât reclamantul M. V. în calitate de descendent de gradul I al autorului, cat si numita M. L.-F., în calitate de descendent de gradul I, fiind renuntatori la succesiune M. M. și M. M.-ceilalti descendenti de gradul I, cat si M. M.-sotia supravietuitoare.
În drept, instanta a retinut dispozitiile art. 1890 C.civ. ”Toate actiunile atat reale cat si personale, pe care legea nu le-a declarat neprescriptibile si pentru care nu a defipt un termen de prescriptie se vor prescrie prin 30 de ani, fara ca cel care invoca aceasta prescriptie sa fie obligat a produce vreun titlu si fara sa i se poate opune reaua credinta.”
Astfel, potrivit art. 1890 C. civ. si in raport de dispozitiile art. 6 alin 4 din N.C.Civ., pentru a se putea dobândi proprietatea bunului prin uzucapiune, cel care invoca acest mod de dobândire a proprietatii trebuie sa îndeplineasca doua conditii: sa posede bunul timp de 30 de ani si posesia sa fie utila, în sensul ca posesia nu trebuie sa fie afectata de vreunul din viciile discontinuitatii, violentei, clandestinitatii si echivocului.
Reclamantul a inteles sa se foloseasca de jonctiunea posesiei exercitate de defunctul M. C. incepand din anul 1975 cu posesia exercitata de reclamant, incepand cu anul 2005, odata cu decesul tatălui său.
Jonctiunea posesiilor consta in adaugarea la termenul posesiei actuale a celui care invoca uzucapiunea a timpului cat bunul s-a aflat in posesia autorului sau.
Jonctiunea posesiilor presupune intrunirea cumulativa a mai multor conditii, trebuind sa existe doua posesii sau mai multe posesii propriu-zise si utile, detentia precara neputandu-se uni cu o posesie, iar in al doilea rand este necesar ca posesorul care se prevaleaza de jonctiunea posesiilor sa fie un succesor in drepturi al posesorului anterior, in sensul ca trebuie sa detina posesia de la autorul sau in baza unui raport juridic.
Prin urmare pentru constatarea jonctiunii posesiilor se impunea ca in cauza reclamantul sa faca dovada atat a unei posesii utile a defunctului M. C., cat si a unei posesii utile exercitate de reclamant, simpla stapanire materiala a terenului nefacand dovada posesiei, adica a elementului intentional.
În spetă, instanta a retinut ca imobilele constructii au fost edificate de catre autorul M. C. în perioada casatoriei sale cu M. M. și, chiar daca aceasta este renuntatoare la succesiunea sotului, din declaratia martorului D. M. rezulta că reclamantul a ramas sa locuiasca in casa parinteasca și, prin urmare, este evident ca M. M. (sotia supravietuitoare a defunctului si mama reclamantului) a exercitat asupra imobilului teren o posesie continua din anul 1975 si pana în prezent.
Raportat la certificatul de mostenitor de calitate mentionat, atat timp cat un mostenitor, în speta reclamantul, poseda si conserva aceasta calitate de erede, el stapaneste atat pentru sine, cat si pentru ceilalti, adica pentru comostenitoarea M. L.-F. ori avand aceasta exprimare posesia are caracter echivoc si nu-i poate fi utila pentru a dobandi prin prescriptie.
Reclamantul nu a înțeles să opună uzucapiunea prin jonctiunea posesiilor nici comostenitoarei și nici sotiei supravietuitoare, acestea nefiind chemate în cauză în calitate de pârâte.
Ori, prin cererea de chemare în judecata a solicitat sa se constate existenta dreptului său de proprietate prin uzucapiune si înscrierea dreptului în cartea funciara, desi nici autorul sau si nici reclamantul nu au avut o posesie exclusivă în perioadele 1975-2005 și din 2005 până în prezent.
Art. 1050 NCpc prevede ”(1) Cererea de uzucapiune se depune la judecătoria în circumscripția căreia este situat imobilul.”, iar potrivit art. 1051 Ncpc ” (7) În ambele cazuri, instanța va cerceta dacă sunt îndeplinite cerințele prevăzute de Codul civil pentru dobândirea dreptului reclamat în temeiul uzucapiunii.”
Astfel, pentru înscrierea în cartea funciara a dreptului de proprietate dobândit în temeiul uzucapiunii se impune mai întâi constatarea îndeplinirii cerintelor uzucapiunii, iar în speță din probele administrate posesia reclamantului are caracter echivoc.
Pentru aceste considerente de fapt si de drept, instanta a respins cererea formulată de reclamant ca neîntemeiată.
Împotriva sentinței a declarat apel reclamantul M. V., considerând-o nelegală și netemeinică și solicitând admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței civile apelate, în sensul admiterii cererii astfel cum a fost formulată.
Se arată că în condițiile în care pârâta nu a pus în discuție dreptul de proprietate asupra terenului dobândit de reclamant, nu a depus întâmpinare și nu a formulat apărări, astfel cum a reținut instanța de fond, instanța, în mod cu totul surprinzător, a respins cererea ca neîntemeiată, după ce în cauză s-au acordat 6 termene de judecată și s-a achitat taxa de timbru.
În mod greșit instanța de fond a respins acțiunea ca neîntemeiată, reținând că posesia reclamantului are caracter echivoc, că reclamantul nu a înțeles să opună uzucapiunea prin joncțiunea posesiilor nici comoștenitoarei M. L. și nici soției supraviețuitoare, acestea nefiind chemate în cauză în calitate de pârâte.
Posesia reclamantului este continuă, din probele administrate nu rezultă că ar fi existat intermitențe privind posesia reclamantului, acesta a locuit în permanență în acest imobil, fiind îndeplinită condiția prevăzută de art. 184o cod civil vechi, posesia reclamantului asupra imobilului fiind netulburată.
În cauză, ceilalți moștenitori nu au contestat dreptul de proprietate comună asupra imobilului, dispozițiile art. 1890 cod civil, sunt aplicabile, nicio dispoziție din codul civil nu acordă un regim preferențial proprietății individuale în raport cu proprietatea comună, în devălmășie sau pe cote părți.
Mai mult decât atât, așa cum rezultă din certificatul de calitate de moștenitor nr. 75 din 2 mai 2013 de pe urma defunctului M. C. ceilalți moștenitori sunt străini de succesiune prin neacceptare,iar instanța în virtutea rolului activ ar fi putut să pună în discuție acest aspect în temeiul dispoz.art. 22 din cod pr civilă.
Deși legal citată, intimata nu a depus întâmpinare.
La data de 04.09.2015 numitele M. Mriea și matei L. F. au formulat cerere de intervenție accesorie în favoarea apelantului M. V..
În motivarea cererii terțele interveniente au arătat că sunt sora și respectiv mama apelantului și nu au exercitat posesie asupra terenului în litigiu.
Cererea de intervenție accesorie a fost încuviințată în principiu la data de 18.01.2016.
Analizând apelul declarat, tribunalul constată că acesta este nefondat.
Cu titlu preliminar, trebuie precizat că, prin Decizia în interesul legii nr. 19/2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că procedura specială reglementată de prevederile art. 1.050 - 1.053 din codul de procedură civilă nu este aplicabilă în privința posesiilor începute anterior intrării în vigoare a Codului civil.
Având în vedere situația de fapt expusă în cererea de chemare în judecată, în speță nu sunt incidente dispozițiile art. 1.050 - 1.053 C.p.c.
Uzucapiunea de 30 de ani reglementată de art. 1847 și 1890 C.civ. din 1864 presupune îndeplinirea cumulativă a condițiilor constând în exercitarea timp de 30 de ani a unei posesii utile.
Pentru a fi utilă, posesia trebuie să fie continuă, neîntreruptă, publică și sub nume de proprietar.
Detenția precară, oricât de îndelungată ar fi, nu se bucură de efectul juridic al dobândirii dreptului de proprietate asupra bunului deținut.
În esență, apelantul reclamant a înțeles să invoce joncțiunea posesiei sale (incepand cu anul 2005) cu posesia exercitată anterior de autorul său, defunctul M. C. (incepand din anul 1975).
Astfel cum a reținut prima instanță, joncțiunea posesiilor presupune întrunirea cumulativă a mai multor condiții, printre care și aceea a existenței a două sau mai multe posesii utile, detentia precară neputându-se uni cu o posesie.
În speță, pentru constatarea jonctiunii posesiilor se impunea apelantul reclamant să facă dovada atât a unei posesii utile a defunctului M. C., cât și a unei posesii utile exercitate de el însuși, simpla stăpânire materială a terenului nefăcând dovada posesiei, adică a elementului intentional (animus).
Din probele administrate în cauză, precum și din susținerea apelantului reclamant prin cererea introductivă de instanță, suprafața de 3500 mp asupra căreia se solicită a se constatata dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune, după colectivizare, i-a fost atribuită defunctului M. C. ca lot de folosință.
Prin atribuirea în folosință, autorul apelantului reclamant a dobândit calitatea de detentor precar, iar nu posesor. Potrivit art. 1853 Cod civil din 1864, „actele ce exercităm sau asupra unui lucru al altuia, sub nume precar, adică în calitate de locatari, depozitari, uzufructuari etc., sau asupra unui lucru comun, în puterea destinației legale a aceluia, nu constituie o posesiune sub nume de proprietar.”
Potrivit legislației în vigoare în perioada cooperativizării, terenurile aduse în cooperativă făceau parte din proprietatea acesteia, iar dreptul de proprietate cooperatistă era imprescriptibil, în sensul că nu se stingea prin neuz, oricât de îndelungată ar fi fost starea de pasivitate a organizației titulare.
Terenurile fiind scoase din circuitul civil, prin cooperativizare, nu puteau fi uzucapate, calea constituirii/reconstituirii dreptului de proprietate fiind deschisă de Legea nr. 18/1991.
Astfel, potrivit art. 23 din Legea nr. 18/1991, sunt și rămân în proprietatea privată a cooperatorilor sau, după caz, a moștenitorilor acestora, indiferent de ocupația sau domiciliul lor, terenurile aferente casei de locuit și anexelor gospodărești, precum și curtea și grădina din jurul acestora, determinate potrivit art. 8 din Decretul-lege nr. 42/1990 privind unele masuri pentru stimularea țărănimii.
Potrivit art. 8 din Decretul-Lege nr. 42/1990, terenul aferent casei de locuit si anexelor gospodărești, precum și curtea și gradina din jurul acestora, în zonele cooperativizate, constituie proprietatea particulară a deținătorilor; acestea pot fi înstrăinate și lăsate moștenire. Terenul prevăzut la alin. 1, împreună cu lotul care poate fi atribuit în folosință membrului cooperator, potrivit prevederilor art. 4, nu poate depăși suprafața de 6.000 metri pătrați pentru deținătorul casei de locuit.
De asemenea, art. 36 alin. 2 din Legea nr. 18/1991 prevede că terenurile proprietate de stat, situate în intravilanul localităților, atribuite, potrivit legii, în folosință veșnică sau în folosință pe durata existenței construcției, în vederea construirii de locuințe proprietate personală sau cu ocazia cumpărării de la stat a unor asemenea locuințe, trec, la cererea proprietarilor actuali ai locuințelor, în proprietatea acestora, integral sau, după caz, proporțional cu cota deținută din construcție.
Este adevărat că art. 1858 din Codul civil din 1864 reglementează intervertirea precarității în posesie utilă, prin acte de rezistență la exercițiul dreptului proprietarului.
În speță, din probele administrate, nu rezultă că autorul apelantului reclamant a intervertit la un moment dat detenția precară în posesie utilă.
Chiar dacă s-ar admite că autorul apelantului ar fi efectuat acte de rezistență la exercițiul dreptului proprietarului, având în vedere faptul că prin . legilor nr. 58/1974 și nr. 59/1974 s-au restrâns căile de transmitere și dobândire a dreptului de proprietate asupra terenurilor prin acte între vii, intervertirea precarității ar fi putut opera doar de la data abrogării acestor legi (Decretul-lege nr. 1/1989 și, respectiv, Decretul-lege nr. 9/1989). Or, de la această din urmă dată nu s-a împlinit un termen dec 30 de ani pentru a opera uzucapiunea de lungă durată.
În speță nu sunt incidente dezlegările date de ICCJ prin decizia în interesul legii nr. 4/2006, deoarece defunctul M. C. nu a început o posesie utilă înainte de adoptarea legilor nr. 58/1974 și nr. 59/1974.
Cum nu s-a făcut dovada îndeplinirii condițiilor pentru a opera dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiunea de lungă durată (existența unei posesii utile și care a durat 30 de ani), acțiunea formulată de apelantul reclamant nu poate fi admisă.
Pe cale de consecință, în temeiul art. 480 alin. 1 C.p.c., tribunalul urmează a respinge apelul, ca nefondat.
Având în vedere soluția prionunțată asupra apelului, urmează a fi respinsă și cererea de intervenție accesorie în favoarea apelantului, formulată de intervenientele M. M. și M. L. F..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul civil declarat de apelantul reclamant M. V., cu domiciliu procesual ales la cab. Av. R. V. cu sediul în Slatina, ., jud. O., împotriva sentinței civile nr._/21.11.2014 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă U. A. TERITORIALĂ SCORNICEȘTI, JUDETUL O. PRIN PRIMAR C. D., cu sediul în Scornicești, jud. O., având ca obiect uzucapiune.
Respinge cererea de intervenție accesorie formulată de intervenientele M. M. CNP_, domiciliată în Scornicești, sat Bircii, .. 85, jud. O. și M. L. F., CNP_, domiciliată în București, .. 1, ., ., sector 3, ambele cu domiciliu procesual ales la cab. Av. R. V. cu sediul în Slatina, ., jud. O..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 01 Februarie 2016
Președinte, O. M. P. | Judecător, D. S. | |
Grefier, R. I. T. |
Red. OMP
Tehnored.CM
Jf: B. M. M.
6 ex./01.03.2016
| ← Fond funciar. Decizia nr. 83/2016. Tribunalul OLT | Cereri. Sentința nr. 39/2016. Tribunalul OLT → |
|---|
