Partaj judiciar. Decizia nr. 321/2014. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 321/2014 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 04-03-2014 în dosarul nr. 1719/281/2009
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA - SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 321
Ședința publică din data de 04.03.2014
PREȘEDINTE – A. G. H.
JUDECĂTORI – M. R.
N. C.
GREFIER – R. C.
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de recurenții reclamanți S. N., S. S. și S. C., toți domiciliați în Ploiești, ., județul Prahova împotriva sentinței civile nr._/14.11.2013 pronunțată de Judecătoria Ploiești în contradictoriu intimata - pârâtă M. E. cu domiciliul în Ploiești, ., județul Prahova și intimata intervenienta C. E. cu domiciliul în Ploiești, ., județul Prahova.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurentul - reclamant S. N. personal si asistat de av. I. C., recurenții - reclamanți S. S. si S. C. reprezentați prin av, I. C., intimata - pârâtă M. E. reprezentată prin av. D. C. si intimata - intervenientă personal si asistată de av. D. C..
Procedura de citare a părților legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care: se învederează instanței că la dosarul cauzei nu s-a depus dovada achitării taxei judiciare de timbru si timbru judiciar, nu s-a depus întâmpinare.
Recurenții - reclamanți prin apărător depun la dosarul cauzei dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 9,50 lei si timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.
Tribunalul ia act că recurenții - reclamanți au depus la dosarul cauzei dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 9,50 lei conform chitanței . nr._ din 04.03.2014 si timbru judiciar în valoare de 0,15 lei ce au fost anulate.
Pe rând părțile prin apărători învederează instanței că nu mai au cereri de formulat, probe de administrat în cauză si solicită cuvântul pe fondul cauzei.
Tribunalul ia act de susținerile părților, prin apărători, în sensul de mai sus, consideră cauza în stare de judecată si acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Recurenții - reclamanți prin apărător având cuvântul pe fondul cauzei solicită instanței admiterea recursului așa cum a fost formulat, să se dispună casarea hotărârii recurate si trimiterea cauzei spre rejudecare, fată de modul în care instanța de fond a soluționat cauza după pronunțarea încheierii de admitere în principiu, a admis excepția lipsei calității procesuale de folosință ale pârâtelor S. P. si Visoiu A. - decedate, persoane ce nu au avut calitate procesuală în cauză.
Mai mult, din actele de la dosar au dovedit calitatea de moștenitori a părților din prezenta cauză si masa de partaj, însă Visoiu A. nu a avut calitatea de moștenitor, iar S. P. nu a avut moștenitori, persoanele sunt decedate, astfel încât, în speță, nu sunt aplicabile disp.art. 797 C.civ. cu cheltuieli de judecată.
Intimata - pârâtă si intimata - intervenientă prin apărător având cuvântul pe fondul cauzei solicită instanței respingerea recursului ca nefondat si menținerea sentinței instanței de fond, întrucât cauza se află la al doilea ciclu procesual, iar reclamantele au investit instanța de fond cu o cerere pe care au precizat-o la data de 3 octombrie în sensul că solicită partajarea de pe urma defunctului S. Ș., iar ulterior au precizat că solicită partajarea averii succesorale după defuncta S. P., motiv pentru care consideră că instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică si legală, cu cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești la data de 10.02.2009 sub nr._ reclamanții S. N., S. S., S. C. în contradictoriu cu pârâta M. E. au solicitat instanței sa se dispună partajul succesoral de pe urma defunctului autor S. Ș., decedat la data de 18.01.1977.
În motivarea cererii in fapt, reclamanții au arătat ca la data de 18 ianuarie 1977 a decedat autorul acestora S. Ș., iar de pe urma sa, inițial moștenitori cu vocație succesorala au rămas paratul Stoicesu G. – fiu decedat 27 ianuarie 1999 cu moștenitori S. N. –fiu reclamant, S. S. soție supraviețuitoare –reclamanta si S. C. – fiu reclamant.
F. de cele aratate a solicitat iesirea din indiviziune conform cotelor succesorale după cum urmează: S. N., S. S., S. C. – reclamanți ½ si M. E. – parata ½.
De asemenea au arătat ca la masa succesorala solicita ca prin hotărârea ce se va pronunța sa se dispună ieșirea din indiviziune, respectiv partajarea averii succesorale ramase de pe urma defunctului lor autor S. Ș., decedat, asupra imobilului teren si construcție situat in Ploiești, ., județ Prahova, compus din teren in suprafața de 864 mp si construcție compusa din 2 camere, antreu, bucătărie de vara si o camera din gradele construita din paiantă si acoperita cu tabla.
La data de 22.04.2009 s-a depus la dosar precizare în sensul renunțării la judecată respectiv a rămânerii în indiviziune cu privire la imobilul construcție.
Pârâta a depus întâmpinare prin care a arătat că este de acord cu partajul succesoral.
La data de 09.06.2009 s-a pronunțat încheierea de admitere în principiu prin care s-a declarat deschisă succesiunea, s-a constatat calitatea de moștenitori a lui S. P.-decedată, a reclamanților și a pârâtei, reclamanții cu o cotă de ½ și pârâta cu o cotă de ½, s-a stabilit masa succesorală.
La data de 04.02.2010 s-a formulat de către C. E. cerere de intervenție în interes propriu, care a fost admisă în principiu de către instanță la data de 29.04.2010.
La data de 11.05.2010, s-a pronunțat încheiere de admitere în principiu suplimentară prin care s-a constatat calitatea de coindivizar a lui C. E. cu o cota de ¼ din masa.
La data de 06.11.2013, reclamanții au depus la dosar o precizare a cadrului procesual pasiv, înțelegând să cheme în judecată pârâtele S. P. și V. A., în prezent decedate.
Prin sentința civila nr._/2013 Judecătoria Ploiești a admis excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtelor S. P. și V. A.-decedate, a fost respinsă acțiunea formulată și precizată împotriva acestor pârâte, ca fiind formulată împotriva unor persoane fără capacitate procesuală de folosință și a fost admisă excepția inadmisibilității acțiunii având ca obiect partaj succesoral.
Prin aceeași sentință a fost respinsă acțiunea ca fiind inadmisibilă, precum și cererea reclamanților privind obligarea celorlalte părți la plata cheltuielilor de judecată ca fiind neîntemeiată.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că referitor la excepția lipsei capacității procesuale de folosință a paratelor S. P. si Visoiu A. –decedate, potrivit art. 5 alin.2 din decretul nr. 31/1954 capacitatea de folosință este capacitatea de a avea drepturi și obligații, iar capacitatea procesuală de folosință apare ca fiind aptitudinea unei persoane de a avea drepturi și de a-și asuma obligații pe plan procesual, iar conform art. 41 alin.1 C.proc.civ. orice persoană care are folosința drepturilor civile poate fi parte în judecată, persoanele fizice dobândind capacitatea de folosință la momentul nașterii și pierzând-o la moarte, astfel cum reiese din cuprinsul art. 7 alin. 1 din decretul nr. 31/1954.
În cauză, instanța a reținut că pârâta S. P. este decedată încă din data de 08.06.1990, iar pârâta V. A. este decedată din data de 18.08.2005, anterior introducerii acțiunii în data de 10.02.2009 și precizării acțiunii din 06.11.2013, astfel cum reiese din certificatul de deces . nr._ din 04.02.2009 și certificatul de deces . nr._ din 29.01.2009, atașate la dosar (f.11, 171).
În consecință, raportat la cele mai sus expuse, instanța a apreciat că în speță pârâtele decedate nu au capacitate procesuală de folosință, a admis excepția și a respins acțiunea față de aceste pârâte, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosință. La momentul formulării cererii de chemare în judecată se cheamă în judecată un pârât viabil, iar nu o persoană decedată.
Cu privire la excepția inadmisibilității acțiunii, instanța a constatat că în cauză, reclamanții au investit instanța cu o acțiune având ca obiect partaj succesoral după defunctul S. Ș. și deși în cauză a fost pronunțată o încheiere de admitere în principiu și o încheiere suplimentară de admitere în principiu, instanța a constatat că anterior introducerii acțiunii, din data de 10.02.2009, a fost emis certificatul de moștenitor nr. 97/18.02.1977, emis de notariatul de Stat Județean Prahova, prin care s-a deschis succesiunea defunctului S. Ș., s-a stabilit masa succesorală, s-au stabilit moștenitorii și cotele acestora, certificatul fiind depus la dosar încă din data de 29.04.2010, astfel cum reiese din înscrisurile din dosar și din încheierea de ședință din data de 29.04.2010 (f.60, 67-68, 172), iar conform certificatului de moștenitor sus indicat, calitatea de moștenitori și cotele, după defunctul S. Ș. o au S. P. cu o cotă de ¼- în calitate de soție supraviețuitoare, M. E. cu o cotă de ¼, S. G. cu o cotă de ¼ și V. A. cu o cotă de ¼, în calitate de fii.
A reținut prima instanță că reclamanții, în calitate de succesori ai lui S. G. au înțeles să cheme în judecată doar pe pârâta M. E., deși nu aceștia erau singurii moștenitori ai defunctului, fără a chema în judecată și eventualii moștenitori ai succesoarelor decedate respectiv S. P. și V. A. și chiar dacă nu ar fi avut cunoștință de existența certificatului de moștenitor la momentul introducerii acțiunii, totuși acest act a fost depus la dosar la data de 29.04.2010, cum s-a precizat mai sus, reclamanții având suficient timp să introducă în cauză toți moștenitorii defunctului.
Susținerile reclamanților în sensul că moștenitoarele S. P. și V. A. ar fi decedat fără moștenitori, nu au putut fi avute în vedere de instanță, atâta vreme cât nu s-a făcut nici o dovadă în acest sens la dosar, iar în ceea ce o privește pe V. A., pe extrasul din registrul său de naștere, apare mențiunea că aceasta a fost căsătorită cu V. I., fără a se face vreo dovadă cu privire la acesta, dacă este în viață sau nu, dacă au avut copii sau nu.
De altfel, nu s-a putut susține că o persoană nu are moștenitori întrucât chiar dacă s-a întâmpla să nu aibă succesori legali și nici testamentari, atunci moștenirea ar fi vacantă iar Statul ar deveni moștenitorul persoanei decedate fără moștenitori, statul dobândind moștenirea ope legis, de la data deschiderii acesteia.
S-a mai arătat că deși instanța a pus în discuție modificarea cadrului procesual pasiv, raportat la obiectul acțiunii, reclamanții au înțeles să cheme în judecată succesoarele decedate deși acestea nu au capacitate procesuală de folosință, acțiunea urmând a fi respinsă față de acestea, astfel cum s-a arătat mai sus.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs S. N., S. S. și S. C., criticând-o ca fiind netemeinică și nelegală.
În motivarea recursului au arătat că instanța de fond, analizând materialul probator existent la dosarul cauzei, după pronunțarea a doua IAP-uri, în cauza a admis excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtelor S. P. și V. A.-decedate, parate care niciodată nu au figurat in cauza si niciodată nu au avut calitatea de părți.
Totodată, sentința instanței de fond este greșita, fiind pronunțata cu încălcarea flagranta a dispozițiilor legale si prin greșita interpretare si apreciere a probelor administrate.
Precizează recurenții că au chemat în judecată pe pârâta M. E. - fiica defunctului S. Ș. decedat la data de 18 ianuarie 1977, cu ultim domiciliu Ploiești, ., Județul Prahova, solicitând instanței ca, prin sentința ce o va pronunța, sa se constate deschisa succesiunea acestuia, masa succesorala formata din teren in suprafața de 864 mp si construcție compusa din 2 camere, antreu, bucătărie de vara si o camera din gradele construita din paiața si acoperita cu tabla, cotele pârtilor, urmând sa se dispună ieșirea din indiviziune.
Ulterior, prin precizarea formulata la data de 22.04.2009, au solicitat ca ieșirea din indiviziune sa se facă doar cu privire la imobilul teren in suprafața de 864 mp situat in Ploiești, ., Județul Prahova, iar cu privire la imobilul construcție înțeleg sa rămână în indiviziune.
Au precizat recurenții că la data de 09.06.2009, instanța de fond în mod corect a pronunțat I.A.P, in care constata deschisa succesiunea defunctului S. Ș., calitatea de moștenitori a pârtilor, masa succesorala formata din teren in suprafața de 864 mp si construcție compusa din 2 camere, antreu, bucătărie de vara si o camera din gradele construita din paiața si acoperita cu tabla, cotele pârtilor, urmând sa se dispună ieșirea din indiviziune, iar ulterior, față de admiterea cererii de intervenție in interes propriu, cerere admisa in principiu la data de 29.04.2010, la data de 11.05.2010, s-a pronunțat încheierea de Admitere in Principiu suplimentara, încheiere in care se constata in mod greșit calitatea de coindivizar a intervenientei C. E. cu o cota de 1/4 din masa succesorala, aceasta dobândind prin cumpărare de la mama sa, parata M. E. conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 3182/03.10.2003 o cota ideala indiviza doar de 1/4 din imobilul teren in suprafața de 745 mp si construcție ce revine acesteia din cota de 1/2 si nu cum in mod greșit s-a reținut in I.A.P suplimentara.
Au mai precizat recurenții că parata M. E. a înstrăinat fiicei sale C. E. 1/4 din cota sa, respectiv ¼ din 745 mp din ceea ce aceasta deținea, conform certificatului de moștenitor nr. 97/18 februarie 1977, iar după repunerea dosarului pe rol, instanța de fond, a pus în vedere reclamanților sa depună la dosarul cauzei o . documente de stare civila, documente din care rezultă fără putință de tăgadă faptul că Visoiu A. conform Extrasului din registrul de naștere emis de Primăria Comunei Tg. Vechi nu are calitate procesuala, aceasta neavând ca părinți pe vreunul dintre defuncți.
Au arătat recurenții că au formulat precizare prin care au indicat in mod detaliat si justificat din ce se compune masa succesorala rămasa de pe urma defunctului S. Ș., cât și cadrul procesual pasiv, precizând ca masa succesorala rămasa de pe urma defunctului S. Ș. este compusa din terenul in suprafața de 648 mp situați in Ploiești, ., Județul Prahova, - suprafața ce rezulta din 846 mp rezultați conform Actului de vânzare autentificat sub nr. 5660 si transcris sub nr. 7139/19 septembrie 1931 de fosta grefa a Tribunalului Prahova - Secția notariat din care se scad cei 216 mp donați conform actului de donațiune înregistrat la data de 30 noiembrie 1936, calitatea de moștenitori a părților din dosar cat si cotele ce se cuvin fiecăruia dintre copărtași, si sa se dispună - lichidarea stării de indiviziune, prin atribuire, conform cotelor succesorale ale pârtilor.
Cu privire la numita S. P., decedata fără moștenitori, s-a susținut că urmează a se avea in vedere principiul de drept prin care nu se poate face dovada unui fapt negativ, astfel dispozițiile art. 797 C.Civ nefiind incidente in cauza, nici dispozițiile art.680 C.Civ invocate in motivarea acțiunii nu își găsesc corespondent in cauza, părțile având calitatea de moștenitori legali.
Tribunalul, analizând cererea de recurs prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului și a dispozițiilor legale incidente reține următoarele:
Potrivit art.729 cod civil, ieșirea din indiviziune se poate cere dacă nu a fost act de împărțeală sau dacă nu se opune prescripția.
Prin act de împărțeală se înțelege operațiunea juridică de partaj voluntar, prevăzută de art.730 cod civil, care produce efectele prevăzute de art.786 cod civil, în temeiul căruia fiecare copărtaș este considerat că deține bunul direct de la defunct și care face inadmisibil partajul judiciar.
Ori, în speța dedusă judecății, tribunalul constată că prezenta ieșire din indiviziune se solicită a se realiza de pe urma defunctului S. Ș., decedat la data de 18.01.1977, bunurile ce fac parte din masa succesorală, precum și moștenitorii, regăsindu-se în certificatul de moștenitor nr.97 eliberat de Fostul Notariat de Stat Județean Prahova.
Potrivit actului mai sus menționat, de pe urma defunctului au rămas ca moștenitori cu vocație succesorală S. P., soție supraviețuitoare, în prezent decedată, M. E., fiică, S. G., fiu, în prezent decedat, moștenitorii acestuia fiind recurenții reclamanți din litigiul de față, precum și V. A., fiică, în prezent decedată.
Din înscrisurile depuse a dosar, precum și din precizarea depusă pentru termenul de judecată din data de 07.11.2013, tribunalul reține că recurenții reclamanți și-au precizat cadrul procesul în sensul că au solicitat a se judeca numai cu M. E.,în calitate de fiică, iar nu și cu S. P. și V. A. în prezent decedate, astfel că apare nefiresc interpretarea greșită a cadrului procesual, făcută de judecătorul fondului.
Deși nicio parte nu a solicitat a fi introduși în cauză cei doi defuncți, judecătorul fondului, interpretând greșit actul dedus judecății, a modificat cadrul procesual, fiind astfel înfrânt principiul disponibilității părților.
Dacă prima instanță avea unele îndoieli cu privire la calitatea de moștenitori a părților, avea obligația să le pună acestora în vedere să efectueze demersuri, inclusiv la Camera Notarilor Publici, pentru a se verifica dacă succesiunilor celor doi defuncți S. P. și V. A. au fost sau nu dezbătute și care sunt moștenitorii acestora.
Ori, prima instanță a apreciat nelegal că moștenirea celor două defuncte ar fi vacantă, deși părțile au susținut contrariul.
O acțiune de partaj nu poate fi inadmisibilă decât în situația în care o astfel de operațiune juridică a fost deja efectuată, ceea ce nu este cazul în litigiul de față.
Așa fiind, tribunalul consideră criticile recurenților fondate, motiv pentru care va admite recursul, va casa sentința recurată și a trimite cauza spre rejudecare Judecătoriei Ploiești.
Cu ocazia rejudecării, instanța de fond va pune în vedere părților să facă demersuri pentru a se stabili dacă S. P. și V. A. au avut sau nu moștenitori și dacă aceste din urmă succesiuni au fost sau nu dezbătute și numai după clarificarea cadrului procesual va proceda la judecarea cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenții reclamanți S. N., S. S. și S. C., toți domiciliați în Ploiești, ., județul Prahova împotriva sentinței civile nr._/14.11.2013 pronunțată de Judecătoria Ploiești în contradictoriu intimata - pârâtă M. E. cu domiciliul în Ploiești, ., județul Prahova și intimata intervenienta C. E. cu domiciliul în Ploiești, ., județul Prahova.
Casează sentința civilă recurată și trimite cauza spre rejudecare la Judecătoria Ploiești.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 04.03.2014.
P., JUDECĂTORI,
A. G. H. M. R. N. C.
GREFIER,
R. C.
operator de date cu caracter personal 5595
Red. RM
2 ex./21.03.2014
j.f. P. E. R.
d.f._
| ← Evacuare. Decizia nr. 127/2014. Tribunalul PRAHOVA | Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 1686/2014.... → |
|---|
