Partaj judiciar. Decizia nr. 1167/2013. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1167/2013 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 28-06-2013 în dosarul nr. 37788/281/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 1167
Ședința publică din data de 28.06.2013
Președinte - R. C.
Judecător - P. CRENGUȚA
Judecător - Ș. O. C.
Grefier - A. L. E.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurentul-reclamant I. I., domiciliat în București, .-13, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 2920/15.02.2013 pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimata-pârâtă I. M., domiciliată în com. Blejoi, ., jud. Prahova.
Cerere timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 4 lei, conform chitanței . nr._/27.06.2013 si timbru judiciar de 0,15 lei, anulate și atașate la dosar.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurentul-reclamant I. I. reprezentat de avocat J. F., lipsă fiind intimata-pârâtă I. M..
Procedura de citare a părților este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul recurentului-reclamant depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 4 lei, conform chitanței . nr._/27.06.2013 si timbru judiciar de 1 leu, anulate și atașate la dosar.
Apărătorul recurentului-reclamant, având cuvântul, arată că nu are alte cereri de formulat sau probe de solicitat.
Tribunalul, având în vedere că nu mai sunt cereri de formulat sau probe de solicitat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul recurentului-reclamant, având cuvântul în dezbaterea recursului, solicită admiterea recursului, arătând următoarele: instanța de fond a anulat cererea de chemare în judecată formulată de reclamant, întrucât nu a fost timbrată cu valoarea impusă de prima instanță; într-adevăr, acțiunea reclamantului a fost înregistrată când se afla în vigoare vechiul cod de procedură civilă, însă primul termen de judecată, în fața primei instanței, a fost chiar ziua intrării în vigoare a noului cod de procedură civilă și există un principiu universal în drept că se aplică legea mai favorabilă, de asemenea, se aplică principiul „in dubio pro reo”; deși reclamantul a adus argumente în sensul arătat anterior, în motivarea instanței acestea nu au fost reținute ori analizate. Față de cele expuse, considerând că legea mai favorabilă în cauză este noul cod de procedură civilă, de care trebuia să beneficieze reclamantul, solicită admiterea recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea spre rejudecare, instanța de fond urmând să se pronunțe dacă se aplică sau nu legea mai favorabilă.
TRIBUNALUL:
Deliberând recursul civil de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești sub nr._ reclamantul I. I. a chemat în judecată pe pârâta I. M., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună ieșirea din indiviziune asupra terenurilor situate în com. Blejoi, . suprafață de 621 mp, intravilan, tarlaua 12, . nord I. D., la est cu drumul, la sud cu S. F. G. si la vest cu V. A., și altul în suprafața de 5000 mp, extravilan, tarlaua 15 . la nord cu drumul, la est cu . sud cu drumul si la vest cu I. N., terenuri ramase de pe urma defunctului I. G., decedat la 18 iunie 1994, cu ultim domiciliu în com. Blejoi, .> În motivarea acțiunii, s-a arătat că la data de 18.06.1994 a decedat I. G., tatăl reclamantului si al pârâtei.
Reclamantul a mai precizat că prin titlul de proprietate nr._/04.07.1994, Comisia Județeană Prahova pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, a reconstituit pe numele defunctului dreptul de proprietate asupra terenurilor indicate în petitul acțiunii, cel de 621 mp intravilan si cel de 5000 mp extravilan, situate în .> S-a mai arătat că prin certificatul de moștenitor nr. 592/21.10.1998 eliberat de Biroul Notarului Public I. C., s-a stabilit ca reclamantul și pârâta sunt moștenitori cu cote de 1/2 fiecare din bunurile indicate în masa succesorala, din care fac parte si cele doua terenuri în suprafața totala de 5621 mp.
În concluzie, reclamantul a solicitat ca ieșirea din indiviziune sa se facă în natură, parcelele rezultate având valoare egala si ieșire la drum.
În drept, s-au invocat disp. art.728 Vechiul cod civil si 1143 Noul Cod Civil.
În susținerea acțiunii s-au depus înscrisuri necertificate conform cu originalul.
În urma probelor administrate in cauză, prin sentința civilă nr. 2920/15.02.2013, Judecătoria Ploiești a admis excepția insuficientei timbrări a cererii de chemare in judecata invocata din oficiu și, în consecință, a anulat cererea având ca obiect „succesiune” formulată de reclamantul I. I., în contradictoriu cu pârâta I. M., ca netimbrata.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că, potrivit art. 31 alin. 2-4 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru: „Taxarea cererilor prevăzute la alin. (1) se face la valoarea imobilului declarat de părți. În cazul în care valoarea declarată de părți este inferioară valorii orientative stabilite prin expertiza întocmită de camerele notarilor publici, taxarea cererilor se va face la această din urmă valoare. Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și la taxarea cererilor în materie de moștenire. Instanțele de judecată vor solicita la începutul fiecărui an camerelor notarilor publici expertizele privind stabilirea valorilor orientative ale bunurilor imobile din circumscripția teritorială a instanței.
De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 82 C.proc.civ., orice cerere adresata instanțelor judecătorești trebuie sa fie făcuta in scris si sa cuprindă arătarea instanței, numele si prenumele, domiciliul sau reședința părților ori denumirea si sediul lor, numele, prenumele, domiciliul sau reședința reprezentanților lor, daca este cazul, obiectul cererii.
Potrivit art. 112 punctul 3 C.proc.civ., cererea de chemare in judecata va cuprinde obiectul cererii si valoarea lui, după prețuirea reclamatului, atunci când prețuirea este cu putință.
Conform cu dispozițiile art. 129 C.proc.civ. părțile au îndatorirea ca, in condițiile legii, sa urmărească desfășurarea si finalizarea procesului. De asemenea, ele au obligația sa îndeplinească actele de procedura in condițiile, ordinea si termenele stabilite de lege sau de judecător, sa-si exercite drepturile procedurale cu bună-credință, conform dispozițiilor art. 723 alin. 1, precum si sa-si probeze pretențiile si aparerile.
Instanța de fond a mai arătat că, văzând că reclamantul nu a evaluat obiectul cererii de chemare in judecata, a calculat taxa judiciara de timbru conform prevederilor art. 31 alin. 2-4 din Legea nr. 146/1997, in baza valorilor orientative stabilite prin expertiza întocmită de camerele notarilor publici, iar prin rezoluția din data de 12.11.2012 a pus în vedere reclamantului sa depună la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru in cuantum de 3799,8 lei si timbru judiciar de 5 lei sub sancțiunea anularii cererii, taxa reprezentând procentul de 3% din masa succesorala conform dispozițiilor art. 3 lit. c din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.
De asemenea, prin citația emisa la data de 19.11.2012 (fila 18), instanța de fond a pus in vedere reclamantului sa depună la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru in cuantum de 3799,8 lei si timbru judiciar de 5 lei sub sancțiunea anularii cererii ca netimbrată, însă în ședința de judecată din data de 15.02.2012 s-a constatat ca nu s-a depus la dosarul cauzei dovada achitării taxei de timbru, astfel că instanța de fond a rămas în pronunțare asupra excepției insuficientei timbrări a cererii de chemare in judecata, invocată din oficiu.
Potrivit art. 20 alin. 1 din Legea nr. 146/1997, „taxele judiciare de timbru se plătesc cu anticipație”, instanța neputând discuta nici o problemă care ar viza fondul cauzei mai înainte de legala sa învestire sub aspectul plății taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar „
Conform art. 20 alin. 2 din același act normativ, dacă taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal la momentul introducerii cererii de chemare în judecată, instanța va pune în vedere reclamantului să o achite până la primul termen de judecată, neîndeplinirea acestei obligații până la termenul astfel stabilit conducând la anularea cererii de chemare în judecată (art. 20 alin. 3 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru).
Cererea formulată are ca obiect ieșirea din indiviziune. Acțiunile patrimoniale având ca obiect partaj judiciar sau succesoral sunt supuse obligației de timbrare conform art. 3 alin. 1 lit. c din Legea nr. 146/1997 și obligației de a depune timbru judiciar în conformitate cu art. 1 alin. 2 din OG nr. 32/1995 privind timbrul judiciar.
In consecință, instanța de fond, constatând că, in speță, deși reclamantului i s-a pus in vedere cuantumul taxei judiciare de timbru ce trebuia achitat pentru acțiunea ce are ca obiect partaj succesoral, cu a cărei soluționare a investit instanța, acesta nu s-a conformat obligației astfel stabilite, acordându-i-se timpul necesar pentru plata acesteia (19.11.2012 – 15.02.2013), având in vedere și dispozițiile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 146/1997, instanța de fond a admis excepția insuficientei timbrări a cererii de chemare în judecată invocată de instanță din oficiu și a anulat cererea de chemare in judecată ca netimbrată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul I. I., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că primul termen de judecata a fost chiar în ziua intrării în vigoare a NCPC (15 februarie 2013), de asemenea că partea a fost citată cu mențiunea de a timbra cu o suma exagerata fata de valoarea terenului.
Reclamantul a arătat că potrivit NCPC, prin valoarea terenului se înțelege valoarea impozabilă, potrivit art. 104 NCPC, art. 98 alin. 1 și art. 194 alin.1 lit. e NCPC. Este adevărat ca cererea era introdusa în temeiul Codului vechi, insa este un principiu universal în drept ca se aplica legea mai favorabila, iar legea mai favorabila din punctul de vedere al valorii este legea noua.
A mai arătat reclamantul că, deși s-au adus argumente în acest sens, ele au fost ignorate în cuprinsul hotărârii și nici unul din argumente nu a fost reprodus cu toate ca ședințele se „înregistrează". Nu era o netimbrare cu rea credința, se invocau argumente în chiar ziua de intrare în vigoare a NCPC și în primul rând trebuia dezbătută valoarea la care se face timbrarea.
Potrivit principiilor generale, art. 5 NCPC, judecătorul trebuie sa judece orice cerere.
Anularea cererii este o măsura excepționala ce se ia împotriva celui care se sustrage obligației de a timbra, nu împotriva celui care invocând legea mai favorabila susține cu argumente o altă baza de timbrare.
Procedând astfel, instanța încalcă dreptul la un proces echitabil și se derobeaza de sarcina de a judeca.
Concluzionând, reclamantul a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea spre rejudecare, timbrarea urmând sa se faca potrivit legii mai favorabile.
Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova, cauza a fost înregistrată la data de 10.05.2013, sub nr._ .
Examinând sentința atacată, prin prisma motivelor de recurs formulate de către recurentul-reclamant, a dispozițiilor legale incidente, dar și sub toate aspectele de fapt si de drept, conform art. 312 C.proc.civ., tribunalul constată că aceste motive sunt nefondate, pentru considerentele ce urmează a fi expuse:
În fapt, așa cum a constatat și instanța de fond, tribunalul constată că prezenta acțiune are ca obiect o cerere de ieșire din indiviziune, astfel că reclamantul are obligația de a achita o taxă judiciară de timbru aferentă cererii de chemare în judecată, în conformitate cu dispozițiile art. 31 alin. 2-4 din Legea 146/1997.
Astfel, judecătorul fondului, ținând seama de valorile orientative stabilite prin expertiza întocmită de camerele notarilor publici, în mod corect a stabilit cuantumul taxei de timbru datorate la suma de 3.799,80 lei, și, prin rezoluția de primire a cererii de chemare în judecată, a dispus citarea reclamantului pentru primul termen de judecată, cu mențiunea de a achita această taxă de timbru, sub sancțiunea anulării cererii ca insuficient timbrată.
Tribunalul mai observă că reclamantul nu a formulat cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru datorate, iar la primul termen de judecată, din data de 15.02.2013, respectiv la circa 7 luni de la înregistrarea acțiunii, reclamantul nu a înțeles să se conformeze dispozițiilor date de instanță și nu a achitat taxa judiciară de timbru în cuantumul fixat de judecătorul fondului.
În consecință, instanța de fond a aplicat în mod corect dispozițiile legale în materie, respectiv art. 20 din Legea 146/1997, și a anulat cererea de chemare în judecată, ca fiind netimbrată.
În ce privește susținerile reclamantului formulate prin cererea de recurs, tribunalul constată că, într-adevăr, sentința atacată a fost pronunțată la data de 15.02.2013, ziua în care a intrat în vigoare Noul Cod de Procedură Civilă (NCPC), însă cererea de chemare în judecată a fost formulată anterior, respectiv la data de 09.11.2012.
Prin urmare, ținând seama de dispozițiile art. 3 alin. 1 din Legea 76/2012, de punere în aplicare a NCPC, conform cărora Dispozițiile NCPC se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după ., rezultă că dispozițiile NCPC nu sunt aplicabile în cauza de față.
În consecință, vor fi înlăturate susținerile reclamantului, în legătură cu evaluarea obiectului acțiunii în funcție de valoarea de impozitare, precum și cele referitoare la pretinsa aplicare a principiului legii mai favorabile.
Pe de altă parte, nu se poate considera că judecătorul fondului s-ar fi derobat de sarcina de a judeca prezenta cauză. atâta timp cât reclamantul nu s-a conformat dispozițiilor instanței și nu a achitat taxa de timbru stabilită în sarcina sa, în mod corect instanța de fond a anulat cererea de chemare în jduecată ca netimbrată.
În consecință, în raport de toate aceste considerente, în baza art. 312 cu aplicarea art. 3041 C.proc.civ., tribunalul va respinge recursul declarat de recurentul-reclamant I. I. împotriva sentinței civile nr. 2920/15.02.2013, pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul nr._ .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant I. I., domiciliat în București, .-13, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 2920/15.02.2013 pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimata-pârâtă I. M., domiciliată în com. Blejoi, ., jud. Prahova, ca nefondat.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată in ședință publică, azi, 28.06.2013.
Președinte Judecători
R. C. P. Crenguța Ș. O.-C.
Fiind transferată la altă instanță
semnează Președintele Tribunalului
Grefier
A. L.
Red O.C.Ș.
2 ex/30.09.13
d. f._ Judecătoria Ploiești
j. f. I. M. D.
Operator date cu caracter personal 5595
| ← Partaj judiciar. Hotărâre din 25-09-2013, Tribunalul PRAHOVA | Grăniţuire. Decizia nr. 510/2013. Tribunalul PRAHOVA → |
|---|
