Pretenţii. Decizia nr. 237/2014. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 237/2014 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 09-04-2014 în dosarul nr. 37882/281/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA-SECTIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILA NR. 237
Ședința publică din data de 09 Aprilie 2014
PREȘEDINTE: ALICE GABRIELA HARHOI
Judecători: N. C.
Grefier: C. A.
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de apelantul reclamant P. M. PLOIESTI, cu sediul în Ploiești, ., jud. Prahova, împotriva sentinței civile nr._ pronunțate de Judecătoria Ploiești la data de 02.12.2013, în contradictoriu cu intimatul pârât M. N., domiciliat în Ploiești, ., jud. Prahova.
Cerere timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 6 lei, achitată cu chitanțele . nr._/2014 și . nr._/2014, anulate și atașate la dosar.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au răspuns apelantul reclamant reprezentat prin consilier juridic A. A. și intimatul pârât, personal și asistat de avocat C. G..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că la dosarul cauzei s-a depus prin intermediul compartimentului registratură, întâmpinare din partea intimatului pârât, după care,
Apărătorul intimatului pârât depune la dosar înscrisuri pe care le comunică și apelantului reclamant, prin consilier juridic și, având cuvântul, învederează că sunt înscrisuri noi care nu au fost depuse anterior.
Reprezentantul apelantului reclamant, având cuvântul, solicită amânarea cauzei pentru a lua cunoștință de conținutul întâmpinării și al înscrisurilor ce i-au fost comunicate în ședință publică.
Apărătorul intimatului pârât având cuvântul, și că nu se opune amânării cauzei față de solicitarea reprezentantului apelantului reclamant.
Tribunalul respinge ca neîntemeiată cererea formulată de reprezentantul apelantului reclamant, privind amânarea cauzei pentru a lua cunoștință de conținutul întâmpinării, având în vedere că nu există text legal care să reglementeze amânarea cauzei pentru acest motiv.
Tribunalul respinge ca neîntemeiată cererea formulată de reprezentantul apelantului reclamant privind amânarea cauzei pentru a lua cunoștință de conținutul înscrisurilor ce i-au fost comunicate în ședință publică, față de împrejurarea că și în situația în care se reține caracterul de înscrisuri noi al acestora, emană de la Primăria M. Ploiești, fiind cunoscute de apelantul reclamant.
Părțile, prin apărători, având cuvântul, învederează că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, tribunalul constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentantul apelantului reclamant, având cuvântul, solicită, în principal, încuviințarea probelor cu înscrisuri și expertiză specialitatea construcții, având ca obiectiv identificarea, măsurarea, poziționarea pe schița de plan a lucrărilor edificate de intimatul pârât fără autorizație de construcție, admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței civile apelate în sensul admiterii acțiunii, obligarea pârâtului la demolarea lucrărilor edificate fără autorizație de construcție; cu cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de expert achitat la fond, taxă judiciară de timbru achitată în apel.
Arată că din probatoriul administrat în cauză, rezultă că intimatul pârât a efectuat lucrări de construcție fără autorizație de construcție și în raportul de expertiză efectuat, se arată că lucrările au fost efectuate.
Apărătorul intimatului pârât, având cuvântul, învederează că probele solicitate de apelantul reclamant, prin reprezentant și teza probatorie solicitată nu au relevanță în această fază procesuală.
Cu privire la apel, învederează neemiterea documentației necesare pentru dovedirea titlului de proprietate al intimatului pârât pentru teren, deși acesta a efectuat demersurile din anul 2001, intimatul pârât a fost amendat pentru edificarea unui garaj, la instanța de fond a fost efectuat raportul de expertiză care a arătat că este autorizabil, iar soluția expertului a fost ca până la eliberarea autorizației de construcție să fie dat intimatului pârât dreptul de folosință pentru teren pentru întocmirea documentației pentru autorizația de construcție.
Învederează că la instanța de fond nu a putut face dovada dreptului de proprietate asupra terenului deoarece nu i-a fost emis titlul de proprietate pentru teren.
Solicită respingerea apelului și menținerea sentinței civile apelate; cu cheltuieli de judecată pe cale separată.
Reprezentantul apelantului reclamant, având cuvântul, învederează referitor la amplasarea construcției pe schița de plan, că expertul a arătat că nu există autorizație de construcție.
Solicită admiterea apelului declarat și învederează că garajul edificat fără autorizație de construcție este bun comun al intimatului pârât împreună cu numita N. Tudorița și înțelege să formuleze apărări și față de aceasta.
Apărătorul pârâtului intimata, având cuvântul, învederează că nu este de acord ca apelantul reclamant, prin reprezentant să formuleze apărări și față de numita N. Tudorița, întrucât aceasta nu a fost parte în proces.
Constatând dezbaterile încheiate, tribunalul rămâne în pronunțare.
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești sub nr._, reclamanta P. M. PLOIESTI a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul M. N., obligarea pârâtului la desființarea lucrărilor executate fără autorizație de construire la imobilul situat în Ploiești, .; stabilirea termenului limită de executare a lucrărilor de desființare a lucrărilor de construcție mai sus menționate.
În motivare a arătat că prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr._/11.01.2011, s-a constatat că pârâtul a executat lucrări de construcție în Ploiești, ., constând în realizare garaj dublu, fără a obține autorizația de construire prevăzuta de Legea nr. 50/1991, republicata. Pârâtul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 1000 lei, fiind stabilite de asemenea ca măsuri depunerea documentației în vederea obținerii autorizației de construire in baza unei expertize tehnice.
In urma unui control se constată de către personalul de specialitate din cadrul Primăriei M. Ploiești că pârâtul nu a respectat măsurile dispuse prin procesul verbal mai sus menționat, în sensul depunerii documentației in vederea obținerii autorizației de construire.
Din verificarea bazei de date la nivelul Direcției Generale de Dezvoltare Urbană reiese că, nici până la aceasta dată pârâtul nu a făcut demersurile necesare obținerii autorizației, măsura care este menționată în procesul verbal nr._/11.01.2011.
Potrivit art. 32 alin. 1 lit. b) si alin. 2 din Legea nr. 50/1991, republicată și actualizată, în cazul în care persoanele sancționate contravențional au oprit executarea lucrărilor, dar nu s-au conformat în termen celor dispuse prin procesul-verbal de constatare a contravenției, potrivit prevederilor art. 28 alin. (1), organul care a aplicat sancțiunea va sesiza instanțele judecătorești pentru a dispune, desființarea construcțiilor realizate nelegal. În cazul admiterii cererii, instanța va stabili termenele limită de executare a măsurilor prevăzute la alin. (1).
În drept Legea 50/1991, republicată în Monitorul Oficial nr. 933/13.10.2004, modificată, Ordinul nr. 839/2009 pentru aplicarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii 50/1991, publicat în Monitorul Oficial nr. 797 din 23 noiembrie 2009.
Prin sentința civilă nr._ din 2.12.2013, Judecătoria Ploiești a respins cererea formulată de reclamant ca rămasă fără obiect.
A reținut instanța de fond că, prin procesul – verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr._/11.01.2011 pârâtul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 1000 lei pentru încălcarea prevederilor art. 26 lit. a) din Legea nr. 50/1991, constatându-se că a construit un garaj dublu, fără autorizație de construcție, dispunându-se totodată sistarea lucrărilor și depunerea documentației în vederea obținerii autorizației.
Din raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de expert I. M. rezultă că pârâtul a executat săpături la fundații, a executat lucrări de armare a sâmburilor de beton armat, lucrări de zidărie, cofraje la stâlpi și centuri, lucrări de dulgherie la șarpantă și astereală din lemn și lucrări de tinichigerie la acoperiș.
Potrivit art. 1 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată cu modificările și completările ulterioare, executarea lucrărilor de construcții este permisă numai pe baza unei autorizații de construire, cu respectarea acesteia, inclusiv în situația modificărilor (art. 3 alin. 1 lit. a)).
Executarea lucrărilor de construire fără autorizație constituie contravenție potrivit art. 26 alin. 1 lit. a) din lege. Art. 28 alin. 1 impune ca prin actul sancționator o data cu aplicarea amenzii se dispune oprirea executării lucrărilor, precum si luarea masurilor de desființare a lucrărilor executate fără autorizație, . in procesul-verbal de constatare a contravenției.
În această situație devin aplicabile dispozițiile alin. 1 și 2 ale art. 32: “In cazul in care persoanele sancționate contravențional au oprit executarea lucrărilor, dar nu s-au conformat in termen celor dispuse prin procesul-verbal de constatare a contravenției, potrivit prevederilor art. 28 alin. (1), organul care a aplicat sancțiunea va sesiza instanțele judecătorești pentru a dispune, după caz:
a) încadrarea lucrărilor in prevederile autorizației;
b) desființarea construcțiilor realizate nelegal.
(2) In cazul admiterii cererii, instanța va stabili termenele limita de executare a masurilor prevăzute la alin. (1).”
Însă din actele depuse de pârât la filele 22-32 rezultă că acesta a început demersurile în vederea obținerii autorizației de construire, obținând avizele necesare de la furnizorii de utilități.
Pentru aceste motive instanța a reținut că cererea a rămas fără obiect, astfel încât o va respinge ca atare.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal reclamanta Primăria M. Ploiești criticând-o ca nelegală și netemeinică.
Tribunalul a calificat calea de atac ca fiind apelul în raport de obiectul pricinii deduse judecății, obligație de a face .
A arătat apelanta reclamantă că, sentința civila nr._ din data de 02.12.2013 pronunțata de către Judecătoria Ploiești este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii (art. 304 pct, 9 Cod proc. civ.)
Prin procesul verbal de constatare și sancționare nr._/ 11.01.2011, s-a constatat că pârâtul a executat lucrări de construcție la imobilul din Ploiești, ., constând în realizare de garaj dublu fără a obține Autorizație de Construire așa cum este prevăzută de Legea Nr.50/1991 republicată.
Critică soluția instanța in sensul ca este lipsită de temei legal având în vedere faptul că a dispus respingerea acțiunii pentru motivul că, pârâtul a început efectuarea demersurilor în vederea obținerii autorizației de construire, obținând avizele necesare de la furnizorii de utilități.
În conformitate cu Legea Nr. 50 / 1991 privind regimul construcțiilor cât și metodologia aplicării Legii nr. 50/1991, acestea prevăd în mod expres pașii necesari pentru edificarea construcțiilor, și anume: 1- Obținerea certificatului de informare; 2*- Obținerea autorizației de construire. 3- Edificarea construcțiilor.
Ori în situația de față, apelanta reclamantă arată că, nu a fost respectată ordinea impusă de legislația în vigoare cu privire la edificarea de construcții, pârâtul construind garajul dublu fără a obține întâi autorizația de construire.
Din raportul de expertiză întocmit de expertul I. M. rezultă că pârâtul a executat săpături la fundații, a executat lucrări de armare a sâmburilor de beton armat, lucrări de zidărie, cofraje și stâlpi, lucrări de dulgherie la șarpanta și astereala din lemn și lucrări de tinichigerie la acoperiș.
Apreciază apelanta reclamantă că, în cauză sunt probe concludente pertinente și utile cauzei pentru a face dovada faptului că, la imobilul din . au fost efectuate lucrări de construcție constând în edificare de garaj dublu fără a avea autorizație de construire așa cum prevede Legea nr. 50/1991.
Intimatul pârât a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, apel în urma recalificării, ca nefondat.
Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova, cauza a fost înregistrată sub nr._ .
Examinând sentința apelată prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale care au incidență în soluționarea prezentei cauze, tribunalul constată că apelul este fondat pentru considerentele ce se vor expune în continuare:
Prin Ordinul Prefectului Județului Prahova privind atribuirea în proprietatea numiților M. N. și M. Tudorița a terenului aferent locuinței, situată în municipiul Ploiești, ., județul Prahova, în suprafață de 162 mp, cotă indiviză din suprafață totală de 1185 mp, s-a dispus atribuirea în proprietatea acestora a terenului aferent locuinței situată la adresa indicată anterior.
La această adresă locuiește atât intimatul pârât cât și soția sa M. Tudorița.
Modalitate procedurala prevăzută de lege, prin care, în cursul judecații, o terță persoană este introdusă în cauză, fie din proprie inițiativă, fie la cererea unei părți, devenind ea însăși parte litiganta, astfel încât hotărârea care se va da îi va fi opozabilă sau îi va folosi. Reglementarea intervenției își află justificarea atât în asigurarea intereselor legitime ale persoanelor, cât și în necesitatea unei bune desfășurări a activității de judecată, prin posibilitatea instanței de a cunoaște toate împrejurările de natură să ducă la stabilirea adevărului, reducerea numărului de procese, diminuarea cheltuielilor de judecata și evitarea unor hotărâri contradictorii.
Având în vedere că imobilul este deținut în comun de intimatul pârât împreună cu soția sa, tribunalul în temeiul disp. art. 297 C. pr. civ. va admite apelul și va anula sentința atacată cu trimiterea cauzei la aceeași instanță de fond, Judecătoria Ploiești, pentru a se pune în discuție necesitatea introducerii în cauză a numitei M. Tudorița și soluționarea cauzei și în contradictoriu cu aceasta, cu respectarea principiului disponibilității în procesul civil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de apelantul reclamant P. M. PLOIESTI, cu sediul în Ploiești, ., jud. Prahova, împotriva sentinței civile nr._ pronunțate de Judecătoria Ploiești la data de 02.12.2013, în contradictoriu cu intimatul pârât M. N., domiciliat în Ploiești, ., jud. Prahova.
Anulează sentința atacată și trimite cauza la aceeași instanță de fond, Judecătoria Ploiești, pentru a se pune în discuție necesitatea introducerii în cauză a numitei M. Tudorița și soluționarea cauzei și în contradictoriu cu aceasta.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 9 aprilie 2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
A. G. H. N. C.
GREFIER
C. A.
Operator de date cu caracter personal 5595
Redactat/Tehnored. NC
4 ex./03.05.2014
Df._ /2912 Judecătoria Ploiești
Jf. B. M. R.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 129/2014. Tribunalul PRAHOVA | Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 1380/2014.... → |
|---|
